3,095 matches
-
50 de hectare. Orașul este un important centru cultural. Muzeul "Tudor Arghezi" poate oferi vizitatorilor prilejul de a cunoaște mai bine ceea ce l-a reprezentat pe poetul Tudor Arghezi. De asemeanea, în fiecare an se desfasoara aici festivaluri folclorice precum "Genă Bîrsan", "Maria Lataretu". Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Cărbunești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,2%), cu o minoritate de romi
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
din energie solară și apă. H se obține în urma unor metabolisme anaerobe și este produs de anumite microorganisme, de obicei prin cataliza enzimelor ce conțin fier sau nichel. Cu ajutorul acestor enzime, numite hidrogenaze, se obține hidrogen în urma procesului de fotosinteză. Gena introdusă ajută frunza să descompună molecula de apă în elementele componente. Algele folosite sunt plante unicelulare care produc, în mod natural, cantități mici de hidrogen în timp ce își extrag energia necesară din lumina Soarelui. David Tiede, unul dintre inventatorii acestei metode
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
fiu. Așa-numiții epi-marks constituie un "strat" suplimentar de informație adăugat structurii noastre genetice, pentru a controla expresia genelor. Genele conțin instrucțiunile de funcționare, dar epi-marks controlează modul în care sunt urmate aceste instrucțiuni: când, unde și în ce măsură o anumită genă se exprimă în cursul dezvoltării. Acești epi-marks sunt, în mod obișnuit, creați la fiecare generație, nu moșteniți, dar cercetări recente demnstrează că, în unele cazuri, ei pot trece de la o generație la alta și astfel pot contribui la similarități între
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
față... Printr-o fereastră dansantă, prin Mandorlă zărești, parcă, o promisiune de verde: împăcarea, în timp ce dinspre sorgintea luminii urcătoare primești adierea unei priviri distante apropiate totuși: iris albastru, iar la capăt de bumbac în chinuri- în șoapta lină dinspre geana/gena de stânjenel violet - presimți grija, mila iubirii fără de început și sfârșit. „Nașterea mai- nainte de toți vecii” „Privirea ca rugăciune” Cei vrednici, care au marcat cu exemplaritate cursul lumii, privesc în/din puncte de vedere diferite, tot așa cum și urmele
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele pentru fiecare genă
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele pentru fiecare genă (sau, generalizând, pentru fiecare locus, indiferent dacă acesta corespunde unei regiuni codante sau nu), fiecare fiind situată pe câte unul din cromozomii omologi. Dacă într-o populație există două alele diferite (notate cu "A" și "a") atunci se pot forma
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
pe aceeași poziție pe perechea de cromozomi omologi) pot fi ocupați de versiuni identice sau diferite ale genei, versiuni numite alele. În cazul în care cei doi loci omologi sunt ocupați de versiuni identice ale genei, organismul este "homozigot" pentru genă respectivă. În cazul în care pe cei doi loci omologi se găsesc alele diferite, organismul este "heterozigot". Alelele diferite apar ca urmare fie a mutațiilor fie a recombinării între alele prin "crossing-over". La unele organisme diploide modul de determinare a
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
alela sălbatică ("wild type" în engleză), se realizează print-un mecanism de câștig de funcție: Recesivitatea unei alele mutante față de alela normală, numită și alela sălbatică (wild type în engleză), se realizează print-un mecanism de pierdere a funcției: O genă poate determina unul sau mai multe caractere, alele mutante putând determina variante ale caracterului sau caracterelor respectiv(e). În cazul în care caracterul se manifestă identic atât la indivizii homozigoți pentru alela normală cât și la cei heterozigoți (ce au
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
obezitate atunci când energia furnizată de alimente se află într-o cantitate suficientă. Începând din 2006, peste 41 de loci ai acestor gene au fost asociați cu apariția obezității, sub acțiunea unor factori favorizanți. Persoanele cu două copii ale genei FTO (gena obezității) cântăresc, în medie, cu 3-4 kg mai mult și au un risc de 1,67 mai mare de a deveni obeze decât persoanele care nu prezintă alela de risc. Procentajul cazurilor de obezitate care poate fi atribuit factorilor genetici
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
