5,981 matches
-
BOSTAN, Lora (16.VII.1951, Coșuleni, Ucraina), istoric literar. Face studii la Universitatea din Cernăuți, absolvită în 1973, luându-și în 1987 și doctoratul în filologie. Este docent la Catedra de filologie română și clasică a aceleiași Universități. Conduce din 1993 cenaclul literar studențesc „Mircea Streinul”. A publicat studii și eseuri despre scriitorii din nordul Bucovinei. Lucrarea Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000 (2000), elaborată în colaborare cu Grigore C.
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
și critic literar. Este fiul Mariei (n. Matei) și al lui Ștefan Boșca. Din cauza refugiului, B. face ultima clasă de liceu (1940-1941) la Orăștie, absolvind apoi Facultatea de Litere a Universității clujene (1941-1945) la Sibiu, în timpul ocupației Transilvaniei. Licențiat în filologie modernă, este profesor la liceele „G. Barițiu” și „Gh. Șincai” din Cluj, unde predă limbile latină și franceză, devenind lector, apoi, din 1975, conferențiar la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, unde ține cursuri de literatură comparată și universală, limbi
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
Litere a Universității clujene (1941-1945) la Sibiu, în timpul ocupației Transilvaniei. Licențiat în filologie modernă, este profesor la liceele „G. Barițiu” și „Gh. Șincai” din Cluj, unde predă limbile latină și franceză, devenind lector, apoi, din 1975, conferențiar la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, unde ține cursuri de literatură comparată și universală, limbi romanice și limba latină. În 1975 își susține teza de doctorat despre opera lui Ugo Foscolo, poet din care a dat cele mai bune traduceri în limba română
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
, Ștefan (31.X.1953, Făgăraș), eseist și critic literar. Este fiul Anei (n. Gall), operator foto și al lui Karoly Borbély, muncitor. Urmează școala elementară și liceul la Făgăraș (1960-1972) și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1972-1976). Își va lua doctoratul în 1999 cu teza Relația eroic - antieroic ca paradigmă de cultură și civilizație. Este profesor de engleză în învățământul gimnazial la Târgu Mureș (1976-1981), corector la revista „Igasz
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Alexandru și Aurel Bogdan. O soră, Ecaterina, a fost a doua soție a lui N. Iorga. B.-D. a urmat școala primară din Scheii Brașovului. După ce a absolvit Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1885), audiază cursuri de logică și de filologie la universitățile din Budapesta, Jena și Viena. Obține un post de profesor suplinitor la Liceul „Andrei Șaguna”, dar, fiind considerat ateu, este îndepărtat de la catedră. Își făcuse un oarecare nume, încă elev fiind, prin colaborările de la „Familia” (1883-1884). În 1888
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
urmă numit director al Liceului „Mihai Viteazul”, funcție pe care o va păstra un deceniu. În timpul ocupației capitalei, este arestat și deportat. Îndată după înființarea Universității din Cluj, în 1919, devine profesor de literatură română la Facultatea de Litere și Filologie, al cărei întâi decan va fi și unde va preda până la moarte. Tot atunci, a fost ales membru al Academiei Române, pe locul rămas vacant după moartea lui Titu Maiorescu. A fost delegat în Senat din partea Universității clujene. Se va înscrie
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
V. Pârvan și Virgil Arion editează, în 1913 și 1914, la București, revista „Românismul”. Înzestrat cu o vie curiozitate, citea enorm, atras de mai toate domeniile culturii. Și-a spus părerea în chestiuni de religie și teologie, geografie umană, etnofolcloristică, filologie, în texte scrise într-un stil vioi și accesibil. A analizat cu precădere mișcările religioase la români, stimulat de situația confesiunilor din Transilvania și încercând să afle în ce constă „sentimentul național”. Așa au apărut studiile despre Ioan Inocențiu Micu-Klein
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
literar și folclorist. Este fiul Mariei (n. Gheorghian) și a lui Constantin Bostan, țărani. Tatăl, Constantin Bostan, a murit în timpul luptelor de la Cotul Donului. B. învață în comuna natală, apoi la Cireș și la Cernăuți, unde va absolvi secția de filologie română a Universității. Aici va deveni (din 1979) profesor de literatură română și universală, șef al Catedrei de filologie română și clasică la Universitatea din Cernăuți. Și-a luat doctoratul în filologie la Kiev (1971) și pe cel în folcloristică
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
