4,010 matches
-
îndelungată pentru ca să-mi distrugă nervii și să dau răspunsuri inconștiente la anchetă. Cam timp de un an ancheta s-a referit la „activitatea mea franciscană clandestină”. Mereu le-am răspuns că această activitate n-a fost clandestină odată ce ne-am fotografiat în grup anumiți preoți franciscani ce purtau haina și cingulul (cingătoare) franciscan; și această fotografie a fost înrămată și plasată în antreul parohiei noastre din Săbăoani. Printre altele le-am declarat că Provincia noastră franciscană n-a fost desființată în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
le permite să deconspire că sunt vii. N-am furat încă niciodată ceva de la Inge Wenzel și Jakob, și cu toate astea mă simt pătrunsă până în măduva oaselor de un amestec de onestitate și înșelăciune. În România, hoții prinși erau fotografiați împreună cu prada și expuși cu numele și vârsta lor pe panouri, în magazine, ca niște absolvenți ai rușinii. Douăzeci, treizeci de fețe încremenite de frică, iar în dreptul pieptului câte unul dintre ei ținea niște cutii de chibrituri, un săpun sau
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ierarhici vor aprecia actul temerar la adevărata lui dimensiune, se vedeau de pe acum promovați în grad și funcție la "EXCEPȚIONAL", cu galoane și petlițe de plutonieri-majori. O meritau, domnule, ce mai! Păcat că nu aveau la îndemână un aparat de fotografiat care să imortalizeze această imagine, unicat în istoria omenirii, despre care mâine va scrie toată presa din lume cu litere de-o șchioapă și despre care se va vorbi la toate posturile de radio și televiziune... "...Patru infractori periculoși, patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
genul "Paul a murit, a fost îngropat ieri, a fost multă lume la înmormântarea sa". "Nenea Paul", cum îi spuneam, era fostul fotograf al micii noastre localități, cel care mi-a arătat pentru prima oară cum funcționează un aparat de fotografiat. Cu toate acestea, amărăciunea provocată de aceste știri era trecătoare; în schimb, dorul de casă era enorm. Citesc cu multă plăcere, enorm de multă plăcere, Memoires de Raymond Aron, Editura Juliard, 1983. Aron, această "piatră tare" a intelectualității franceze din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al "doamnelor" ce domină bibliotecile publice din București și din țară cu excepția notabilă a Bibilotecii Centrale Universitare din București (BCU). În sala de lectură de la BPU Geneva se poate intra cu o tonă de cărți, miriade de pixuri, aparate de fotografiat, poți fi îmbrăcat cum dorești, cu mape sau fără etc. etc. Nimeni nu țipă după tine ca după un infractor potențial, un malefic distrugător de cărți și smulgător de pagini. Nu, aici ești doar un simplu cititor, care impune respect
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de specialitate) propun meniuri indiene clasice pentru toate buzunarele; un meniu de prânz "complet" începe de la 5 euro. Pasajul miroase a curry și a bețișoare parfumate. Legume cu forme și nume exotice încântă privirea trecătorului. Puținii turiști rătăciți pe acolo fotografiază cu plăcere vânzătoarele în sarry-uri strălucitoare. Cartierul a adăpostit în anii 70 și o puternică comunitate turcă, urmele ei fiind încă vizibile. In primul este vorba de numeroasele resturante, diferite de vulgarele bombe unde se vinde un așa-zis "kebab
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nașterea fiicei sale - Mutemhit. Nou-născutul nu are nici el multe ore de trăit. Mamă și fiică, regină și prințesă, sunt înmormântate împreună. Mumiile lor dorm somnul veșnic, una lângă alta, îmbălsămate și bătute în pietre prețioase. Doi savanți americani le fotografiază în anul 1968, cercetează minuțios și constată - cu mare tulburare, poate cu uimire, poate și cu un fior de oroare, dacă nu și cu umor anglo-saxon - că mica prințesă Mutemhit nu e altceva decât o maimuță mumificată. Bijuterii scumpe i-
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de stânci uriașe... Ne apropiem de Bont Hill. Am la stânga Duke Island... Washbasin lângă brațul drept, foarte ușor de observat... OK, am la stânga izvorul Diamondback. Izvorașele astea nu par să aibă mai mult de 60 metri adâncime... Lasă-mă să fotografiez Diamondback. Afurisitul ăsta de Hasselblad (aparatul foto) mi s-a defectat. Îți spun, bătrâne - e grozav! YOUNG: Mai aveți 21 de minute până la manevra de întoarcere. Poziția mea mi se pare bună. Mă apropii de 270 de grade și sunt
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
