5,287 matches
-
Reviste românești”, „Reviste străine”, „Teatru”, „Bibliografie” - scriu Gala Galaction, Aron Cotruș, N.D. Cocea, Victor Eftimiu ș.a. Poezie semnează I. Vinea, Victor Eftimiu, Ilarie Voronca, Aron Cotruș (Nebunul), Adrian Maniu, Al. Claudian, Al. Zamfirescu. Colaborează cu proză I. Vinea (Întâia nocturnă), Gala Galaction, Victor Eftimiu, T. Teodorescu-Braniște. În F.l. debutează în 1923 Șerban Cioculescu, pe care N.D. Cocea îl angajează să țină o cronică literară săptămânală. În cadrul acestei rubrici, Cioculescu recenzează versurile lui Panait Cerna, Demostene Botez, Camil Petrescu, G. Talaz, Ion
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
Tudor Vladimirescu. Sarea norodului, o evocare a lui Ion Câmpineanu, manuscris pierdut înainte să fi fost definitivat, urma să încheie trilogia Sfărâmătorii de valuri. Romanul Pandurul, în tălmăcirea românească a Elisei I. Brătianu (1912), va fi întâmpinat cu entuziasm de Gala Galaction. Din aceeași perioadă datează preocuparea intensă a scriitoarei pentru studiul teosofiei, manifestă în articole și conferințe. De altfel, în 1925, va înființa o lojă teosofică română. Singura culegere de proză scrisă în românește este Cartea munților (1920). Sub forma
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Gheorghe, pref. Emanoil Bucuța, București, 2002. Traduceri: Alcyon (Krishnamurti), La picioarele învățătorului, București, 1924. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 429-431; C. Ș. Făgețel, Credințe literare, Craiova, 1913, 113-118; Dragomirescu, Scrieri, 187; Mihail Iorgulescu, „Cartea munților” de Bucura Dumbravă, SBR, 1920, 9; Gala Galaction, „Tudor Vladimirescu”, „Tribuna nouă”, 1924, 48; Perpessicius, Opere, IX, 238-240, 245-246; Gala Galaction, Bucura Dumbravă, ALA, 1926, 270; Emanoil Bucuța, Scriitori cari nu mai sunt, G, 1927, 1, 2; Romulus Dianu, Marea umbră, RP, 1928, 3159; Cezar Petrescu, Evocări
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
război de Camil Petrescu, acuzându-l pe autor de superficialitate, deoarece, „îndrumat mai mult spre epica exterioară”, ar rămâne „cel mult un analist al sentimentelor primare nediferențiate”, în timp ce introspecția „nu se diversifică, nu se nuanțează”, „nu se abstractizează”; Roxana de Gala Galaction e încadrată în „literatura estetico-moralistă”, cu precizarea: „fără a pleda câtuși de puțin în favoarea moralismului în artă”; la primul volum din Memorii de E. Lovinescu, recenzentul apreciază „frumusețea literară” a cărții, iar Zodiac de Ilarie Voronca ar atesta „un
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
cu mult entuziasm într-o pledoarie pentru „poezia energiei moderne”, opusă „utopiei poporaniste”. Densusianu se războiește cu adepții poporanismului de la „Viața românească” și în articolele Viclenii literaricești și Gardele pretoriene în literatură. Mai sunt rezumate conferințele Poezia psalmilor ținută de Gala Galaction și Muzica postwagneriană a lui Georgescu-Ștefănești. Revista publică de asemenea poezii semnate de Ervin (Ovid Densusianu), Eugeniu Sperantia, Matei Rusu, J.-B. Hétrat, Mihail Cruceanu și două sonete semnate de Dragoș Protopopescu. Traducerile din Baudelaire (Frumusețea în versiunea lui
FARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286965_a_288294]
-
Ovid Densusianu, Camil Baltazar, D. Anghel și Ion Pas, publicând o serie de cronici și articole despre scriitorii români în ,,The Romanic Review” și în „Romanian Literary News”, al cărei editor era. În ,,The International Encyclopedia” (1930) scrie articole despre Gala Galaction, Mateiu I. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, Lucian Blaga, Camil Baltazar ș.a. Debutul editorial se produce în țară, cu volumul de poezii Maghernița veche și alte versuri din anii tineri (1926). În 1925 câteva texte îi apăruseră deja în Antologia
