3,332 matches
-
în departamente, în 1789 era o dublă împărțire, în guvernâ-mînte și în generalități de impozitare [...]. Aceste vămi interioare, deosebirile de legislație, diversitatea regimurilor de impozitare, varietatea sistemelor de măsură și greutăți erau rămășițe ale Evului Mediu, o supraviețuire a vremurilor feudale..., astfel încît, din mai multe puncte de vedere, Franța monarhică era un fel de Europă în miniatură: provinciile erau tot atîtea state distincte [...]. În multe asemenea colectivități spiritul individualist era foarte puternic. Strîns legate de obiceiurile și de privilegiile locale
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
turiștilor. Acest oraș vechi, cu o puternică tradiție este construit într-un loc pitoresc, pe un promontoriu ce domină valea sinuoasă a rîului Nançon. Mai jos, pe un șir de stînci înalte înconjurat de ape, se ridică un grandios castel feudal a cărui incintă, formată din treisprezece turnuri masive, se numără printre cele mai importante din Europa. b) Justificarea pauzei narative în roman printr-o focalizare anaforică a evenimentelor anterioare și o anticipare a evenimentelor ce urmează: Deoarece ultimele evenimente ale
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la democrație, ca la una din realitățile cele mai puternice ale epocii în care a trăit. Democrația pe care o avea el în vedere era, evident, una de tip occidental, bazată pe o economie capitalistă, pe care o opunea societății feudale sau cu rămășițe specifice acesteia. Din această perspectivă au fost tratate problemele educației în cea mai importantă operă pedagogică a sa Democrație și educație. Revoluția industrială a provocat mari schimbări în viața familială; aceasta aprecia Dewey nu-i mai oferă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de scop, pe care, este adevărat, ține să-l considere destul de larg pentru a nu stînjeni manifestarea liberă a fiecărei individualități. Așa după cum s-a menționat mai sus, nedreptățile împotriva cărora îndemna Dewey să se lupte erau cele specifice societății feudale. Față de societatea democratică contemporană lui, el propunea altă atitudine: "acceptarea experienței" (5, p. 105). Ulterior, teoria lui Dewey asupra educației a fost criticată pentru faptul că nu a pus în fața tineretului american un ideal pentru care să lupte, ci, dimpotrivă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
În noile condiții, urma să se acorde prioritate ridicării satelor, dar nu imitîndu-se orașele, ci numai din inițiativă țărănească. Nu se poate spune că multe critici ale lui Motru la adresa capitalismului nu erau întemeiate; el idealiza însă relațiile de tip feudal și nesocotea direcția obiectivă de dezvoltare a societății. Făcînd constatarea întemeiată că țărănimea era "tratată vitreg", nu se oprea și asupra lumii din mediul urban. Întemeiate erau și unele aspecte ale criticii îndreptate împotriva politicii școlare: școala rurală neglijată, școala
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în mare parte ortodocși); ruptura dintre Papalitate și Imperiu (sec. XI-XIII), care traduce într-o perspectivă mai largă separarea dintre puterea spirituală și puterea temporală. Toate aceste separări, fisuri și rupturi se reconstituie în diferite moduri fragmentarea etniilor, conflictele dintre feudali, stăpînitori și republici. Dar tocmai pentru că poartă în sine dezbinarea religioasă, conflictul dintre temporal și spiritual, o excepțională pluralitate etnică și primele caracteristici naționale, Europa creștină reprezintă, începînd din secolul al XI-lea, matricea geo-istorică din care va lua ființă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o unitate simbiotică, strîns înfășurată în coconul teologic: fiecare dintre componentele sale devine nu doar complementară, ci și antagonistă în raport cu celelalte. Are loc explozia economică, socială, civilizațională: dezvoltarea civilizației burgheze clădește un nou tip de societate, subminînd temeliile arhaice, rurale, feudale, religioase, cutumiare și comunitare ale vechii societăți. Are loc în sfîrșit explozia Europei în state naționale, fiecare dominînd etniile din alcătuirea sa, dintre care cele mai importante sînt Spania, Anglia, Franța, Austria, Suedia și, curînd, Rusia. Se creează în acest
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
își creează progresiv un stat și o națiune proprii prin cucerirea de provincii și integrarea seculară a supușilor săi într-o identitate națională comună. Suveranitatea acestuia, a statului-națiune, se vădește cu adevărat după diminuarea puterii papale, prăbușirea imperiului și subordonarea feudalilor. Statul se formează plecînd de la o putere centrală ce dispune de o administrație, de o armată și de o diplomație permanente și care colectează un impozit permanent. Data la care a apărut identitatea națională, sau "spiritul" național, nu poate fi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
