3,657 matches
-
de țigară și de cotletele mici de berbec, cât de-o Înghițitură, de la grătarul lui nea Niță din Giurgiu, În ghereta proastă de scânduri de peste drum de hanul lui Tănăsică birjarul, cu pelinița de Greaca și cu jigourile de berbece fragede ca un cozonac moldovenesc?... Aici, În Giurgiu, refugiul amorurilor mele clandestine, urbea primitoare cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de excelenți birtași și cârciumari, de pricopsiți și buni-primitori negustori de pește, de oieri și de porcari cu turme rătăcind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din vița ce n-a cunoscut altoiul străin și ră masă locului de la facerea lumii, așa cum o fi sădit-o, cu mâna lui chiar, tata Noe cel bătrân, care, cică, va fi fost pui de român - mai știi?... ...Însă vrăbioarele fragede de văcuță Îngrășată la povarnă, care-mi țineau locul cafelei cu lapte diminețile, la vadul măce larilor din gura pieței noastre Ghica-Vodă, la Oituz, unde patronul și lumea din prăvălie se săturau numai privind cum mestec fericit după taler; sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după ce ajungeai la toate astea, mai rămâneau Încă unele specialități ale grătarului, puține la număr și de aceea puse mai deoparte pentru sufletul parlagiilor din abator sau al măcelarilor mai avizați, bineînțeles, decât boierii ignoranți și mofturoși, amatori de mușchiuri fragede, dar fară gust, ser vite cu unt și pătrunjel, uneori cu un ou deasupra, În chip de „Chateaubriand“, după ce au putrezit o săptămână pe gheață, ca să se fezandeze. Printre aceste specialități, unele le găseai rar sau numai pe la anumite cârciumi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cănilor de servit braga, tot din alamă lucrată și lustruită lună, și cu coșul lor plin de minunile care Înveseleau ochii și gurile noastre căscate: acadelele roșii, verzi și galbene, cu gust de mentă și de ber ga mot; corăbioarele fragede de se topeau În gură; zaharache, figurini grotești din zahăr colorat și Înfipte pe băț; sau merele și perele fierte În zahăr și lucind, În cămașa lor sticloasă, Înfipte de asemenea pe băț; sau bigi-bigi, roșu ca focul, tare moale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de unde Încep? Căci anormalul se găsește În normal, pretinde Remy de Gourmont. (Am citit cândva poves tea [aceea] din O mie și una de nopți cu femeia cea frumoasă, frumoasa frumoaselor, mândra mândrelor, care ziua abia ciugulea, cu gurița ei fragedă, câte un bob de pilaf, iar noaptea se ducea prin cimitire, dezgropa cadavrele și se hrănea din carnea lor.) Ca o ultimă supoziție, dintre atâtea, unele mai nevalabile decât altele: neliniștea sexuală a acestor femei și lubricitatea lor furioasă În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
urmă, care mânca numai piureurile searbede de cartofi și de mazăre, dar care fu pusă repede pe picioare de „tololoiul“ ei, și nu cu niscaiva medi camente, ci cu un regim adecvat, constând În ciorbă de burtă, tuslama și vrăbioare fragede la grătar, cu ardei verde tocat mărunt pe talerul de lemn, lucruri astăzi interzise unuia ca mine, dar pe care ea le mănâncă de paisprezece ani, ba Îmi mănâncă și urechile cu verva ei prea juvenilă și turbulentă și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și date la rele, prin dumbrava Domniței Aricia. - Ulcele, ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel, patron al sporturilor din acea vreme, la unul care - ca În pânzele cu chermeze ale maeștrilor olan dezi - se cățăra pe o prăjină lungă cât un copac după șunca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
provine dintr-o veche familie de ofițeri de carieră și de boieri români din Transilvania și Oltenia, de la care a moștenit probabil o bună doză de tenacitate, trăsătură de caracter care o definește. Născută în 1912, vine la o vârstă fragedă în București, unde se stabilește împreună cu familia și, în 1935, obține unul dintre primele brevete feminine de pilot, acordate de statul român. Urmează cursurile școlii de pilotaj de la București-Băneasa, ce purta pe vremea aceea numele inginerului și aviatorului Mircea Cantacuzino
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
