9,041 matches
-
practică de organizare în așa fel încât respectiva funcție să fie maximizată? În ceea ce privește consecințele funcționale negative, ele sunt, referitor la sistemul pentru care sunt negative, prin definiție neintenționate. În acest punct putem defini cu mai multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a elementului, spre satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea se referă la aspectul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
referitor la sistemul pentru care sunt negative, prin definiție neintenționate. În acest punct putem defini cu mai multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a elementului, spre satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea se referă la aspectul activ-intențional: tendința unui element sau a unui sistem de a se orienta spre satisfacerea unei cerințe funcționale anume
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt negative, prin definiție neintenționate. În acest punct putem defini cu mai multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a elementului, spre satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea se referă la aspectul activ-intențional: tendința unui element sau a unui sistem de a se orienta spre satisfacerea unei cerințe funcționale anume. O întreprindere are, de exemplu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a elementului, spre satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea se referă la aspectul activ-intențional: tendința unui element sau a unui sistem de a se orienta spre satisfacerea unei cerințe funcționale anume. O întreprindere are, de exemplu, finalitatea de a oferi colectivității produse de calitate, beneficii economice etc. Pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a elementului, spre satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea se referă la aspectul activ-intențional: tendința unui element sau a unui sistem de a se orienta spre satisfacerea unei cerințe funcționale anume. O întreprindere are, de exemplu, finalitatea de a oferi colectivității produse de calitate, beneficii economice etc. Pentru element
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea se referă la aspectul activ-intențional: tendința unui element sau a unui sistem de a se orienta spre satisfacerea unei cerințe funcționale anume. O întreprindere are, de exemplu, finalitatea de a oferi colectivității produse de calitate, beneficii economice etc. Pentru element, finalitatea reprezintă asimilarea unei cerințe funcționale ca orientare a sa. Conceptul de funcție are o semnificație mai largă. El se referă la consecințele efective pe care respectivul element
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se referă la aspectul activ-intențional: tendința unui element sau a unui sistem de a se orienta spre satisfacerea unei cerințe funcționale anume. O întreprindere are, de exemplu, finalitatea de a oferi colectivității produse de calitate, beneficii economice etc. Pentru element, finalitatea reprezintă asimilarea unei cerințe funcționale ca orientare a sa. Conceptul de funcție are o semnificație mai largă. El se referă la consecințele efective pe care respectivul element le are pentru sistem, indiferent dacă acestea sunt sau nu intenționate, puse deci
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerințe funcționale ca orientare a sa. Conceptul de funcție are o semnificație mai largă. El se referă la consecințele efective pe care respectivul element le are pentru sistem, indiferent dacă acestea sunt sau nu intenționate, puse deci sau nu ca finalități: calitatea efectivă a produselor, beneficiile reale obținute, impactul activității întreprinderii asupra mediului natural, asupra mediului social, asupra oamenilor care lucrează în cadrul ei. După cum se poate observa, conceptul de finalitate se referă atât la o proprietate generală a sistemelor sociale și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dacă acestea sunt sau nu intenționate, puse deci sau nu ca finalități: calitatea efectivă a produselor, beneficiile reale obținute, impactul activității întreprinderii asupra mediului natural, asupra mediului social, asupra oamenilor care lucrează în cadrul ei. După cum se poate observa, conceptul de finalitate se referă atât la o proprietate generală a sistemelor sociale și umane (desigur, într-un mod specific și la a celor biologice, dar nu despre acestea este vorba în această lucrare), cât și, în mare măsură, la o proprietate a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la a celor biologice, dar nu despre acestea este vorba în această lucrare), cât și, în mare măsură, la o proprietate a elementelor lor de a avea o orientare activă spre satisfacerea unor cerințe funcționale. Din acest motiv, conceptul de finalitate este un concept derivat, în schema funcțională, din acela de cerință funcțională. Finalitățile sistemelor social-umane, ale elementelor lor, sunt derivabile din cerințele funcționale. Legea cerințelor funcționale este aceea care modelează organizarea și dinamica sistemelor. Cerințele realizării unor înalte performanțe sportive
