3,509 matches
-
trăi în vremile viitoare. [GHERGHIȚA VÂNĂTOARE]2 28.12.948 În pădure la Gherghița, la vânătoare, pe un vânt aspru din crivăț, cu fulguiri de ninsoare. Îmi venea rândul să stau în aripa dreaptă a vânătorilor, unde fusese un răstimp frământare și vuiet de automobile. Mă hotărăsc să trec în aripa stângă, unde socotesc să găsesc un loc mai liniștit. Când ajung cu însoțitorul meu în țiitoare și ne oprim, văd la treizeci de pași înaintea mea, între tufărișurile uscate, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poetul pentru fondul de lecturi literare imprimate la magnetofon. Asară, la adunarea de la Uniunea Scriitorilor, m-am întâlnit cu Emilian Bâcov de la Chișinău. Miercuri 16 dechembrie. A venit la mine Emilian Bâcov cu care am stat îndelung de vorbă despre frământările de la Chișinău în ce privește limba moldovenească despre care unii moldoveni ar vrea s-o diferențieze de cea românească, pentru nu știu ce interese. Încercările de a da drept limbă deosebită moldoveneasca, expresii și cuvinte rostite provincial, e lipsită de seriozitate. Eminescu și Creangă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce pun de a-i vedea lucrând în unire. Am fost la ora 1 1/2 cu Fridman la Institutul de știința limbii, unde am văzut pe Acad. Vinogradov cu doi colaboratori ai săi, Budagov și Mihalci. Am discutat despre frământările de la Chișinău în ce privește limba moldovenească. Unii dintre scriitorii mai buni ai Republicii Socialiste Moldovenești înțeleg că limba moldovenilor Republicii trebuie să fie una cu limba română. Alții tind s-o diferențieze. Punctul de vedere al Academicianului Vinogradov și al colaboratorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pescarilor, sugerată de masa comună. Ipostaza eroului exprimă o tensiune interioară, dezlegată în următoarele versuri din baladă, ca simptom al „vremii de căsătorit”, adică al probei prema- ritale figurate de confruntarea cu tărâmul fabulos al Vidrosului. Poziția lui fizică denotă frământarea și o regăsim în orația plugușorului, în același context premergător incursiunii: „Domnul intră-n casă,/ Puse coatele pe masă,/ Să gândi-n sus,/ Să gândi-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din grajd
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
1940 și 1944) refugiul a reprezentat pentru anumite categorii de cetățeni, singura modalitate de a-și salva viața. La alte proporții, o situație asemănătoare s-a creat în România, după instalarea regimului comunist. Secolul XX a cunoscut în Europa mari frământari, războaie și dislocări ale populației, datorită, în special, celor două dictaturi sângeroase. Nu s-a scris, încă, o istorie a marilor refugii din secolul nostru, dar probabil că fuga în pribegie a celor peste 700.000 de români basarabeni, din fața
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
conștiinței; era propria încoronare cu spini. Sensibilitatea mea exagerată pe fond neuro- vegetativ amplifica totul. Trebuia să fie de față Francisco Goya (pictura icoanei intra în stilul luiî, - să-i explic toată durerea mea interioară și el să transpună întreaga frământare într-un tablou. Dar nu era și nu aveam cu cine dialoga. Simțeam singurătatea interioară, apăsătoare și dureroasă. Erau ceilalți pelerini întinși și ei pe jos pe saltelele subțiri dormind însă liniștiți și complet străini de problemele mele personale. Doar
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
se mișca din când în când în sacul lui de dormit. Am ieșit tiptil din sacristie, respirând aerul curat de afară, din noaptea liniștită și luminată discret de câteva lampadare din vecinătatea bisericii. Priveliștea exterioară, feeria nopții a luat locul frământărilor interioare, estompând durerile și neliniștile. Am găsit în liniștea și farmecul nopții, în invocarea spiritului păcii lui Dumnezeu un leac contra avalanșei coroanelor de spini ce le simțeam figurativ pe cap și în inimă. Am reintrat apoi urcând pe scările
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
A știut să-și câștige stima, dragostea și aprecierea elevilor în orice școală a predat, datorită clarității în expunere, modul obiectiv în aprecierea rezultatelor, apropierea părintească de învățăceii săi. În orice problemă, ei găseau în profesorul Moisea o rezolvare a frământărilor lor de adolescenți încă visători. și această datorită blândeții lui, deschiderii față de orice preocupare a tinerei generații, într-o perioadă când libertatea era relativă. Autoritatea sa profesională a fost remarcată și apreciată nu numai în unitățile școlare unde și-a
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