în timpul luptelor de la Cotul Donului. B. învață în comuna natală, apoi la Cireș și la Cernăuți, unde va absolvi secția de filologie română a Universității. Aici va deveni (din 1979) profesor de literatură română și universală, șef al Catedrei de filologie română și clasică la Universitatea din Cernăuți. Și-a luat doctoratul în filologie la Kiev (1971) și pe cel în folcloristică la Moscova (1987). Este membru al Uniunilor Scriitorilor din România, Republica Moldova și Ucraina, membru de onoare al Academiei Române (1991
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
și la Cernăuți, unde va absolvi secția de filologie română a Universității. Aici va deveni (din 1979) profesor de literatură română și universală, șef al Catedrei de filologie română și clasică la Universitatea din Cernăuți. Și-a luat doctoratul în filologie la Kiev (1971) și pe cel în folcloristică la Moscova (1987). Este membru al Uniunilor Scriitorilor din România, Republica Moldova și Ucraina, membru de onoare al Academiei Române (1991) și membru al Academiei Școlii Superioare din Ucraina (1993). Este președinte-fondator (1989-1990) și
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
, Ana (pseudonim al Otiliei Valeria Coman; 25.III.1942, Timișoara), poetă și prozatoare. Este fiica Otiliei (n. Diacu) și a lui Gheorghe Coman, preot; scriitorul Romulus Rusan este soțul ei. După studii liceale la Oradea (1955-1959), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1962-1967). Lucrează în redacția revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1968-1974), ca bibliotecară la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1975-1977) și ca redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). Între 1973 și 1974 a beneficiat de
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
1890, Burjuc, j. Hunedoara - 16.VII.1953, Sighet), gazetar. Este fiul Elenei și al lui Anghel Bornemisa, învățător. După ce a absolvit, în 1909, Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov cu calificativul maxim, B. se înscrie la Universitatea din Budapesta, unde studiază filologia română și latină, precum și istoria literaturii maghiare; în 1914 devine doctor în filosofie. Mobilizat în august 1914, el părăsește armata imperială și, în ianuarie 1915, se refugiază la București. Se alătură campaniei duse de O. Goga pentru susținerea cauzei Ardealului
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
, Eliza (7.XI.1938, Briceni, j. Edineț), istoric literar. Este fiica Anei (n. Chizân) și a lui Nicolae Cracan, țărani. Absolventă, în 1961, a Universității de Stat din Chișinău, a susținut doctoratul în filologie în 1972, parcurgând toată ierarhia universitară, până la gradul de profesor (1992). A predat la Institutul Pedagogic „A. Russo” din Bălți, apoi la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. Între 1979 și 1986, a fost cercetător științific la Institutul de Limbă
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
BRÂNZEU, Pia (9.XI.1948, Timișoara), eseistă și semioticiană. Este fiică a Carlei (n. Diel) și a lui Pius Brânzeu, medic. Școala primară, gimnaziul și liceul le-a urmat în orașul natal (1955-1965), apoi a frecventat Facultatea de Filologie, secția engleză-română, a Universității din Timișoara, terminată în anul 1971. Reținută asistentă după absolvire, este (din anul 1997) profesor la Catedra de limba engleză a aceleiași facultăți. Întreprinde numeroase călătorii de studii și de documentare în SUA, Anglia, Italia, Germania
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
anul 1997) profesor la Catedra de limba engleză a aceleiași facultăți. Întreprinde numeroase călătorii de studii și de documentare în SUA, Anglia, Italia, Germania, Austria ș.a. Este redactor al publicației „Caiet de semiotică” (din 1987). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza W. Shakespeare’s Othello: A Cybernetic Approach (1978). Colaborează la reviste românești („România literară”, „Orizont” etc.) și străine. A folosit și pseudonimul Casandra. A debutat publicistic în „Orizont” (1969), și editorial cu volumul Zile
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
BRÂNCUȘ, Elisabeta (17.X.1935, București - 6.I.1994, București), editoare. Este fiica Petrei și a lui Dumitru Haralambie, tipograf. B. a făcut studii la Liceul „Gh. Șincai” (1946-1953) și la Facultatea de Filologie (1953-1958) din București, devenind, din septembrie 1958, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi la Editura Minerva (1969-1991). Dimensiunea definitorie pentru B. a fost acribia filologică, calitate care caracterizează edițiile critice din opera a doi mari clasici
BRANCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
