5,094 matches
-
ridicole."35 "Ambientul și structurile de putere din închisori sînt factorii declanșatori ai ororilor care se petrec în penitenciare, și nu firea sadică a corpului de supraveghetori sau natura antisocială a delincvenților închiși. Concret, structurile de putere din închisori pretind gardienilor să pedepsească deținuții pentru abateri de la reguli, iar aceștia nu au nici o posibilitate de a exercita un oarecare control asupra ambientului."36 Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit interval de timp. Într-o instituție închisă, temporalitatea capătă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și minutele care mai rămîn pînă la terminarea programului zilnic. Nescurgîndu-se uniform și netransformîndu-se în timp funcțional la nivel individual, fiecare concepe strategii de metamorfozare a lui. Unii deținuți învață limbi străine pentru a pleca din țară la eliberare, în timp ce gardienii o fac în eventualitatea găsirii unui loc de muncă mai bun. Cei mai mulți îl consumă în dezbateri diverse, în făurirea de planuri, în jocuri de noroc sau, pur și simplu, pentru a dormi mai mult. Forma de pierdere a timpului este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spun deseori că indivizii pe care-i păzesc cu strășnicie vin din lumi violente și nu pot trăi natural în armonie, de aceea e necesară sporirea măsurilor de securitate pentru prevenirea evadărilor și manifestărilor violente. Părerea generală a deținuților despre gardieni este că "sînt niște șacali mai mari decît noi. Dacă nu se grăbeau să se facă albaștri, erau în locul nostru. Drojdie. Afară, nimeni nu are nevoie de ei. N-au nici un Dumnezeu. Se ascund în găurile astea pentru că se tem
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ce poate fi transportat cu tramvaiul (sfoara ce leagă două celule între ele). Există însă și particularități locale, termeni întîlniți doar în anumite pușcării. La Penitenciarul Timișoara, de exemplu, hidrant este cuvîntul folosit pentru a nominaliza un polițist sau un gardian discret; bomboana înseamnă cheie, otita telefon mobil, iar celularul este o încăpere de mici dimensiuni. Ariel este deținutul care fură lucruri de la colegii de detenție. Elev se traduce prin polițist, școala, prin pușcărie sau poliție, după caz. I se spune
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
orice nou deținut este întrebat automat cîți metri are pe factură, altfel spus, cîți ani de detenție a primit. Cînd detinuții aud formula ochi roșii, știu că în zonă urmează să apară comandantul închisorii. Aproape toți angajații de la niveluri inferioare (gardieni, mascați, psihologi, ofițeri) ajung să cunoască acest limbaj și să-l folosească atunci cînd vorbesc cu deținuții, revenind la limbajul obișnuit în relațiile dintre ei și la cel oficial în relațiile cu reprezentanții altor instituții. E cert că argourile se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
buzunar; de origine rusească: karman. Similar: sarsana, pungă Carambol = bătaie, ciocnire, accident între deținuți Carete = hoț. Similar: coțcar, șpringar, șuț, teșcar, aspersor, cocor, julitor, piețar, tiră, hubăr, mafler, hultan, alanjor, panacotist, angrosist Călcare = jaf. Similar: cujbeală, cojeală, ciordeală Chelar = polițist, gardian. Similar: jitar, trocar, țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă, guguf, țugulan
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Similar: figurant Clenci = încurcătură. Similar: belea, tărășenie, îmbîrligătură Coardă = prostituată. Similar: fleoarță, fufardea, acadea, amazoană, balerdă, chiftea, crăiță, dalilă, ambilușcă, jagardea, libelulă, matracucă, papiță, taxatoare, teleleică, vrăbiuță Cocoașă = spinare, spate Cofetărie = closet, budă. Similar: umblătoare, vecinul Costică, tron, zero-zero Colțan = gardian. Similar: cuc, daraban Conducte penale = macaroane. Similar: misugei Coroi = frică. Similar: morcovi Dinte = ciudă. Similar: oftică, parapon, cui, boală, pizmă Drojdie de bere = spermă. Similar: sămînță, clei, zmac, măduvă, lapți, clăbuci, spuză, lipici, peltea, mehlem, scrobeală, brînză, albuș, muci, zeamă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
caros, grisine Gazon = păr. Similar: mărar, lînă, perie Gheară = barbut Ginit = văzut, observat, sesizat. Similar: bobit, bunghit, gimbit, ochit, bagă geana, pleoapa Glajă = sticlă de vin. Similar: fiolă, capsulă, torpilă Glojd = mîncare. Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sabie Pachetar = deținut vizitat, care împarte mîncarea cu ceilalți. Similar: donator Pastiloman = deținut care se droghează Pisică = deținut bolnav psihic Pișpirică = deținut neînsemnat Pompier = celibatar. Similar: solo Prințesa = deținută începătoare. Similar: bijoc, aprod, lacrimă, mătreață Pulan = bastonul de cauciuc al gardienilor Radio tam-tam = deținut informator. Similar: antenă, barabanc, castor, limbă, papagal, turnesol, țînțar, privighetoare Răcan = deținut tînăr, aflat la prima condamnare. Similar: boboc, carantină Rechin = deținut recidivist. Similar: cobră, reptilă Scărmănat = act sexual. Similar: amoc, tras, a-și da în coapse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