2610 și 2611. O scurtă cronologie prezentată în anexă acoperă perioada viitorului rasei umane, de la stabilirea pe Lună și deschiderea spațiului pentru exploatare comercială până la înființarea Confederației. În esență, omenirea s-a divizat în două, adamiștii și edeniștii. Edeniștii posedă gena afinității, care le permite comunicarea telepatică între ei și cu construcțiile, precum și folosirea construcțiilor biotehnologice (sau 'bitek'), incluzând nave spațial vii, simțitoare (șoimii de vid) și habitate spațiale enorme. Edeniștii au un standard de viață net superior adamiștilor, oameni 'clasici
Disfuncția realității () [Corola-website/Science/320717_a_322046]
-
a fost înființată pentru a studia Inelul Ruinelor, rămășița unui habitat extraterestru care, aparent, s-a autodistrus cu două mii de ani în urmă. El a fost creat de Regatul Kulu, dar, când fondatorul său, Michael Saldana, a ales să accepte gena afinității și să o transmită copiilor săi, a fost excomunicat din Regat, iar conducătorii săi au fost dezmoșteniți. De atunci, Seninătatea a devenit un paradis fiscal, o bază de încredere pentru zborurile șoimilor negri și un loc de afaceri pentru
Disfuncția realității () [Corola-website/Science/320717_a_322046]
-
gravitație ridicată. Cu ajutorul puterii câmpurilor lor de distorsiune, șoimii de vid pot dobândi o viteză și o manevrabilitate de neatins pentru orice navă adamistă (cu excepția celor propulsate de ilegala și extrem de periculoasa antimaterie). Edeniștii își modifică genetic foarte mult copii, gena care permite afinitatea fiind inoculată din momentul concepției. Ei folosesc și "servitori" modificați, aceștia fiind în general cimpanzei dotați cu afinitate care îndeplinesc sarcini de rutină și le permit edeniștilor să se concentreze pe problemele mai importante. Edeniștii extrag rarul
Zorii nopții () [Corola-website/Science/320759_a_322088]
-
feminin sau masculin, cu o probabilitate de 1:2 pentru fiecare sex. La mamifere, inclusiv la specia umană, cromozomul Y poartă una sau mai multe gene ce determină activarea cascadei de semnalizare ce duce la formarea sexului masculin. La om gena "SRY", localizată pe brațul scurt al cromozomului Y, inițiază activarea cascadei de semnalizare implicate în determinarea sexului masculin . Gena "SRY" este localizată pe cromozomul Y în afara regiunii pseudoautozomale (regiune în care se realizează un schimb de material genetic între cromozomii
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
Y poartă una sau mai multe gene ce determină activarea cascadei de semnalizare ce duce la formarea sexului masculin. La om gena "SRY", localizată pe brațul scurt al cromozomului Y, inițiază activarea cascadei de semnalizare implicate în determinarea sexului masculin . Gena "SRY" este localizată pe cromozomul Y în afara regiunii pseudoautozomale (regiune în care se realizează un schimb de material genetic între cromozomii X și Y în cursul meiozei). Această localizare asigură menținerea genei "SRY" numai pe cromozomul Y. Uneori însă, în
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
localizată pe cromozomul Y în afara regiunii pseudoautozomale (regiune în care se realizează un schimb de material genetic între cromozomii X și Y în cursul meiozei). Această localizare asigură menținerea genei "SRY" numai pe cromozomul Y. Uneori însă, în mod anormal, gena "SRY" este localizată pe un alt cromozom ca urmare a unui schimb anormal de material genetic între cromozomul Y și un alt cromozom. Absența genei "SRY" de pe cromozomul Y determină dezvoltarea spre sexul feminin, chiar dacă constituția cromozomică este de tipul
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
chiar dacă constituția cromozomică este de tipul XX (ducând la apariția anomaliei cunoscute sub numele de bărbați XX). Simpla prezență a cromozomului Y cu genei "SRY" nu este însă suficientă pentru dezvoltarea normală a tuturor caracterelor sexuale masculine. În plus de gena "SRY", cromozomul Y conține și alte gene esențiale pentru buna desfășurare a procesului de spermatogeneză. Absența acestor gene, datorită unor microdeleții ale brațului lung al cromozomului Y, determină hipofertilitate sau sterilitate. Cromozomul X are de asemenea un rol în dezvoltarea
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