încet, urc în lumină și cu cât urc, cu atât lumina este mai intensă și mai virginală, sunt sigur că străbat zone neîntinate, nici un picior de om nu a pășit vreodată pe aici, prin valurile acestea de lumină pură, nou-nouță, fragedă, neatinsă, prin valurile, prin troienele acestea de lumină splendidă, o, și la un moment dat, în ascensiunea mea, zăresc un fel de porți uriașe, deschise, spre ele mă îndrept, bănuiesc că urmează să trec prin ele, dar, repet, urcarea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
decât orice, simțeam un fel de spaimă înnăscută în fața vieții. Ciudat copil, nu?” Având în vedere doar acest citat și tot suntem invitați, dacă nu obligați, ca români, să ne informăm, măcar din curiozitate, de toate meandrele preocupărilor și zbuciumul fragedei copilării a celui care a devenit mai târziu cel mai mare compozitor român, inegalabilul artist, cu o viață plină de pitoresc și de probitate morală. Doar cunoscându-se, treptat, câte puțin din întreaga sa viață și operă, cu siguranță va
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
clasa a VII-a datorită izbucnirii primului război mondial, când a fost recrutat și încorporat în armată austro-ungară. După o sumara instruire în Galitia, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a cunoscut urgia războiului, la o vârstă destul de fragedă. Revine că elev în clasa a Vlll-a la liceul din Rădăuți, unde numai patru dintre toți “ismanarii”, care au început prima secția română, s-au întâlnit în acea toamnă târzie din 1818, iar liceul după Marea Unire a căpătat denumirea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
rîd de orice nenorociri pe care civilizația noastră infantilă nu a reușit să le rezolve... Însă acum, În ciuda zgîrie-norilor, a mașinilor și a norocului pe care l-a avut, oare s-a maturizat America de Nord cu adevărat? Și-a lăsat Începutul fraged În spate? Nu, diferențele există doar În ce privește forma, nu sînt deloc fundamentale; toată America e implicată În treaba asta. Privindu-l pe Cantinflas, am Înțeles panamericanismul!“ Ziua de marți a decurs la fel - În ce privește vizitele la muzeu -, dar la ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
născut în 24-IV-1926 în com. Tămășeni, jud. Neamț, fiind al cincilea copil al părinților mei Mihai P. Budău și al Veronicăi n. Albert Dombici. La nașterea celui de-al șaselea copil, mama mea a murit, rămânând orfan de mamă la frageda vârstă de 1 an și 6 luni. Părinții mei, țărani săraci din com. Tămășeni, n-aveam decât 17 prăjini de pământ din partea tatei și cam tot atâta aveam și din partea mamei. La înmormântarea mamei mele Veronica, a venit și un
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a ales-o pe Maria ca să fie Maica Mântuitorului neamului omenesc. După patru mii de ani de așteptare, El binevoiește să trimită în lume pe Unicul său Fiu. Acesta se întrupează, adică, își ia trup și sânge omenesc din sânul fraged și feciorelnic al Mariei. Prea Sfânta Fecioară Maria, prin aceasta, din simplă făptură devine Maica Făcătorului lumii. Ea, o fecioară, naște în chip minunat pe cel ce nu-l cuprind cerurile și pământul, pe cel atotputernic, pe Dumnezeul nostru. O
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
contribuiseră decisiv la propria lui formare. În primul rând - muzica, pe care o sorbise parcă odată cu laptele mamei, simplu, de la sine... Alice - maică-sa - era o bună pianistă, iar el, la rândul său, primise arcușul în mână din cea mai fragedă copilărie. De aceea, la ei în casă, în exotismul provincial al Brăilei ori în sihăstria de la Galbeni, se făcea muzică precum în Germania secolului al XVIII-lea. Apoi - radioul, discurile erau lucruri comune în casa lor îndestulată, iar mai târziu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și un oarecare fior plăcut: a fi acolo și a nu beneficia! Casa de odihnă cu colegii care muzicizează, joacă table și beau țuică mă excedează. Sus, dincolo de stabilimentele sanitare, găsesc o colină cu fagi proaspăt înfrunziți (foi netede, lucioase, fragede și intacte, pe care alunecă stropi de ploaie, ca pe o pânză cerată). Păsări multe cântă - disting vreo șapte teme diferite. E ceva și asta. Je voudrais être heureux. Le bonheur me sied bien. știu că cineva (ghici cine) a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