universuri compensatorii, întregindu-se reciproc. Colateral intervine și dimensiunea estetică. "Versurile descriu spațiul de detenție în cîteva dimensiuni fundamentale: foamea, frica, bătaia, frigul. Înlăuntrul lui, condamnatul își construiește un univers compensatoriu: divinul, prezent, dătător de speranță, martor al suferinței, și gardianul, conotat negativ, sursa privațiunilor. La mijloc eul, suferind, abandonat."65 Printre temele frecvent întîlnite apare motivul încarcerării, condamnarea nedreaptă: "Pentr-un portofel furat/ șapte ani m-au condamnat/ șapte ani și-o zi în plus/ să n-am dreptul la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care mă lasă lat/ ca pe-o zdreanță la uscat". Loviturile primite în timpul anchetei sau pe durata executării pedepsei sînt atît de frecvent cîntate, încît ajung să contureze clar un univers al violenței. Bătăile încasate de la mascați sau chiar de la gardieni ori ofițeri sînt sugestiv redate: "Ba în șale, ba-n cotoaie/ să mă rupă în bătaie/ nu tu masă, nu tu pat/ doar WC-uri de spălat... Te ia și te pune-n rafturi/ ca să mi te țină-n cafturi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de zemuri coiu'/ cînd le-o da în pîrg vioiu'/ Vedea-și-ar nevestele/ călărind ferestrele/ Ca să-și facă scoica plinu'/ din muștiucu lui vecinu'". Poetul anonim aruncă blestemul și asupra sistemului politic de tip comunist-totalitar, ce dă putere discreționară gardienilor asupra deținuților: "Ăștia cu partidul lor/ și nu vreau s-apuc să mor/ înainte să-i văd lați/ și cu marafeții luați". Unele cîntece descriu resemnarea în fața unui destin implacabil: Că așa ne fuse soarta/ care puse-ntre noi poarta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bat pe deținut după "meci" -, au pretenția ca cei doi parteneri să se comporte ca doi boxeri care nu trebuie să-și poarte ranchiună... Mascatul este urmașul călăului din Antichitate și Evul Mediu."94 Îndoctrinarea presupune o pervertire a limbajului. Gardianul spune adesea că el nu pedepsește, ci face ordine sau execută ordinele superiorilor. Pe deținutul pe care tocmai l-a bătut de fapt l-a operat, iar pe cel pe care l-a obligat să-și trădeze colegii l-a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-i distruge vechiul sistem de valori și a-i demonstra că închisoarea este singura ordine socială posibilă, singura deținătoare a adevărului pe toată durata șederii lui în instituție. Botezul produce identificarea mai rapidă cu rolul (de nepot, de sifon, de gardian, de mascat ș.a.m.d.) și reafirmă, cu mai multă claritate, sursele de autoritate, în ciuda deselor schimbări de personal sau de arestați din sistem. El are rolul de a-i familiariza pe noii veniți cu valorile și cultura organizației, cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedepsiți, dar cele mai multe sînt paturi ce se pot cumpăra și vinde. Există și celule ale recalcitranților și celule ale VIP-urilor, fiecare cu dotări specifice. De cealaltă parte, pentru cadre există posturi călduțe, la birouri, dar și posturi în care gardianul este permanent umilit, înjurat de deținuți, care distrug stima de sine și sînt sursa unui stres puternic. În ciuda egalitarismului afirmat public de conducerea penitenciarelor, viața din interiorul zidurilor este foarte diversificată, după cum diversificate sînt și condițiile de existență, care îi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scuză, nici o explicație, iar istoria violului este amplificată negativ pînă într-acolo încît arestatul este bătut, tăiat, furat, umilit cu orice prilej de către camarazi și nici cadrele nu se poartă mai bine cu ei. La fel, poveștile mascaților sau unor gardieni sînt luate peste picior, mai ales de către deținuți, în prezența altor cadre ("băi, animalule!", "tu ești doar un milițian prost!", "ce crezi că a găsit șeful statului la o brută ca tine?"). Cum legendele sînt sursă a ironiilor și agasărilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai ales în prezența altor colegi. De față cu alte cadre, un angajat se va adresa unui deținut cu expresia "mișcă, țigane!", însoțită chiar de îmbrînceli sau loviri ușoare. Iar un deținut nu va ezita să îl cheme pe un gardian cu "băi, milițian prost!" atunci cînd de față sînt și alți colegi de celulă. Aceste apelative sînt atît de des folosite, încît nu mai stîrnesc reacții de protest decît atunci cînd individul este jignit în prezența colegilor de rang egal