după cum este ilustrat de Rabelais în Gargantua și Pantagruel, referindu-se la "o a doua lume și o a doua viață în afara celei oficiale". Astfel, Bahtin discută opoziția dintre lumea oficială și serioasă a "formelor culturale și a ceremoniilor ecleziastice, feudale și politice" și manifestările carnavalești neoficiale, extra-ecleziastice și extra-politice, la care luau parte pentru un anumit interval de timp toți oamenii din epoca medievală 211. Potrivit lui Bahtin, carnavalul medieval nu era nici artă adevărată, nici viață adevărată, aparținând de fapt
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Suceava la 31 martie 1423, alături de numele unui reprezentant al nobilimii locale. Este vorba de „pan Serbea ot Vasluia”, adică „domnul” sau „panul” Serbea din Vaslui care întărește, ca martor în divanul domnesc, dania voievodului Alexandru cel Bun către nobilii feudali, frații Oana Popșa și Moise Popșa, acesta din urmă supranumit „Filozofu”, pentru credință și dreaptă slujire. Un al doilea document de atestare a vechimii Vasluiului este scrisoarea voievodului Iliaș (fiul lui Alexandru cel Bun), prin care comunică, la 1 septembrie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
sondajul de opinie, Polirom, Iași, 1999 SAMURCAȘ, AL. TZIGARA, Muzeul neamului românesc, Ed. Minerva, 1905 SAMURCAȘ, AL. TZIGARA, Memorii, vol. I, Ed. Cultura Națională, București, 1991 SAMURCAȘ, AL. TZIGARA, Memorii, vol. II, Ed. Cultura Națională, București, 1999 SCOBELTZINE, ANDRE, Arta feudală și rolul ei social, Ed. Meridiane, București, 1979 SEKULES, V., XANTHOUDAKI, M. (editori), Școala, profesorul și muzeul: Curs pentru instruirea profesorilor în utilizarea muzeelor, Comisia Europeană (carte în trei limbi, engleză, franceză, italiană, disponibilă și pe www.socrates-educart.org). SEKULES
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mari, iar la Roma erau adunați în cartierul Del-ta. În aceste întunecimi sataniste, cloceau ei planul de stăpînire a lumii prin exterminarea Neamurilor și de le va obosi fibra luptătoare, atunci să le tragă goimilor o robie veșnică! În Europa feudală, sectarismul locativ al mozaicilor a fost botezat ghetou, iar acum ei urlă furioși că de fapt goimii i-au obligat să trăiască izolați de restul populației și asta este dovada istorică a celei mai sălbatice forme de antise- mitism ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
corect. În ciuda protestelor Bisericii, sistemul heliocentric al lui Kepler avea să triumfe în cele din urmă, deoarece Kepler avea dreptate, iar Aristotel se înșelase. Biserica încercase să umple golurile din vechiul mod de gândire, însă Aristotel, lumea geocentrică și modul feudal de viață erau toate rănite de moarte. Tot ceea ce filozofii luaseră drept bun timp de milenii era acum pus la îndoială. Sistemul aristotelic nu era de încredere și, în același timp, nu putea fi respins. Atunci ce putea fi luat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
care nu este numai românesc: "Pe vremea lui Moliere, burghezul voia să ajungă gentilom, în timpul lui Caragiale mahalagiul umbla să devină burghez, mai tîrziu, omul de mică cultură afectează marea cultură..."; pe acest paradox istoric care a încheiat combaterea privilegiilor feudale prin constituirea unei noi (și false) aristocrații înflorește snobismul personajelor sale. Memorabilă rămîne "Madame Esmeralde Piscupesco five o clock tea tous les jeudis" care servește ceaiul în "servicii de argint cu coroană de conte deasupra monogramei" reușind totodată un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a orgoliului matein tradus în particularitățile scrisului său: Dacă nu se justifică prin spița familiei, pornirea lui heraldistă nu este mai puțin serioasă în aspectul ei științific; că Matei Caragiale și-a alcătuit el însuși un fel de atitudine de feudal, că și-a arborat cîteva ordine pe piept și un stindard la moșie și că s-a regăsit în tovărășia atîtor spirite aristocratice din literatura veacului trecut, înseamnă că preferințele lui erau și afinități irecuzabile și că un tainic instinct
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
științifice și a sintezei, A. procedează la transcrierea susținută, metodică a celor mai valoroase texte poetice. O parte dintre acestea au alcătuit florilegiul Cântece bătrânești (1974), care cuprinde 107 variante reprezentând 71 tipuri de cântece fantastice, vitejești și despre Curtea feudală. Volumul reține atenția deopotrivă prin orientările moderne propuse de studiul introductiv și prin noul sistem de transcriere și editare a baladelor. Adept al punctului de vedere sincretic, A. ia în considerare ambii factori (poetic și muzical), care sunt inseparabili și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