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cât și, în mare măsură, la o proprietate a elementelor lor de a avea o orientare activă spre satisfacerea unor cerințe funcționale. Din acest motiv, conceptul de finalitate este un concept derivat, în schema funcțională, din acela de cerință funcțională. Finalitățile sistemelor social-umane, ale elementelor lor, sunt derivabile din cerințele funcționale. Legea cerințelor funcționale este aceea care modelează organizarea și dinamica sistemelor. Cerințele realizării unor înalte performanțe sportive sunt acelea care, de exemplu, generează un anumit mod de organizare a vieții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt acelea care, de exemplu, generează un anumit mod de organizare a vieții sportivului, o serie de norme de viață specifice. O performanță științifică sau artistică cere un alt tip de organizare a vieții. Problema relației dintre cerințele funcționale și finalități este deosebit de complexă. Nu este însă nevoie să fie abordată mai amănunțit în această expunere sumară a modelului funcțional. Contextul structural: spațiul funcțional. Conform schemei funcționale, constituirea și dinamica unui fenomen social (element al unui sistem oarecare) au loc sub
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Cerințele funcționale laterale acționează în mai multe sensuri: 1. amplificarea caracteristicilor pozitive din punctul lor de vedere (amplificarea funcțiilor educativ-integrative ale armatei); 2. inhibarea sau limitarea consecințelor negative (controlul poluării, protecția muncii); 3. modificarea unui element prin implementarea unor caracteristici (finalități) suplimentare în raport cu cele finale (funcții sociale ale întreprinderii, de exemplu). Finalitatea muncii, rațiunea ei de existență, este producerea bunurilor și serviciilor necesare. Față de această activitate s-au dezvoltat, de la început, și o serie de cerințelaterale, precum cele de tip estetic
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pozitive din punctul lor de vedere (amplificarea funcțiilor educativ-integrative ale armatei); 2. inhibarea sau limitarea consecințelor negative (controlul poluării, protecția muncii); 3. modificarea unui element prin implementarea unor caracteristici (finalități) suplimentare în raport cu cele finale (funcții sociale ale întreprinderii, de exemplu). Finalitatea muncii, rațiunea ei de existență, este producerea bunurilor și serviciilor necesare. Față de această activitate s-au dezvoltat, de la început, și o serie de cerințelaterale, precum cele de tip estetic. Acestea au avut ca rezultat „înfrumusețarea” uneltelor de muncă, dezvoltarea unor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de muncă, șezătorile specifice satuluiromânesc). Viața de familie este afectată, în multiple privințe, de activitatea productivă a membrilor săi. Este firesc așadar ca ea să dezvolte o serie de cerințe funcționale laterale față de această sferă, să inducă o serie de finalități laterale (asigurări sociale, asistență sanitară, creșe, facilități de petrecere a timpului liber și a concediului), dar și unele limitări, restricții care să elimine sau să minimizeze posibilul impact negativ, dezorganizator al sferei muncii asupra sa (să nu absoarbă excesiv de mult
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizeze ca sisteme, funcționează ca sisteme deja constituite sau se află într-o fază de disoluție. Sistemul mondial actual, argumentează Mircea Malița, nu este încă un sistem în sensul propriu al cuvântului, cidoar aspiră să fie. El nu are încă finalități proprii suficient împărtășite de către toate națiunile care îl compun, fiind totodată lipsit de mecanisme eficace de promovare a unor asemenea finalități. Gradul de autonomie al unui sistem va varia substanțial în raport cu stadiul de constituire/dezagregare a respectivului sistem. În al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Malița, nu este încă un sistem în sensul propriu al cuvântului, cidoar aspiră să fie. El nu are încă finalități proprii suficient împărtășite de către toate națiunile care îl compun, fiind totodată lipsit de mecanisme eficace de promovare a unor asemenea finalități. Gradul de autonomie al unui sistem va varia substanțial în raport cu stadiul de constituire/dezagregare a respectivului sistem. În al doilea rând, orice sistem asupra căruia se oprește analiza sociologică reprezintă mereu doar un nivel al organizării complexe a societății, prezentând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