BOTEZATU, Grigore (14.I.1929, Baraboi, j. Edineț), etnolog. Este fiul Anei (n. Burbulea) și al lui Gheorghe Botezatu, țărani răzeși. A absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954), fiind apoi cercetător științific, șeful secției de folclor (1979-1999) și director adjunct al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1991-1999). Și-a luat doctoratul în filologie cu teza
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954), fiind apoi cercetător științific, șeful secției de folclor (1979-1999) și director adjunct al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1991-1999). Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Genurile folclorice și realitatea istoircă (pe baza folclorului haiducesc) (1966). A fost distins cu titlul onorific „Om emerit” (1990) și cu Premiul „Dacia”, iar în 1995, cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române. B. a desfășurat o amplă
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
Ilie Radu-Nandra, Cluj-Napoca, 1983. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, Horia Bottea, „Game”, VRA, 1938, 536; Mircea Bogdan, „Game” de Horia Bottea, TIA, 1942, 501; Gherghinescu Vania, Gravuri pe sticlă: Horia Bottea, AST, 1968, 12; Z. Macovei, Horia Bottea. Portret, „Lucrări științifice”, filologie (Oradea), 1971, 167-174; Geo Bogza, Ca să fii om întreg, București, 1984, 440-448; Dicț. scriit. rom., I, 346-347. V.D.
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
retrage, în primăvara lui 1940, din învățământ. B. a fost, în primul rând, un remarcabil profesor. Format la școala unor mari germaniști, a predat peste trei decenii cursuri de limbă și literatură germană, a publicat, în reviste străine, studii de filologie germanică, a alcătuit, împreună cu Karl Kurt Klein, manuale de gramatică a limbii germane. În critica și istoria literară, a fost adeptul „metodei științifice”, pe care a opus-o impresionismului francez. Influențat de școala pozitivistă germană, considera că personalitatea criticului nu
BRATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
BRĂTULESCU, Monica (13.VII.1930, Craiova), folcloristă și prozatoare. Este fiica lui Netty (n. Silbermann) și a lui Iacob Rahmil, proprietar al unei case de efecte și lombard. A absolvit Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității din București (1953), devenind cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor (1955-1982). Își ia doctoratul în filologie în 1975. Emigrând în 1982 în Israel, este angajată între 1984 și 1988 la Hebrew University
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
a lui Iacob Rahmil, proprietar al unei case de efecte și lombard. A absolvit Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității din București (1953), devenind cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor (1955-1982). Își ia doctoratul în filologie în 1975. Emigrând în 1982 în Israel, este angajată între 1984 și 1988 la Hebrew University din Ierusalim, fiind cercetător la Folklore Research Center, pentru culegerea și studierea tradițiilor populare ale israelienilor proveniți din România. B. aduce reale contribuții la
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
BRAGA, Rodica (28.VI.1938, Alba Iulia), prozatoare. Este fiica Rafilei (n. Roșiu), tehnician dentar, și a lui Traian Besoiu, brutar. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, în 1960. În perioada 1960-1967 a funcționat ca profesoară de limba română și bibliograf la biblioteca Institutului Pedagogic din Baia Mare. În 1970 s-a stabilit la Sibiu, dedicându-se exclusiv creației literare. Este căsătorită cu
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
, Corin (12.I.1961, Baia Mare), prozator și critic literar. Este fiul lui Mircea Braga, critic literar, și al Rodicăi Braga, prozatoare. După studii liceale terminate în 1980 la Liceul „Octavian Goga” din Sibiu, a absolvit în 1985 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind, între 1981 și 1985, redactor la revista „Echinox”. Beneficiază de câteva burse de cercetare: la European University din Praga și la Alcalá de Henares din Madrid (1992), și la Universidad Autonoma din Barcelona (1998
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
BRAGA, Mircea (27.III.1938, Sibiu), critic și istoric literar, editor. Este fiul Mariei (n. Schneider) și al lui George Braga, mecanic auto. B. a urmat Liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu (1952- 1955) și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1956-1960), după care a funcționat ca profesor în Baia Mare (1960-1962), redactor la ziarul local „Pentru socialism” (1962-1966) și director al Teatrului Dramatic din același oraș (1968-1970), fiind transferat, în aceeași funcție, la Teatrul de Stat
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]