4,656 matches
-
ori chiar dispariția acesteia? Cum s-ar putea pierde sau diminua identitatea națională, sau cât de profundă ar trebui să fie transformarea? Cum ar putea ea să fie înlocuită de o identitate europeană? Acestea sunt numai câteva probleme complexe care frământă astăzi conștiințele europenilor 30. Summit-ul de la Laeken, din anul 2001, constituie începutul unei largi dezbateri la nivelul continentului privind viitorul Europei și transformările instituționale necesare. În acest sens, Consiliul European întrunit la 14-15 decembrie 2001 la Laeken 31 a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai multe lucruri În același timp (primul răspuns de pe listă). Ă Nu zâmbește În timpul conversației. Ă Nu se uită niciodată la mine. Ă Întotdeauna schimbă subiectul. Ă Permite Întreruperile. Ă Nu mă lasă niciodată să-mi termin ideea. Ă Se frământă, pare iritat. Ă Ia o mulțime de notițe. Ă Încearcă să-mi răstălmăcească vorbele. Ă Mă face să mă simt ca un nimic. După cum vedeți, există numeroase emoții implicate În actul de ascultare. Faceți-o cum trebuie, iar cei pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
privirea să alerge slobod pe astfel de vaste Întinderi: „Crivățul din meazănoapte vîjie prin vijelie, Spulberînd zăpada-n ceruri de pe deal, de pe cîmpie, Valuri albe trec În zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frămîntă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergînd, urlînd În urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vîrtej, răpiți de vînt, Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pămînt. Zberăt, răget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimîntate, Se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.” Este imaginea unei naturi lucrate de un „sculptor cu mîna aspră”. Iarna stimulează forțele devoratoare: lupii ies după pradă, corbii zbor vîrtej, viscolul frămîntă lumea etc. O agresiune generală care naște, firesc, o spaimă și o agitație de apocalips: turmele tremură, arborii se Îndoaie, din codri, de pe dealuri, din cîmpii se ridică „zberet, răget, țipăt [... ] mii de glasuri spăimîntate”... Frigul, În manifestarea lui materială
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
De n-ai, ia În datorie. Ele privesc la cocoane Și la alte mari persoane, Ce În toată săptămîna Să-și croiască le dă mîna, Astfel și ele să-mbracă, Nu lasă moda să treacă. Tot Îți cer, tot te frămîntă PÎnă văd că cucu-ți cîntă, Apoi atunci or te lasă, Or de tine nu-i mai pasă. CÎt trăiești, nu mai vezi pace, Casa-n iad ți să preface. De ocări și de blesteme Îmbătrînești fără vreme. Perii În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să-l contrazică pe preot? Dacă don Terentio, care fusese de când îl știa un om cu capul pe umeri, socotea lucrurile altfel decât omenii de toată mâna și chiar de el, de ce să nu urmeze voința lui Dumnezeu? În timp ce era frământat de astfel de gânduri, făcu drumul înapoi, bătu din nou la ușă, și fără să-i lase timp lui don Terentio să zică oarece, spuse: Provoacă numai necazuri, rupe crengile pomilor, omoară veverițe, iepuri, vulpi; se-ntoarce noaptea târziu acasă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fiecărui și nu permiteau preferințele unuia sau altuia. Lui Tommaso mai ales i se refuzau textele cerute. Nu lipseau însă urgențele: să adune lemne pentru vatră și bucătărie, să secere iarbă pentru vite, să ajute la repararea unui acoperiș, să frământe făină pentru păine. Sutana lui era mereu murdară, nu fiindcă așa voiau, ci fiindcă era trimis dintr-o parte-ntr-alta, ca pe-o suveică, fiind el cel mai mic și mai robust, se foloseau de el pentru treburile umilitoare
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de euforie subtilă îl împinse înainte ca pe un cerșetor. Chiar așa și era, nu? Fusese așa încă de când se dusese cu părintele Costantino la Placanica, cu codrul de brânză în traistă și cu pâinea pe care Catarinella i-o frământase și copsese în timpul nopții. Mereu un cerșetor: sărac, luat în șuturi de toată lumea, brutalizat în temniță și la mânăstire, mai rău decât o broască-râioasă care cel puțin, după cum spuneau vechile legende, noaptea putea să mănânce felii de lună fără jenă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Cosmina. — Oribil, se strâmbă Papi. — El zice că e un gest de smerenie. Cum a fost umilința lui Iisus, care a spălat, înainte de Cina cea de Taină, picioarele ucenicilor. — Ce are scormonitul prin gunoaie cu Iisus ? ridică din sprâncene Papi, frământându-și între degete o șuviță din părul verde. Omul tău e nebun de legat. Stai să vedem, spuse Efrem Sirul, care veni cu ezitarea plânsurilor sale. — Nu poți cunoaște oamenii decât trecând prin starea de umilință, răspunse Cosmina, deși se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