subiective, ci de configurații strict obiective ale sistemelor sociale și umane. Schema funcțională, după cum s-a văzut, nu cuprinde în ea ca elemente fundamentale nici o formă subiectivă. Subiectivitatea este pusă complet între paranteze. Categoriile „obiective” ale schemei funcționale (cerințe funcționale, finalități) sunt însă dublate de categorii „subiective” (scopuri, aspirații, idealuri). Mai pe larg, relația dintre structurile obiective și cele subiective ale modelului funcțional este analizată în altă parte (Zamfir, 1972). În cadrul schemei funcționale sepresupune că subiectivitatea reprezintă un mediator al mecanismelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
factorilor externi ce determină comportamentul sistemului la nivelul posibilului său acțional. Teoria societății tributale (Stahl, 1980). Societățile preindustriale sunt caracterizate, în principal, prin două mari tipuri de organizare a producției private (de tip sclavagist sau feudal) sau pe baza „tributului”. Finalitatea generală a tuturor acestor tipuri de organizare este preluarea de la producători a plusprodusului de către o clasă sau o colectivitate exploatatoare. Modalitățile prin care se realizează exploatarea unei populații, conform teoriei lui Marx, depind de o serie de condiții ale procesului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistem\: funcțional și structural" În analizele sociologice pot fi identificate două modele distincte de sistem: modelul funcțional și modelul structural. Dacă modelul funcțional privește sistemul ca un mod de organizare a unui complex de activități orientate spre realizarea unor funcții, finalități, modelul structural consideră sistemul ca un complex de interdependențe între elementele sale componente. Modelul funcțional de sistem se referă la sistemele orientate finalist, evidențiind modul în care finalitățile modelează întreaga lor organizare. Cele mai multe dintre sistemele sociale prezintă o orientare finalistă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de organizare a unui complex de activități orientate spre realizarea unor funcții, finalități, modelul structural consideră sistemul ca un complex de interdependențe între elementele sale componente. Modelul funcțional de sistem se referă la sistemele orientate finalist, evidențiind modul în care finalitățile modelează întreaga lor organizare. Cele mai multe dintre sistemele sociale prezintă o orientare finalistă: întreprinderea trebuie să producă în mod rentabil bunurile necesare profesional, cultural, moral, cetățenesc, știința să producă cunoștințe despre variatele domenii ale realității. Există însă și sisteme sociale care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Cele mai multe dintre sistemele sociale prezintă o orientare finalistă: întreprinderea trebuie să producă în mod rentabil bunurile necesare profesional, cultural, moral, cetățenesc, știința să producă cunoștințe despre variatele domenii ale realității. Există însă și sisteme sociale care nu au o anumită finalitate. Despre aceasta va fi vorba în capitolul viitor. În schema funcțională, accentul a căzut pe relația dintre element și sistemuldin care face parte. Din această perspectivă pot fi explicate constituirea și menținerea unui fenomen social (element) ca răspuns la o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
el o aduce la funcționarea sistemului din care facem parte (funcția sa). Rămâne însă de explicat organizarea sistemului finalist ca atare, ca unansamblu de elemente. O asemenea analiză este tot de tip funcțional. Organizarea,structura sistemului, este dedusă din logica finalității (finalităților) acestuia. De regulă, la sistemele sociale pot fi desprinse două tipuri distincte de finalități sau funcții: externe și interne. Finalitățile (funcțiile) externe reprezintă contribuția funcțională pe care respectivul sistem trebuie să o aducă la funcționarea sistemului mai general din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o aduce la funcționarea sistemului din care facem parte (funcția sa). Rămâne însă de explicat organizarea sistemului finalist ca atare, ca unansamblu de elemente. O asemenea analiză este tot de tip funcțional. Organizarea,structura sistemului, este dedusă din logica finalității (finalităților) acestuia. De regulă, la sistemele sociale pot fi desprinse două tipuri distincte de finalități sau funcții: externe și interne. Finalitățile (funcțiile) externe reprezintă contribuția funcțională pe care respectivul sistem trebuie să o aducă la funcționarea sistemului mai general din care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicat organizarea sistemului finalist ca atare, ca unansamblu de elemente. O asemenea analiză este tot de tip funcțional. Organizarea,structura sistemului, este dedusă din logica finalității (finalităților) acestuia. De regulă, la sistemele sociale pot fi desprinse două tipuri distincte de finalități sau funcții: externe și interne. Finalitățile (funcțiile) externe reprezintă contribuția funcțională pe care respectivul sistem trebuie să o aducă la funcționarea sistemului mai general din care face parte în calitate de subsistem (element). În exemplele de mai înainte, funcțiile externe sunt: oferirea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]