păstrării și înapoierii Tezaurului în România. În iulie 1917, în ajunul bătăliei de la Mărășești, s-a efectuat cel de-al doilea transport, cuprinzând valori ale B.N.R., ale Casei de Depuneri și Consemnațiuni, ale altor bănci și instituții particulare. În contextul frământărilor politico-sociale din Rusia, guvernul român a încercat, prin tratative duse la Paris, Londra și Petrograd, să efectueze mutarea Tezaurului în Statele Unite ale Americii, cu sprijinul și sub garanția Puterilor Antantei. Acest deziderat nu s-a putut însă realiza pentru că nici un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
totul se baza pe studiul În biblioteci, cititul operelor fundamentale și a unor tratate de specialitate. Între studenții de la medicina veterinară era o colegialitate mai strânsă decât Între studenții de la litere. Anul 1945/46 era primul an postbelic dominat de frământări politice intense. Cercul studențesc țărănist “Valea Târnavelor” și cel liberal, al brăilenilor, se Întreceau În a-și apropia studențimea și În același timp cooperau Împotriva mișcării progresist comuniste, care lupta din răsputeri să preia conducerea politică a țării. Ca urmaș
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și totul a intrat În normal după revederea cu Bunicii. Mica balerină Ciuchița cu păpușa Ciuchița la Concursul de recitări al copiilor Împreună După zeci de ani, toată copilăria ei Îmi pare o poveste, cu clipe vesele și triste, cu frământări și zbucium, Într-o lume care devenea din ce În ce mai urâtă. Milly, mai realistă, nu vedea nici o ieșire, mergând pe drumul ales. Eu, mai visător, mă vedeam adesea "omul cu mârțoaga" din piesa lui G. Ciprian și așteptam ziua În care "mârțoaga
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pionerul morfopatalogiei veterinare din țara noastră. Dacă despre contribuțiile tuturor precursorilor noștri am luat cunoștință, În majoritatea cazurilor prin surse indirecte, opera lui Paul Riegler mi-a fost un Îndreptar conținu. Și astăzi, după aproape un secol de căutări și frământări științifice, Cursul de Anatomie Patologică a prof. Paul Riegler (partea generală editată În 1912 și cea a sistemelor organice În 1916) continuă să constituie baza teoretică și descriptivă a tuturor proceselor patologice fundamentale. Paul Riegler a completat teoria celulară a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
între două sensibilități, care are rădăcinile în România și aripile în Franța). Cât de tare atârnă rădăcinile, cât de energice sunt bătăile de aripi? Cât datorează imaginea ta bună din România faptului că trăiești și scrii la Paris, departe de frământările fără orizont din lumea literară dâmbovițeană? Rămân în mod fundamental legat de România. Dovadă: scriu romane în românește, iar toate piesele pe care le scriu întâi în franceză le rescriu apoi în românește, ca să nu mai spun că în fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
libertatea comerțului. 1 4. Mișcări sociale în preajma și în timpul revoluției de la 1848 În secolul al XVIII-lea, exploatarea fiscală, ca și agravarea regimului dominației otomane, au accentuat conflictele sociale în rândul țărănimii. În afară de „fuga” de pe moșii, au loc răzmerițe și frământări în anii 1749, 1752 și 1761. După Tratatul de la Adrianopol (1829), în condițiile desființării monopolului economic otoman, proprietarii funciari erau interesați tot mai mult în procesul de schimbare a prețurilor pământului. Ei manifestau, totodată, tendința de a desființa boierescul. Noua
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova și Țara Românească se dezvoltă. Se dezvoltă comerțul intern și extern. Situația burgheziei în formare, ca și a maselor țărănești, era profund afectată ca urmare a abuzurilor aparatului fiscal și administrativ fanariot. Din această cauză aveau loc tulburări și frământări orășenești la București, Ploiești, Roman, Huși, Bârlad și în alte localități. Proprietarii moșiilor pretindeau dijmă și clacă în creștere, iar pentru casele și locurile din vatra târgurilor, bezmăn. Acestea erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitori erau acuzați că „întărîtau obștea târgoveților de a nu recunoaște episcopiei drepturile acordate ei asupra târgului”. Abia în 1834 s-a pus capăt acestei situații, dar Episcopia va exercita o mare influență asupra orașului până în 1858. Un centru de frământări și răzvrătiri, care a durat din 1849 până la legea rurală din 1864, a fost în satele din apropierea orașului Huși, proprietăți ale Episcopiei: Cornii - Unguri, Duda, Cotroceni și Broșteni. În procesul de dezvoltare și de extindere a târgului Huși, unele sate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