casă a bunicilor, loc impregnat de duioase amintiri, chipul transfigurat radia lumina și satisfacția împlinirii unei puternice dorințe. A mers apoi la cimitir, a aprins câte o lumânare la mormintele în care bunicii își dorm somnul de veci, le-a fotografiat crucile și florile care îi veghează. Va duce cu el, în înstrăinare, dorul mereu arzător pentru locurile natale, amintirile neșterse ale copilăriei, dragostea părinților și neuitarea - a încheiat emoționanta sa povestire Dumitru Dascălu. Amintiri la vânzare Aproape fără excepție, fiecare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
obrajii lipiți de fragedul obraz al pernei..." Pag. 47. Strada Ștefan cel Mare. Pag. 50. Teatrul Național: frontispiciul și peristilul. Pag. 52. Teatrul-Circ Sidoli. Fațada în fața intrărei principale. (Foto-Regal) Pag. 54. Casele Jokey-Club. Detaliu ornamental. (Foto-Regal) Pag. 55. A. C. Cuza. Fotografie din anul 1898. Pag. 56. I. L. Caragiale și P. Missir. (După o veche fotografie din Berlin, în proprietatea familiei Missir) Pag. 58. Iașul vechi. Bariera Podul Verde prin anul 1830. După tabloul, aflat în Pinacoteca de la Iași, datorit pictorului Maxim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
relația cu pictorii naivi, așa că nu am mai activat aici de loc. De altfel, puțină lume știe faptul că D-l Valentin Silvestru era un colecționar de pictură naivă, cumpărând chiar și de la mine mai multe lucrări. Victor Ernest Mașek, fotografiat în momentul când scria exact acest text în caietul meu de impresii din expoziții. Data de 5 decembrie 1989 care se vede scrisă de D-l Mașek mă duce din nou cu gândul la revoluția din decembrie 1989, (oare a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
colegi din țară precum: Elena Ferdinand, Camelia Ciobanu, Ioan Măric, Valentin Cruceanu, Costel Bogatu, Ionelia Caramalău, Denisa Mihăilă, Emil Pavelescu, Mihai Vintilă, Nicolae Man, Valeria Tofan, Costică Onuță și mulți alții. La fel ca întotdeauna aveam asupra mea aparatul de fotografiat, ce nu- mi putea lipsi niciodată când eram prezent la un vernisaj. Era un prilej foarte bun de-a imortaliza diferite momente, pentru a fi păstrate pentru mai târziu în amintirea clipelor ce au trecut. Având în permanență aparatul în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
refuzând să intre în horă. Un nou grup de pescăruși venise să asiste la spectacol așezându-se pe o balustradă privind în tăcere întreaga scenă. Tot spectacolul luase sfârșit la apariția unui grup de tineri zgomotoși care doreau să se fotografieze pe malul Dunării. Pe faleză, în ambele sensuri circulau o mulțime de turiști, care mai de care mai viu colorat iar reprezentantele sexului mai sensibil mai sumar îmbrăcate, dorind să arate formele pe care le dețin atrăgând la tot pasul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ale moților, strămutate pe versanții mai înalți, pentru a face loc sterilului și reziduurilor, depozitate pe Valea Sesii, care au înghițit în timp satul Gemăna. Este liniște, se aude doar vântul ce sufla tot mai tare și țăcănitul aparatelor de fotografiat. Reprezentanții de la ,,Cuprumin” încep să ne bombardeze cu fel de fel de date tehnice, cifre, statistici. Rețin faptul că lucrările au început în anul 1978, pentru exploatarea la suprafață a celui mai mare zăcământ de cupru din România. Corpul principal
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și execuția motorului IAR - 7M, destinat avioanelor ușoare de vânătoare(1942), unul dintre cele mai performante motoare în stea, realizarea de vârf a aviației românești. Fotograf profesionist. Se impune prin numeroase inovații în domeniul artei fotografice și a aparatelor de fotografiat. Autor a numeroase inovații. GEORGESCU, Ligia (n. 1933), doctor în chimie, conferențiar la Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești. GHEORGHIU, Conszantin C. (1912-1972), doctor în geologie, lector universitar, autor. GHEORGHIU, Constantin V. (1894-1956), chimist, doctor în chimie, cercetător, membru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
