3,167 matches
-
aleargă neîncetat la relația compromisă și la cei care i-au destabilizat-o, indiferent de locul unde se află sau de acitvitatea la care ia parte. În această stare emoțională, orizontul persoanei geloase se îngustează foarte mult, încremenește. De regulă, gelozia nu se prea împacă cu viziunea largă, clară, detașată, lucidă, flexibilă. Ușa scrie cercetătoarea germană rămâne larg deschisă pentru un noian eterogen de fantasme proiective, așa încât de multe ori se creează impresia că gelosul se ocupă mai mult de cea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de bune intenții, geloșii își îngustează viața, preocupările, pierd din claritatea și din coerența gândurilor, a atitudinilor, a reacțiilor, iar "acest suiș și coborâș al curbelor sentimentelor lor îi împing într-o profundă amărăciune, dezamăgire, nefericire și disperare" (idem). În gelozie, se amestecă, stând să explodeze: • strigătul de ajutor care cere apropiere, căldură, încredere; • dorința de a fi mai important decât celălalt; • groaza de a vedea prăbușindu-se o ordine considerată până atunci trainică (idem). Gelozia este o stare afectivă complexă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nefericire și disperare" (idem). În gelozie, se amestecă, stând să explodeze: • strigătul de ajutor care cere apropiere, căldură, încredere; • dorința de a fi mai important decât celălalt; • groaza de a vedea prăbușindu-se o ordine considerată până atunci trainică (idem). Gelozia este o stare afectivă complexă, un tensionat și dinamic amestec de cel puțin câteva emoții: • teamă: teama de a-l pierde pe celălalt (și de a jubila persoana rivală); • furie: frustrare, atingerea adusă statutului său; ciuda de a fi fost
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
statutului său; ciuda de a fi fost manevrat; • tristețe: atingerea adusă stimei de sine; sentimentul de a fi abandonat; • și, uneori, rușine: rușinea de a fi gelos, rușinea de a pierde (Lelord, André, 2003), de a fi înșelat. Prin urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a fi gelos, rușinea de a pierde (Lelord, André, 2003), de a fi înșelat. Prin urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii consideră că elementul esențial al oricărei gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii consideră că elementul esențial al oricărei gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt lezate iubirea de sine, admirația de sine, importanța și valoarea pe care crede că le are în ochii celuilalt. În aceste circumstanțe, tendința de izgonire, de răzbunare, de neputință
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de izgonire, de răzbunare, de neputință de a uita este adesea neînduplecată și ireversibilă (Baumgart, 2008). Fără a se concentra în mod special pe acest tulburător și chinuitor sentiment, S. Freud vorbește în opera sa despre trei stadii/niveluri ale geloziei (2002, pp. 187-188): • gelozia normală: este compusă "esențialmente din doliu, din durerea pentru obiectul iubit pierdut și umilirea narcisică, în măsura în care una se poate deosebi de cealaltă, apoi din sentimentele dușmănoase față de rivalii preferați și dintr-o contribuție mai mare sau
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de neputință de a uita este adesea neînduplecată și ireversibilă (Baumgart, 2008). Fără a se concentra în mod special pe acest tulburător și chinuitor sentiment, S. Freud vorbește în opera sa despre trei stadii/niveluri ale geloziei (2002, pp. 187-188): • gelozia normală: este compusă "esențialmente din doliu, din durerea pentru obiectul iubit pierdut și umilirea narcisică, în măsura în care una se poate deosebi de cealaltă, apoi din sentimentele dușmănoase față de rivalii preferați și dintr-o contribuție mai mare sau mai mică de autocritică
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dintr-o contribuție mai mare sau mai mică de autocritică, ce dorește să facă propriul Eu vinovat pentru pierderea iubirii". Ea nu este "complet rațională, nu este proporțională cu situația reală și nu este dominată fără rost de către Eul conștient"; • gelozia proiectată: este acea formă de gelozie care provine "din propria infidelitate realizată în viață sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai mică de autocritică, ce dorește să facă propriul Eu vinovat pentru pierderea iubirii". Ea nu este "complet rațională, nu este proporțională cu situația reală și nu este dominată fără rost de către Eul conștient"; • gelozia proiectată: este acea formă de gelozie care provine "din propria infidelitate realizată în viață sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rațională, nu este proporțională cu situația reală și nu este dominată fără rost de către Eul conștient"; • gelozia proiectată: este acea formă de gelozie care provine "din propria infidelitate realizată în viață sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este acea formă de gelozie care provine "din propria infidelitate realizată în viață sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care provine "din propria infidelitate realizată în viață sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne poate cuprinde atunci când întrevedem extazul împărtășit de partenerul nostru alături de cei sau de cele care ne-au precedat" (Lelord, André