scânteietoare care zbura înaintea lui. Trunchiurile uriașe aveau scoarțe solzoase, iar crăpăturile lor neîntâmplătoare semănau cu literele alfabetelor runice. De fapt, fiecare formă, fiecare încrețitură a suprafețelor, sugera, privită în amănunțime, un înțeles, pădurea părea încărcată de simboluri și entități, frământată de o adiere ce nu venea de niciunde. Iar lucrul cel mai neobișnuit, ce contribuia la sentimentul de armonie pe care îl simțea în toată ființa sa, era că nimic în jur nu pornea sau nu se încheia în unghi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din lumile încrucișate. — Tu al cui Dumnezeu ești ? — S-o găsi cineva să se închine și la mine, spuse flăcăul, nehotărât. — Tu nu poți să fii Dumnezeu, hotărî Costică, trecându-și cârjele dintr-o parte într-alta. Nu poți să frămânți aluatul, ca noi, ca să-l faci pe Adam cel șchiop sau pe Adam cel chior. Tu n-ai mâini, nici picioare. Ești un fel de înger, asta ești. Încât cei doi Dumnezei și îngerul Domnului își așteptară, în continuare, ofrandele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fruntea și rămase cu privirea neclintită pe oglinda retrovizoare. Până când îl văzu, la ieșirea din secția de poliție, pe omul în uniformă îndrumându-l pe bătrân, dar părând că-i vorbește cu asprime, căci omul încu viința după fiecare propoziție, frământându-și sacoșa în mâini. Polițistul îi arătă către bulevardul Lascăr Catargiu, apoi făcu semn spre dreapta. Omul mulțumi, dar nu mai avu cine să-i răspundă. Chibzui câteva clipe, apoi porni, cu pași înceți și capul plecat, încât nici nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu era lucru ușor în astfel de momente de meditație solitară, de aceea doamna Ioanide căută să extragă adevărul cu metodă. - Am impresia că te doare capul, zise ea. Ioanide o privi zâmbind vag, de fapt foarte distrat, într-atît îl frământa necazul de a sta față în față cu un mistificator ca Doru. "A răspunde nu, înseamnă în stilul lui Ioanide da", raționă doamna Ioanide. O dată această premisă stabilită, faptul putea fi considerat și studiat. - De atâtea ori ți-am spus
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În cer” reintegrează perfecțiunea primordială, „teroarea istoriei”; iubirea; moarteaca să amintim doar câteva dintre ele nu le regăsim doar În artistică a lui M. Eliade, ci și În lucrările istoricului religiilor, ale eseistului, și tot de aceste teme mari era frământat când Își scria Jurnalul sau Memoriile. Cunoașterea miturilor și a simbolurilor ne ajută să Înțelegem „prezența transcendentului și a supraistoricului În viața de toate zilele”. Miturile le cunoaștem datorită memoriei, ea ne relevează adevărurile exemplare din trecut, pe care tot
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
avut nici o valoare și de asta cineva pur și simplu a aruncat-o. Cu siguranță că niște tineri au vrut să joace o festă răutăcioasă blănii. (Se întoarce cu spatele la oglindă și se așază) Trei sferturi de oră m-am tot frământat până să dau blana pe mâna poliției. (Grete ia o mină serioasă și încearcă calitatea blănii cu două degete. Erna se apleacă ca să-i ușureze Gretei cercetarea.) Și-acu', după un an, iată că nu a anunțat nimeni pierderea blănii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tocată (pătrunjel, măghiran, cimbrișor proaspăt) • unt • sare Timp de preparare: 45 min. Conținut caloric: 157 kcal/porție Rețetă ilustrată Ușoare și savuroase Mod de preparare: Cartofii se fierb cu tot cu coajă, apoi se curăță, se strivesc cât sunt calzi și se frământă cu gălbenușurile de ou, 2 linguri de parmezn, nucșoara măcinată și un praf de sare. Cu ajutorul unui dispozitiv de patiserie se distribuie compoziția obținută în 6 spirale sub formă de pateuri vol-au-vent (volovane). Se dau la cuptor 10 minute la
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