dările au crescut, pentru că armata de mercenari costa mult. „Unirea” realizată de Mihai o mai făcuse Sigismund Báthory înaintea lui, fiind principe al Ardealului și suzeran al Țării Românești și Moldovei, alipire artificială a celor trei țări la nivelul elitelor feudale. Formarea statelor naționale unitare din secolul al XIX-lea era o idee necoaptă în secolul al XVI- lea, când contau marile familii feudale. Dar Titus Popovici dorea să manipuleze în sensul „unității de nezdruncinat a întregului popor în jurul conducătorului iubit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ardealului și suzeran al Țării Românești și Moldovei, alipire artificială a celor trei țări la nivelul elitelor feudale. Formarea statelor naționale unitare din secolul al XIX-lea era o idee necoaptă în secolul al XVI- lea, când contau marile familii feudale. Dar Titus Popovici dorea să manipuleze în sensul „unității de nezdruncinat a întregului popor în jurul conducătorului iubit”, așa că Mihai Titus apare ca un apostol al românismului întregit. În sfârșit, ideea fundamentală pe care vrea s-o inducă Mihai Titus este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mereu ca un erou al creștinătății, atât pentru Liga Creștină, cât și pentru popoarele asuprite de otomani din Balcani. Replica „ateistă” nu e adresată interlocutorilor din film, ci spectatorilor. Faptul că Mihai s- a dovedit un lider legat de sistemul feudal, care și-a gândit acțiunile politico-militare raportându- se la familiile nobiliare din cele trei state românești, dezamăgind clasele de jos care- și puseseră speranțe în el, este escamotat, pe cât posibil, de Popovici-Nicolaescu. Mandric- Vaeni nu au nici o ezitare în a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ea este vorba) Paulescu ajunge la concluzia că lovitura de grație avea să o dea patima de proprietate și patima de dominație, cu alte cuvinte bogățiile pe care Biserica le acumulează prin danii de la împărații timpului. Se adaugă acestora regalitatea feudală cu care șefii ei, îndeosebi papii, au fost învestiți. Necazurile aveau să înceapă în anul 337 când Constantin cel Mare se botează, devenind astfel primul împărat roman creștin. În semn de recunoștință pentru o vindecare obținută de la papa Silvestru donează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
timpului avea să-l consacre, spunându-se chiar că un înger ar fi strigat din înălțimile cerului. „Nenorocire! nenorocire! astăzi s-a dat otravă bisericii’. Bogățiilor oferite bisericii aveau să li se adauge, la sfârșitul secolului al VlII-lea, regalitatea feudală a papilor, odată cu dania făcută de Pepin, regele francilor, care oferă papei cheile orașelor italiene și întreaga Italie de mijloc cucerită de la lombarzi. Actele acestor donații au fost depuse pe mormântul apostolului Petru, dovedind astfel „că aceste teritorii devin proprietatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
suverani italieni, cu prerogative administrative, legislative și executive, ocupându-se de lucruri mai degrabă pământene decât spiritualicești, pentru că dintr-o dată papa, pe lângă calitatea de Șef Suprem al Bisericii Universale și Episcop al Bisericii din Roma, devine prinț italian și rege feudal. Situația a devenit extrem de dificilă pentru că au apărut o serie de incompatibilități între cele două ipostaze sub care se prezenta Papa. 1. Ca șef suprem al Bisericii Papa era deasupra tuturor oamenilor, dar ca rege feudal el era subordonat împăratului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prinț italian și rege feudal. Situația a devenit extrem de dificilă pentru că au apărut o serie de incompatibilități între cele două ipostaze sub care se prezenta Papa. 1. Ca șef suprem al Bisericii Papa era deasupra tuturor oamenilor, dar ca rege feudal el era subordonat împăratului. 2. Ca urmaș al Sfântului Petru și locțiitor a lui Iisus el trebuia să fie promotorul și arbitrul păcii, prin urmare trebuia să combată prin orice mijloace războiul. 3. Ca prinț și rege el era pus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de oameni, în vreme ce menirea lor era să pacifice omenirea în numele lui Hristos, „Fericiți făcătorii de pace - că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema’’. Exemplul papilor a fost repede urmat de episcopi care deveneau rând pe rând prinți și seniori feudali, cu aceleași obligații față de autoritatea suzerană ce decurgea din statutul de vasali. Mulți dintre ei și-au însușit plăcerile luxului, opulenței și chiar înclinația războinică, trecând pe planul doi obligațiile sacramentale (sarcinile pastorale, predicația și administrarea sacramentelor) transformându - se în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
public rezultă din interlocutoriul cetățenilor care își desăvîrșesc libertatea prin participarea la problemele publice. După ce Hannah Arendt (Condition de l'homme moderne) a denunțat deteriorarea spațiului public, J. Habermas (1962) face o reconstrucție istorică a principiului publicității în formele elenică, feudală, burgheză și dezintegrarea sa în condițiile tehnicizării activității politice. "Asigurarea asentimentului plebiscitar al unui public vasalizat "este obiectivul publicității manipulate care dezvăluie comunicarea în cadrul spectacolului. "Eliberarea comunicării înseamnă discuția publică lipsită de piedici și ferită de dominație". Habermas (1981) s-
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]