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
individul din punct de vedere social și îl instabilizează emotiv-acțional. Ele întăresc sentimentele de inferioritate, compensate prin aspirația de a se pune în valoare și de a dobîndi superioritatea 106. O cercetare făcută în 1996 pe loturi paralele de deținuți, gardieni și cetățeni liberi arată că în închisoare oamenii utilizează înjurăturile de 23 de ori mai mult decît în libertate, rezultatele testelor CPI, EPI și Raven demonstrînd că nu inteligența sau trăsăturile de personalitate sînt responsabile de această diferență, ci mediul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fiecărui deținut, dar care este abandonată imediat, datorită conștientizării faptului că va fi prins imediat și va suporta o serie de consecințe neplăcute: pierderea unor drepturi, suplimentarea pedepsei etc. Deoarece sancțiunile se abat nu numai asupra evadaților, ci și asupra gardienilor responsabili cu paza lor (și chiar asupra comandanților închisorii și secției respective), autoritățile au instituit mecanisme severe de supraveghere, care au făcut ca România să fie țara cu cele mai puține evadări din Europa: o singură evadare în anul 2004
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acredita ideea că puterea nu e în stare să gestioneze țara", "faptul că revendicările deținuților de la diferite penitenciare sînt identice ne duce la concluzia că există o acțiune concertată și că deținuții sînt manipulați", suspiciunile îndreptîndu-se în mai multe direcții: gardienii din dorința de a opri demilitarizarea, Ministerul de Interne din dorința de a avea din nou în subordine DGP, structurile de securitate pentru a opri valul înlocuirilor cu personal civil și PDSR pentru a-și menține controlul în sistem prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de privilegii oficializat împarte beneficiile și rolurile instituționale în funcție de nivelul de instrucție școlară. Valoarea bunurilor organizaționale care pot fi trecute în proprietate privată variază în funcție de diplome, vechime și relații. Accesul la alimente, concedii, delegații, vizite în străinătate este evident limitat gardienilor, cărora nu li se recunoaște decît rolul de chelari, de portchei, de deschizători și închizători de uși. Pentru a li se recunoaște un rol educativ și pentru a avea deci acces mai mare la resursele instituției gardienii găsesc modalități numeroase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
este evident limitat gardienilor, cărora nu li se recunoaște decît rolul de chelari, de portchei, de deschizători și închizători de uși. Pentru a li se recunoaște un rol educativ și pentru a avea deci acces mai mare la resursele instituției gardienii găsesc modalități numeroase de manifestare: grevă prin exces de zel, privarea deținuților de repaos sau de vizite, bombardarea superiorilor cu rapoarte, mimarea sarcinilor etc. Lupta pentru accesul la privilegii generează categorii distincte de angajați. Cel mai întîlnit tip este "robotul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
consecință. Camerele lor s-au transformat în farmacii ambulante, ajungînd să prescrie și să administreze tratamente fără consultarea prealabilă a medicului, într-un mod primitiv și deseori dăunător. "Aveam gastrită dinainte de arestare, iar la fiecare durere de stomac îmi dădea gardianul doar aspirine. În cîteva luni am ajuns pe masa de operații a spitalului cu ulcer perforat" povestește N.I., arestat preventiv pentru furtul unui telefon mobil. Din cauza înfrînării tuturor sentimentelor, ajunge să fie vlăguit, să se retragă în activități birocratice și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în care se află ca o adevărată provocare, ce le poate aduce recunoaștere și le poate îmbunătăți aptitudinile. Hotărîrea și dorința de a lua decizii sînt valori diferit ierarhizate în constelația axiologică a indivizilor. "Șmecherii" și o parte însemnată a gardienilor o situează pe primul loc, pe cînd "fraierii" proveniți din mediul rural și preoții o situează pe ultimul loc. Fermitatea în convingeri și rapiditatea în decizii sînt apreciate de cei situați în fruntea ierarhiilor, care reușesc să instaureze regimuri dictatoriale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt eliberați înainte de ispășirea în totalitate a pedepsei. Și astfel, pedeapsa cea mai mică posibilă, care trebuie să fie un act juridic normal, devine un fapt de clemență lăsat la îndemîna unor judecători, care îl acordă pe baza rapoartelor unor gardieni, polițiști sau SRI-iști, care își fac din acest privilegiu un mijloc de îmbogățire, de șantaj și care, nu de puține ori, creează adevărate rețele de foști deținuți, pe care le utilizează în interes propriu sau, chiar mai grav, pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]