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne poate cuprinde atunci când întrevedem extazul împărtășit de partenerul nostru alături de cei sau de cele care ne-au precedat" (Lelord, André, 2003, p. 207)67. Ca semn de vitalitate limitată, gelozia nu are nimic nobil, ea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne poate cuprinde atunci când întrevedem extazul împărtășit de partenerul nostru alături de cei sau de cele care ne-au precedat" (Lelord, André, 2003, p. 207)67. Ca semn de vitalitate limitată, gelozia nu are nimic nobil, ea nu alimentează și nu păstrează iubirea, ci provoacă o dezordine, un seism în relațiile umane. Ea exprimă slăbiciune și nu dă forță în dragoste. Potrivit lui Ernest Jones (apud Baumgart, 2008, p. 255), originea geloziei se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
limitată, gelozia nu are nimic nobil, ea nu alimentează și nu păstrează iubirea, ci provoacă o dezordine, un seism în relațiile umane. Ea exprimă slăbiciune și nu dă forță în dragoste. Potrivit lui Ernest Jones (apud Baumgart, 2008, p. 255), originea geloziei se află mai degrabă "în teamă (teama prăbușirii sentimentului valorii de sine) și în inconștientul sentimentului de vinovăție decât în iubire". Pentru geloși, important "nu este să iubească, și să fie iubiți și anume în forma imaginată de ei" (Baumgart
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nevoia să fie luați în seamă, de a se simți importanți și de a fi contactați. Persoanele geloase păstrează în atitudinea lor irațională, nesăbuită și insuportabilă "speranța absurdă că celălalt ar mai iubi-o și accepta-o" (idem, p. 55). Gelozia este oscilația afectivă între proiecție și realitate, este sfâșierea ruinătoare între ură și realitate, care se răsfrânge asupra celor mai importante și mai apropiate persoane (idem, p. 48). Ea este legată de competiție (și presupune gândul la ea), iar la
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 48). Ea este legată de competiție (și presupune gândul la ea), iar la rândul ei competiția nu există fără comparație. C-o vrem sau nu, suntem învățați încă de mici să (ne) comparăm; am fost condiționați în acest sens. Gelozia este rezultatul condiționarii în a ne compara. Dacă am înceta comparația, ar înceta nu numai invidia, dar și gelozia. În cele din urmă, fiecare suntem niște originale, cu bunele și cu relele noastre. " Fiecare ființă este unică și incomparabilă", scrie
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fără comparație. C-o vrem sau nu, suntem învățați încă de mici să (ne) comparăm; am fost condiționați în acest sens. Gelozia este rezultatul condiționarii în a ne compara. Dacă am înceta comparația, ar înceta nu numai invidia, dar și gelozia. În cele din urmă, fiecare suntem niște originale, cu bunele și cu relele noastre. " Fiecare ființă este unică și incomparabilă", scrie Osho (2003, p. 62). Nimeni nu a fost vreodată la fel ca noi și nimeni nu va fi vreodată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu bunele și cu relele noastre. " Fiecare ființă este unică și incomparabilă", scrie Osho (2003, p. 62). Nimeni nu a fost vreodată la fel ca noi și nimeni nu va fi vreodată la fel ca altcineva. Cei mai mulți credem că prezența geloziei este un semn al prezenței dragostei/iubirii. Că nu pot exista una fără cealaltă. Chiar sunt și mulțumiți că partenerul este (puțin) gelos. La o privire, însă, mai atentă, pare că lucrurile nu stau chiar așa. În mod obișnuit, prin
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oamenilor înțeleg un fel de monopol, o formă de posesivitate, fără a înțelege însă una dintre cele mai simple realități ale vieții: aceea că în clipa în care posedăm o ființă vie, am ucis-o (Osho, 2003). Ca și posesivitatea, gelozia distruge tot; atât una, cât și cealaltă nu sunt decât simptomele faptului că nu știm ce este iubirea. Cei mai mulți cred că iubesc, după care se trezesc geloși. Problema apare din cauza faptului că iubirea nu a apărut încă. Deocamdată, ea lipsește
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simptomele faptului că nu știm ce este iubirea. Cei mai mulți cred că iubesc, după care se trezesc geloși. Problema apare din cauza faptului că iubirea nu a apărut încă. Deocamdată, ea lipsește. Osho (2003) susține că "după ce iubirea se aprinde cu adevărat, gelozia și posesivitatea dispar pur și simplu" (p. 71). În concepția înțeleptului indian, partea bună a geloziei este aceea potrivit căreia ea ne spune că iubirea n-a apărut încă. "Gelozia nu are nimic de-a face cu iubirea" (idem,p.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]