bate să-mi spargă pieptul am trecut pe lîngă moarte! Chiar și o "groapă de gunoi", cum e poreclită Secția Reziduuri, trebuie condusă de cineva, spune calm Don Șef. O lumină albă, ca un fulger, taie întunericul. Radarul. V-a fotografiat, spun eu. Mă duc mîine dimineață la C.E.C. și plătesc amenda: două sute cincizeci de lei, saltă Don Șef dintr-un umăr. Îmi amintesc de amenda plătită de mine pentru supapă și-mi vine să rîd; am lăsat chitanța lipită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-mă...? Când mă întorc acasă, prima oprire e la cutia de scrisori. Oftez resemnată și apoi urc, cu inima grea. Sunt fericită să aflu că ți-ai găsit un home plăcut. Dacă se poate, spune-i lui Georges să-ți fotografieze camera și casa unde stai. Noroc în casa ta cea nouă! Lucruri precise, răspunsuri la întrebările tale, comisioane. 1) Rainer e de negăsit; doar o dată un telefon când am aranjat, sau aproape, problema celor cinci mii de franci. 2) Telefonat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mutarea“. Scrie-mi ce vârstă au fetițele d-nei Dard și cum le cheamă. Vreau cât mai multe detalii și m’am întâlnit în același gând cu micul meu prieten Georges, pe care îl rugasem în scrisoarea de ieri seară să fotografieze casa și „reședința“ ta. Spune-i că aș vrea atât de mult să vă mai aștept la masă, sau să i se aducă pe tavă un apéro, aici pe biuroul pe care eu scriu acum. A!, copii, copii, ce grea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tine și de numele ce-l porți. Eu voi restitui aici lui Rainer banii, cred, săptămâna aceasta; ar fi așa de bine ca sâmbătă să-i pot duce. Spune-i asta Christianei Fournier. Monica dragă, roagă pe Georges să te fotografieze. Ieri la filmul care mi-a plăcut atât de mult, mai ales în duo-ul regal, mă gândeam ce-ar fi să am un mic film cu tine și să-l pot turna de câte ori vreau. Azi, pentru prima oară, am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aere de buldog. Rar intră altcineva decât mine... era să scriu „tine“. [...] Duminecă, 16 noembrie [1947] [...] Mă gândesc, mă gândesc, mă gândesc la tine. Nu-mi ajunge să-ți spun numele o dată; nu-mi ajung fotografiile rămase. De ce nu a fotografiat Georges odaia ta și pe tine? Cum te piepteni? Când îmi scrii, spune-mi „am rochia gris, sau... “. Ați primit scrisoarea pentru Cinci? Scrisorile mele numerotate, le-ai primit pe toate? Ai fost atât de drăguță că mi-ai descris
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acolo, cu orice risc pentru mine. Cred că va trebui pe cât cu putință să renunțăm prin poștă la „poeți“, „editură“ etc. Dacă vrei, comunică-mi un nou cod. Stana e o foarte dibace persoană, în meseria ei: a început să fotografieze ce o interesează, iar plicurile ajung aici la mine mutilate și lipite pentru veșnicie, uneori chiar de hârtia scrisorii. Îți scriu în grabă și fără șir; aici se închide electricitatea pe negândite, după un semnal scurt de 3 ori. Astă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mea devotată de mamă, care timp de un sfert de veac nu s-a schimbat, ci, dim potrivă, și-a însutit puterea, energia și știința de a iubi. Eu 6/1949 III Marți, 27 aprilie [1949] [...] Chestiunea foto Stana: da, fotografiază tot, a devenit o manie; a fost în stare să dezlipească până și timbrele de pe scrisorile tale, atât s-a făcut de indiscretă și de barbară! [...] 14 /1949 III Luni, 19 septembrie, 6 și jumătate seara [1949] Sunt fericită să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care n-a apărut, și eu am fost disperată și am recurs la... ăă... Ei. A fost o minciunică mică de tot și nevinovată. Pe bune, chiar putea să fie acolo, undeva în mulțime. Și, dacă n-ar fi fost fotografia aia idioată de grup, nimeni n-ar fi știut niciodată că nu venise. — Doamnă Bloomwood! Bună ziua! Iată-l pe Luke, apropiindu-se cu pași mari de ușă. Slavă Cerului. — Luke! Mami scoate un tril ușurat de râsete în cascadă. Ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
haina pe umeri. O nuntă foarte frumoasă, adaugă. — Da. Mă uit la el atentă, întrebându-mă cum să fac ca să aduc cumva conversația în punctul unde rămăsesem înainte de slujbă. Însă Luke se uită la Suze și Tarquin, care acum sunt fotografiați sub un stejar. Suze arată absolut radioasă, dar Tarquin pare că aici sau în fața plutonului de execuție e cam același lucru pentru el. — E un tip foarte de treabă, zice Luke, arătând spre Tarquin. Un pic cam ciudat, dar drăguț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
doresc și eu. Strânge buchetul la piept. Asta mi-am dorit de când mă știu. — Sunt sigură că o s-o găsești, spun și o îmbrățișez. Sunt absolut sigură de asta. — Scuzați-mă, domnișoară, spune fotograful. Dacă-mi permiteți, aș dori să fotografiez mirele și mireasa... Erin îmi dă florile și se retrage repede, iar eu adopt cea mai radioasă expresie de proaspătă căsătorită. — Dar Becky, spune Luke. Gary spune... — Ia verigheta de la Gary, zic fără să-mi mișc capul. Spune-i că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]