are să fie ...”. Situația devenea din ce în ce mai încordată. Sub amenințarea cu noi distrugeri, administratorii moșiilor Târzii și Corni s-au arătat dispuși „a mai lăsa mult din pretențiile sale la încheierea noului contract de învoieli agricole”. În dimineața zilei de 9 martie, frământările semnalate de câteva zile la Oltenești și Corni-Albești s-au transformat în lupte deschise împotriva proprietarlor și arendașilor. Prefectul Adam Mitache raporta ministrului de Interne violențele înregistrate în zona sa și insista pentru trimiterea forțelor de ordine: „Locuitorii din mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poate fi luată în seamă, deoarece declarația de deces este făcută de persoane străine și încă la 70 de ani de la moartea sa. Copilăria lui A. Fătu se desfășoară în perioada cristalizării marilor năzuințe ale renașterii noastre naționale și ale frământărilor istorico-sociale care au culminat cu mișcarea lui T. Vladimirescu. Desigur, va fi simțit și el în copilărie prețul amar și dureros al încercării acestor aspirații românești. Este probabil că suferințele poporului moldovean, produse de violențele și cruzimile eteriei grecești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
foc Iașului din toate colțurile și năvălesc asupra locuințelor incendiate pentru a jefui și ucide, "când așa cum arată Marx peste 2000 de case sunt arse și sângele locuitorilor curge", lăsând răni deschise Moldovei pentru un lung șir de ani. În afară de frământările social-politice, climatul spiritual al copilăriei lui A. Fătu l-a constituit impetuoasa mișcare cultural-științifică a lumii occidentale de la începutul secolului al XIX-lea, al cărei ecou se răspândea în răsăritul Europei mai ales pe calea cărților și a presei curente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bacteriolog rus, cu același efect. Prestigiul lui Slătineanu ca savant de renume mondial a fost extraordinar în anii interbelici, iar lucrările sale au devenit repere mereu citate. Între 1923-1926 a fost rector al Universității ieșene; într-o perioadă de mari frământări, a reușit să mențină spiritul academic al Iașului. Omul Slătineanu, prețuit și iubit, invidiat dar nu dușmănit, a devenit un tezaur viu al unui oraș care nu ducea lipsă, în acei ani, de oameni iluștri. În 1939, când se pensionează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
banii cheltuiți cu ușurătate, dar pe care ține, orice-ar fi, să-i restituie. Reușește până la urmă, după un șir de peripeții care imprimă narațiunii, în unele zone, o turnură polițistă. Cea mai interesantă parte din roman privește însă relatarea frământărilor escrocului de nevoie, ale mincinosului obligat, ale hoțului care furase în scopuri nobile, ale individului terorizat de gândul că o greșeală cât de mică îl va da de gol, că nu va putea minți convingător pe toată lumea. Excepțională este înfățișarea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
noștri de la publicația concurentă. I-am fost recunoscător Andrianei Fianu pentru ideea de-a mă lua cu ea la Arghezi, asta în primul moment, după care m-au copleșit emoțiile și mai c-aș fi renunțat. Atât că, ghicindu-mi frământarea, energica Adi nu mi-a lăsat timp să mă răzgândesc, ci m-a luat scurt: „Hai că nu te mănâncă, grăbește-te că-ntârziem.“ Ce era să fac? Am urmat-o fără murmur, pe drum tot gândindu-mă cum să
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
-mi cerea mult, ce-i drept, dar nici puțin, la urma urmei, pentru unul ca mine. Cu totul, la plecarea de acasă, primisem lei o sută, să-mi ajungă până ai mei vor putea să-mi mai trimită. Simțindu-mi frământarea, Valeriu Mocanu a socotit că era cazul să mai vină cu un argument în susținerea inițiativei sale: — Uite ce-i, prietenul meu cel mai bun, ai să-l cunoști, a plecat la Brăila să vândă o căruță cu pepeni, ai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
anilor în care a fost - este și acum! - „un român la Paris“, și în care a ținut jurnal, D. Țepeneag l-a ales, așadar, pe 1971, și întrebarea este de ce? Un răspuns poate fi acela că a fost anul unor frământări mari în lumea scriito ricească, generate de revoluția culturală ceaușistă care punea capăt abrupt liberalizării, frământări cărora Țepeneag, românul de la Paris, nu le-a fost un simplu contemplator de departe: el s-a agitat în mediile pariziene pentru a crea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ținut jurnal, D. Țepeneag l-a ales, așadar, pe 1971, și întrebarea este de ce? Un răspuns poate fi acela că a fost anul unor frământări mari în lumea scriito ricească, generate de revoluția culturală ceaușistă care punea capăt abrupt liberalizării, frământări cărora Țepeneag, românul de la Paris, nu le-a fost un simplu contemplator de departe: el s-a agitat în mediile pariziene pentru a crea reacții, a sprijinit disidența lui N. Breban, a luat el însuși poziție, întâi la New York Times
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]