iar înainte de a-l servi se ornează fiecare bucată cu o jumătate de roșie și o măslină verde fixate cu o scobitoare. Ștrudel de legume Ingrediente pentru 4 persoane Pentru aluat: • 75 g făină albă și ceva în plus pentru frământat • 25 g unt și ceva în plus pentru aluat • un ou • sare Pentru umplutură: • 300 g dovlecei • 250 g conopidă • 150 g ciuperci • 100 g praz • 100 g brânză grasă • ulei de măsline • sare și piper Timp de preparare: 80
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
oul se sparge într-o cană și se bate spumă. Într-un vas adânc se amestecă 75 g de făină, 25 g de unt moale, jumătate din oul bătut, un praf de sare, 2 linguri de apă rece și se frământă bine, până când se obține o cocă omogenă, care se transferă pe planșeta de bucătărie și se frământă în continuare. Când aluatul devine foarte bine legat și elastic, se modelează o sferă, se unge cu unt și se lasă să se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
g de făină, 25 g de unt moale, jumătate din oul bătut, un praf de sare, 2 linguri de apă rece și se frământă bine, până când se obține o cocă omogenă, care se transferă pe planșeta de bucătărie și se frământă în continuare. Când aluatul devine foarte bine legat și elastic, se modelează o sferă, se unge cu unt și se lasă să se odihnească sub o cratiță încălzită. Între timp, se pregătește umplutura: prazul și dovleceii se curăță, se taie
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și se omogenizează. Se varsă pe planșeta de bucătărie 500 g de făină, se formează o adâncitură în centru și se toarnă înăuntru drojdia stinsă în apă cu sare. Se amestecă întâi cu o lingură de lemn și apoi se frământă cu mâinile, până când aluatul devine omogen și nu se mai lipește de planșetă. În continuare, se frământă aluatul de mai multe ori, apoi se modelează o sferă care se pune într-o cratiță tapetată cu făină, se crestează în formă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
în centru și se toarnă înăuntru drojdia stinsă în apă cu sare. Se amestecă întâi cu o lingură de lemn și apoi se frământă cu mâinile, până când aluatul devine omogen și nu se mai lipește de planșetă. În continuare, se frământă aluatul de mai multe ori, apoi se modelează o sferă care se pune într-o cratiță tapetată cu făină, se crestează în formă de cruce, se acoperă cu un ștergar umed și se lasă la dospit într-un loc cald
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
să se folosească un cuptor cu aburi; dacă nu, pentru a crea umiditatea necesară, se poate pune în cuptorul obișnuit un recipient cu apă. Pască sărată Ingrediente pentru 8 persoane Pentru aluat: • 250 g făină albă, plus cantitatea necesară pentru frământat • 120 g unt • un gălbenuș de ou • parmezan ras • lapte • sare Pentru umplutură: • 6 bucăți de anghinare • 200 g miez de pâine proaspătă • 2 ouă • 8 ouă de prepeliță • usturoi • parmezan ras • vin alb sec • ulei de măsline extravirgin • sare
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de prepeliță • usturoi • parmezan ras • vin alb sec • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 90 min. Conținut caloric: 373 kcal/porție Rețetă ilustrată Mod de preparare: Se pregătește aluatul: se amestecă făina cu untul moale și se frământă cu mâinile până când se obține un aluat fărâmicios, care se dispune pe planșetă sub formă de mușuroi. Se formează în mijloc o adâncitură în care se pune gălbenușul de ou, un praf de sare, o lingură de parmezan ras și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se dispune pe planșetă sub formă de mușuroi. Se formează în mijloc o adâncitură în care se pune gălbenușul de ou, un praf de sare, o lingură de parmezan ras și cantitatea de lapte necesară pentru a înmuia aluatul. Se frământă totul energic până când se obține o cocă omogenă, care se învelește într-o folie de plastic și se lasă 30 de minute în frigider. Între timp, se prepară umplutura: se curăță anghinarea de tulpină, de frunzele exterioare tari și de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de capră. Pentru un plus de eleganță, se pot înlocui bucățelele de roșie cu câteva roșii-cireașă tăiate în jumătate. Pizza din aluat subțire cu ceapă Ingrediente pentru 6 persoane Pentru aluat: • 400 g făină pentru pizza, plus cantitatea necesară pentru frământat • 150 g făină de grâu farro • 12 gr drojdie de bere • sare Pentru umplutură: • o ceapă mare • brânză de oaie • sos de roșii • busuioc verde • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 40 min. plus timpul necesar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]