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
culturale. ASPRO organizează sau co-organizează anumite manifestări literare și culturale, festivaluri, târguri de carte, dezbateri și alte Întâlniri ale scriitorilor cu publicul. La edițiile BOOKAREST /cel mai mare târg de carte din România/, ASPRO a co-organizat programe culturale: din 1997, Gala Premiilor anuale de carte ASPRO, programul cel mai important al asociației, are loc la Lăptăria lui Enache /bar situat pe terasa Teatrului Național din București/, În cadrul manifestărilor culturale găzduite de BOOKAREST. (cf. paginii web a ASPRO) Alte premii literare au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o. a continuat pledoaria pentru simbolism începută de „Literatorul”. Poezia era definită ca „muzică” (Al. Macedonski, Poezie și poeți contemporani), „armonie” (Gr. Pișculescu, Macedonski), ca rod al momentelor de exacerbare senzuală, de „nevroză” (Al. Macedonski, Simțurile în Poezie). Gr. Pișculescu (Gala Galaction) găsește în poezia lui Macedonski corespondențe baudelairiene. Macedonski distinge între poezie - „fantezie, muzică, imagine, culoare” - și cugetare (Despre poezie). Contra imitatorilor lui Eminescu, el se străduiește să impună nume noi. Astfel, L. o. are meritul de a fi adăpostit
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
Soartă, Iancu Scripcarul), iar lui Ciru Oeconomu, romanul istoric Fiica lui Sejan. Sunt găzduite, de asemenea, povestiri și nuvele ale unor tineri scriitori ce se vor afirma în literatura primei jumătăți a secolului al XX-lea: Virgil Cioflec, N.D. Cocea, Gala Galaction (Moara lui Călifar). Mai mult decât oricare altă revistă a vremii, L. și a. r. a acordat atenție dramaturgiei naționale, incluzând în sumar numeroase piese care au intrat în repertoriul epocii, dar au căzut în uitare nu mult după
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
scriitori ca Eminescu, Duiliu Zamfirescu, I.L. Caragiale, B.P. Hasdeu sau I. Ghica. Anghel Demetriescu studiază lirica lui Eminescu, relevă valoarea literară a discursurilor parlamentare ale lui Titu Maiorescu și comentează poezia lui Al. Sihleanu. Despre Delavrancea scrie N.I. Apostolescu, iar Gala Galaction despre Iulia Hasdeu. Preocupându-se în mod constant de istoria literaturii române, revista a inclus în paginile ei lucrări referitoare la Codicele Voronețean și Psaltirea Șcheiană, la Antim Ivireanul și cronicarul Constantin Filipescu. Despre D. Bolintineanu exprimă păreri V.D.
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
într-un moment în care cenaclul macedonskian rămăsese fără revistă proprie. R.m. publică versurile de început, de factură simbolist-parnasiană, ale lui Ion Theo (Tudor Arghezi) - Clara noapte, reprodusă din „Liga ortodoxă”, În regiuni bizare, Noapte - și ale lui Grigore Pișculescu (Gala Galaction) - Pe Ivra -, precum și poezii de Cincinat Pavelescu, Constantin Cantilli, Al. Bogdan-Pitești. Al. Macedonski continuă seria demonstrațiilor de versificație începută în „Literatorul” cu Pe lacul de Garda. Revista se situează în continuarea „Literatorului” și prin atacurile violente la adresa lui Titu Maiorescu
REVISTA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289232_a_290561]
-
nopți trecute, 10/1906), iar în 8/1906 este reprodus textul dramei Bogdan-Dragoș. Semnează proză Eugenia Ianculescu de Reus (nuvele și fragmente de roman), Petru Vulcan, Artur Gorovei, Edgar Th. Aslan, I. Ciocârlan. Se publică pagini de Mihail Sadoveanu (Morarul), Gala Galaction (Adamova), fragmente dramatice de Anton Bibescu (actul al doilea din drama psihologică Gelosul) și Grigore Ventura (drama în patru acte Prejudecăți). Sunt, de asemenea, inserate studii de Pompiliu Eliade (Ce este literatura?), Aurel Șuluțiu, I. Tanoviceanu, Mihail G. Holban