atâția ani. În clipa când aveam cea mai mare nevoie de dânsul, când sufletul, pierdut și uitător de sine, era pe punctul de a se veșteji, usca... și deodată - un mugure! O, Doamne, dacă tu îmi dai astăzi această mlădiță fragedă și nu mă lași pradă uscăciunii mele savante, e semn, Doamne, că mă iubești și că ți-ai pus gânduri mari în mine, și că mă crezi demn de ele, și că nu mă lași să mă abat din drumul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vânător în afara aceluia despre care nu se știa al câtelea din câți era... “. Relativizările se cereau amplificate, împinse la absurdul extrem, propozițiile se transformau în labirinturi. Cândva, în decursul întortocherilor basmului nostru, iată că gura vânătorului ajungea să alerge goală-goluță, fragedă și roză, pe pământul tare de pădure, să dea peste un cerb, să crească și să-i crească blană și coarne de cerb, sfârșind prin a semăna ca două picături de apă cu un cerb și fiind împușcată din greșeală
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
gol). M-am tot gândit ce interpretare să dau acestui fapt de viață: două fetițe de 10-12 ani, în atelierul de olărit. Le aduc din depozit vasele de lut pe care urmează să le picteze. Râsete, chicoteli. Extrem de "mature" pentru frageda lor vârstă. După ce mămicile blonde și pline de fitness, respirând bunăstare, se retrag să bea un ceai, mă întreabă la modul glumeț-serios, dar extrem de feminin, dacă nu aș dori să fac "sex" cu ele două. Rămân blocat, este genul de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și nu altul. A.R. Până acum eram convinsă că există o profundă legătură doar între picioarele mele și pantofi. În altă ordine de idei, spuneți-mi, vă rog, de ce personajul Yoel e român, născut în România și emigrat în fragedă copilărie. E o alegere întâmplătoare? A.O. E o întrebare pe care cititorul trebuie să o pună cărții și nu mie. Există o motivație și ea se găsește în carte. Nu vreau să fac eu munca cititorului. A.R. Dar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
m-am pensionat. Sunt căsătorit, cu inginera Lucia Tomorug și împreună avem o fiică Oana, inginer chimist, care spre bucuria noastră, locuiește în Rădăuți iar de la ea avem o nepoata cu care ne mândrim. Am văzut și trăit multe din fragedă tinerețe și până acum. Am avut realizări, succese și mulțumiri profesionale deși am întimpinat și situații adverse. Pot să afirm că viața mea a fost împlinită, ca a meritat să fie trăită, nu am abandonat activitatea de medic, funcționez și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93331]
-
vâlvătăi de pară Și-a noastră ești în veci de veci, comoară, Statuia ta nu-i nimeni s-o darmeă“ („Partidului, patriei socialiste“, Scînteia, 30 decembrie 1973) „Partidul întâlnindu-l, spre alte lumi întregi, Eu mi-am deschis al lumii fraged lut, Așa cum casa nouă o începi Tăind ferestre-n zidul nevăzut, Precum corabia o-ncepi cu un catarg Și cum cu cântecul începi vioara, Partidul, întâlnindu-l, m-am avântat în larg Și m-a muiat în aurul ei vara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
epoca G-string-ului, e greu de imaginat umilul și ubicuul chilot tetra. Era confecționat din bumbac reiat, avea tiv cu elastic în talie, o croială cincizecistă și o singură (non)culoare: alb. Și însoțea cu fidelitate femeia română din cea mai fragedă copilărie până pe ultimul drum (nu de puține ori, m-am întrebat dacă doamnele întâlnite uneori în biserici, culcate pe câte-un catafalc - ultima masă de examinare! -, purtau, la umbra fustelor și florilor, perechea de chiloți tetra, care, în ochii Sfântului
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sau așa ceva. Nu se știe niciodată dacă nu-mi va folosi într-o bună zi! În al doilea rând, să nu creadă băieții că sunt diferiți de fete și vițăvercea. Adică să se imprime o dată pentru totdeauna în mințile încă fragede că n-au băieții mai mare aplecare către tehnică, iar fetele pentru cusut. Nu! Și unii, și alții sunt la fel de capabili să le facă pe amândouă. Ceea ce e probabil parțial adevărat. Dar nouă nu ne intra nicicum în cap treaba
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lui provin din comparația obsedantă dintre ceea ce a fost și ceea ce este satul românesc. Fără teama de a fi bănuit de idealizarea vieții rurale de altădată, dorește să pună în evidență câteva aspecte definitorii ale acelor timpuri. Își amintește din frageda copilărie că în sat, odată cu deplina înserare, întunericul nopții devenea atotstăpânitor. Lampa cu gaz sau opaițul erau singurele surse de lumină în casele țărănești. Și pentru că petrolul era procurat cu bani, pe care locuitorii satelor îi făceau cu greutate și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]