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
cazul poeziei, sunt acreditate pe piața literară românească o serie de nume: Lucia Demetrius, Cella Serghi ș.a. Dintre marii prozatori colaborează constant Mihail Sadoveanu, care trimite din 1939 fragmente din Divanul persian, Poveștile de la Bradul-Strâmb, Frații Jderi sau Fantazii răsăritene, Gala Galaction, cu scrieri de factură tradițională, începând cu romanul La răspântie de veacuri și continuând cu jurnalul intim, Tudor Arghezi - cu poeme în proză, Ion Agârbiceanu - cu fragmente și schițe de roman, Liviu Rebreanu - cu două fragmente din Gorila și
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
N. Carandino. Subtitlul „Literatură - știință - artă” indică intenția unei deschideri culturale ample. Publică versuri Tudor Arghezi, Ion Pillat, Zaharia Stancu, Radu Boureanu, iar Ion Vinea e prezent cu un fragment din romanul Lunatecii, Hortensia Papadat-Bengescu cu nuvela Fetița între lupi, Gala Galaction cu Scrisori către epigonii Simforozei, Victor Eftimiu cu schița De vorbă cu dracu, în timp ce Teodor A. Naum traduce din Catul. Critica este susținută de E. Lovinescu (Hortensia Papadat-Bengescu), Nicolae Petrescu (Despre originalitate), Ion Biberi (Rimbaud văzut de Jacques Rivière
REVISTA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289255_a_290584]
-
G. Călinescu, Maitreyi de Mircea Eliade, Ion Sântu de Ion Marin Sadoveanu, Maidanul cu dragoste de G.M. Zamfirescu, Orașul cu salcâmi de Mihail Sebastian, Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa, Calea Văcărești de I. Peltz, Doctorul Taifun de Gala Galaction, proze de Hortensia Papadat-Bengescu (Arpegii în jurul muntelui, Vizită la cancelarie), Camil Petrescu (din volumul Rapid-Constantinopol-Bioram), Ion Călugăru, F. Aderca, Neagu Rădulescu, Ion I. Cantacuzino, Mihail Celarianu ș.a. Notabile sunt prezența lui E. Lovinescu (cu un fragment despre Rebreanu, din
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
vițios al metaforei”, nemaiputând „să depășească acest joc inferior”, iar poezia lui Perpessicius e considerată „un aliaj personal și bizar de rafinate contradicții”. Admirativ e, în general, tonul cronicilor lui Mihail Sebastian, care vede în romanul Papucii lui Mahmud de Gala Galaction „o carte de nobilă emoție”, în timp ce Adela lui G. Ibrăileanu i se pare „o carte inexplicabilă, o mică minune”, în Răscoala lui Rebreanu îl impresionează viziunea „largă și exactă”, lui C. Stere îi recunoaște „uluitoarele calități de scriitor”, despre
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
tracice). Ion Caraion se pronunță împotriva revistelor „estetice, independente, aristocratice, nepolitice”, propunând cultivarea unei arte „progresiste, pentru colectivitate, care cucerește și înlocuiește formele vechi” (Poezia în marș, 187/ 1945). Reprezentanți marcanți ai literaturii interbelice își exprimă adeziunea la noua orientare: Gala Galaction publică articolul O lume nouă, Perpessicius scrie Triumful muncii, Cezar Petrescu își intitulează transparent câteva însemnări conjuncturale - O literatură care a murit ș.a.m.d. După o primă etapă de denigrare a scriitorilor consacrați, urmează etapa „revalorificării” literaturii române
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
lit. (1941), 600-601, Ist.lit. (1982), 677-678; Sevastos, Amintiri, 214-218; Ciopraga, Lit.rom., 582-586; Vasile Netea, Rosetteștii, „Magazin istoric”, 1972, 3; Ornea, Poporanismul, 128, 339; Scrisori către Ioan Bianu, IV, îngr. și pref. Marieta Croicu și Petre Croicu, București, 1978, 123-207; Gala Galaction, Opinii literare,îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1979, 259-261; Piru, Ist. lit., 243-244; Ornea, Interpretări, 84-165; Z. Ornea, Amintiri de demult, RL, 1996, 41; Dicț. scriit. rom.,IV, 101-103; Săndulescu, Memorialiști, 73-81. S.D.
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
43; Dem. Teodorescu, ,,Din sala pașilor pierduți”, ADV, 1922, 11 649; Al. Iacobescu, ,,Din Egipt”, ,,Straja”, 1923, 125; I. Mora, ,,Ieri”, U, 1931, 282; Horia Stanca, „Epigrame” „Națiunea română”, 1936, 131; Călinescu, Ist. lit. (1941), 526, Ist. lit. (1982), 593-594; Gala Galaction, Opere alese, II, București, 1961, 322-324; Horia Oprescu, Un bătrân poet a murit, GL, 1964, 46; Ciopraga, Lit. rom., 295-297; Nicolae Dimitriu, Radu D. Rosetti, RL, 1975, 2; Brădățeanu, Istoria, II, 63-64; Modola, Dramaturgia, 255; Ion Zamfirescu, Întâlniri cu
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
Valori lirice actuale, Timișoara, 1979; Parte din întreg, I-II, Timișoara, 1994-1999; Aron Cotruș. Viața și opera, Timișoara, 1996; Ipostaze critice, Timișoara, 2001; Literatura română contemporană, vol. I: Poezia, Timișoara, 2002. Antologii: Merele din Eden, pref. edit., Timișoara, 1975. Ediții: Gala Galaction, Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, Timișoara, 1986; St. O. Iosif, Poezii, Timișoara, 1988; Aron Cotruș, Poezii, I-II, Timișoara, 1991, Peste prăpastii de potrivnicie, pref. edit., București, 1995, Opere, I-II, pref. edit., București, 1999-2002; Anton Pann, Povestea
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Conte, F. Aderca, Ioana Postelnicu. Critica teatrală este reprezentată de Traian Șelmaru, Victor Ion Popa, Zaharia Stancu, Ion Sava, iar critica de artă revine lui Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, N. Argintescu-Amza, M. H. Maxy. Alți colaboratori: Oscar Lemnaru, Demostene Botez, Gala Galaction, Al. Rosetti, Nina Façon, Victor Kernbach. Sub pseudonimul Aristarc, directorul revistei susține „Cronica mizantropului”, Camil Petrescu este titularul rubricii „Cascada prejudecăților”, iar Petre Pandrea face „Cronica ideilor”. G. Călinescu realizează și o suită de prezentări ale unor curente artistice
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
și cu romanele Povestea unei vieți (în 1912) și Arhanghelii (în 1913). Au mai colaborat I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu (schița Codrea), Emil Gârleanu, I. Al. Brătescu-Voinești, I.A. Bassarabescu. După război li se alătură Gala Galaction, Gh. Brăescu, Gib I. Mihăescu (care debutează aici în februarie 1919 cu schița Linia întâi). Proză semnează și O. Goga, D. Anghel, Emil Isac, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Al. Ciura (Simin), Constanța Hodoș, C. Sandu-Aldea, D. D. Pătrășcanu, Al.
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
au fost admiși în adunarea generală din mai 1946 și probabil că la fel de mulți solicitanți au fost primiți la adunarea generală din 14 septembrie 1947, în cadrul căreia este ales din nou președinte Victor Eftimiu. Din comitet mai fac parte acum Gala Galaction, N. D. Cocea, Cezar Petrescu, Mihail Celarianu, Ion Popescu-Puțuri, Lucia Demetrius, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu, Dinu Bondi, Zaharia Stancu - membri, Carol Ardeleanu și Dumitru Corbea - cenzori, Vintilă Russu-Șirianu și Geo Bogza, Teofil Rudenco, Agatha Bacovia, A. Toma și C.
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
a arhaismului necesar, o limbă pe care ar trebui s-o consulte și poeții români, chiar și gânditorii, deoarece multe dintre noțiunile de morală depășesc cadrul duhovnicesc pentru a se impune limbajului modern. De la traducerea în românește a Bibliei de către Gala Galaction, rareori ne-a fost dat să gustăm savoarea vechimii unui text, grija pentru cuvântul tăriilor inițiale, ca în versiunea românească a Filocaliei, versiune a părintelui Stăniloae. [...] Între limba cronicarilor - primii noștri moraliști - și grația pictorilor naivi de icoane, profesorul
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Ennery, Philippe Dumanoir, Don Cezar de Bazan, Iași, 1897; Carmen Sylva, Vrăjitoarea, Craiova, 1897, Ullranda, Iași, 1904, Loiza, Iași, 1906, Mărioara, Iași, 1911; Rudolf von Gottschall, Rahab, Iași, [1907]; Victor Hugo, Torquemada, [Iași], 1916. Repere bibliografice: Caragiale, Opere, VII, 425-435; Gala Galaction, Opere alese, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1961, 204-206; B. Fundoianu, Rodion, „Scena”, 1918, 273; B. Fundoianu, Traducătorii lui Heine, „Mântuirea”, 1919, 152, 163, 166; Perpessicius, Opere, XII, 505-506; Dafin, Figuri, 284-288; Podoleanu, 60 scriitori, II, 303-306; Călinescu, Ist.
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]