cromozomică de tipul XY iar femelele au zece cromozomi X), gonozomii nefiind, totuși, omologi gonozomilor mamiferelor. Segregarea gonozomilor în meioză se realizează prin formarea de multivalenți între gonozomii de același tip . Modul în care este determinat sexul este incomplet elucidat, gena "SRY" fiind absentă la această specie. La alte specii, cum ar fi Drosophila, deși sexul masculin, heterogametic, prezintă doi gonozomi, X și Y, mecanismul de determinare a sexului este diferit de cel prezent la mamifere. În acest caz sexul nu
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
această specie. La alte specii, cum ar fi Drosophila, deși sexul masculin, heterogametic, prezintă doi gonozomi, X și Y, mecanismul de determinare a sexului este diferit de cel prezent la mamifere. În acest caz sexul nu este determinat de o genă (sau de gene) prezente pe cromozomul Y ci de raportul între numărul de cromozomi X și numărul se seturi haploide de autozomi X:A (sistemul XX/X0 de determinare sexuală). Reamintim că fiecare celulă somatică conține două seturi haploide de
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
sexul feminin (gonozomii fiind WZ) iar sexul homogametic cel masculin (cu gonozomii ZZ). Mecanismul determinării sexuale la lepidoptere este încă incomplet cunoscut. Deși funcția genei "sxl" nu este conservată la "Bombyx mori", partea distală a cascadei de semnalizare dependentă de gena "dsx" este prezentă și are aceeași funcție ca și la Drosophila. Compoziția în gonozomi preponderentă este ZW/ZZ însă, ca și în cazul sistemului XY de determinare a sexului, pot exista variații în compoziția și numărul gonozomilor: Z0/ZZ, ZWW
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
Theresa Hübchen, Julia Hummer, Julia Jentsch, Jenny Jürgens, Salome Kammer, Alexandra Kamp, Katy Karrenbauer, Sophie von Kessel, Sonja Kirchberger, Petra Kleinert, Anja Kling, Anja Knauer, Imogen Kogge, Juliane Köhler, Ann-Kathrin Kramer, Nicolette Krebitz, Nina Kronjäger, Alexandra Lange, Alexandra Maria Lara, Geno Lechner, Sandra S. Leonhard, Miranda Leonhardt, Anna Loos, Susanne Lothar, Heike Makatsch, Lisa Martinek, Franziska Matthus, Claudia Michelsen, Birgit Minichmayr, Kaya Möller, Nele Mueller-Stöfen, Alexandra Neldel, Christine Oesterlein, Lăură Osswald, Christiane Paul, Caroline Peters, Franziska Petri, Nina Petri, Barbara Philipp
Listă de actori din filme în limba germană () [Corola-website/Science/321679_a_323008]
-
(acronim pentru formularea engleză "Sex-determining Region Y", tradusă ca "regiunea determinantă a sexului de pe cromozomul Y") este o genă situată pe cromozomul Y implicată în determinismul sexului la organismelor aparținând subclasei Theria a mamiferelor (mamifere placentare, Eutheria, și marsupiale, Metatheria). Această genă, formată dintr-un singur exon (monoexonică), codifică un factor de transcriere care este un membru al familiei
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
pentru formularea engleză "Sex-determining Region Y", tradusă ca "regiunea determinantă a sexului de pe cromozomul Y") este o genă situată pe cromozomul Y implicată în determinismul sexului la organismelor aparținând subclasei Theria a mamiferelor (mamifere placentare, Eutheria, și marsupiale, Metatheria). Această genă, formată dintr-un singur exon (monoexonică), codifică un factor de transcriere care este un membru al familiei de proteine HMG-box ("high mobility group box" în engleză), proteine ce conțin un domeniu proteic de tip „deget de zinc” ("zinc finger domain
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
conțin un domeniu proteic de tip „deget de zinc” ("zinc finger domain" în engleză) ce se fixează pe molecula de ADN. Proteina , cunoscută și sub numele de TDF ("testis determining factor" în engleză), inițiază determinarea sexului masculin. Mutațiile în această genă sunt responsabile de disgenezia gonadică pură (femeile XY sau sindromul Swyer). Translocația regiunii brațului scurt al cromozomului Y conținând gena SRY pe cromozomul X determină sindromul bărbaților XX. În perioada dezvoltării embrionare, celulele gonadelor primordiale, situate de-a lungul crestei
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
ADN. Proteina , cunoscută și sub numele de TDF ("testis determining factor" în engleză), inițiază determinarea sexului masculin. Mutațiile în această genă sunt responsabile de disgenezia gonadică pură (femeile XY sau sindromul Swyer). Translocația regiunii brațului scurt al cromozomului Y conținând gena SRY pe cromozomul X determină sindromul bărbaților XX. În perioada dezvoltării embrionare, celulele gonadelor primordiale, situate de-a lungul crestei urogenitale, sunt celule bipotente ce au capacitatea de a se diferenția fie în celulele Sertoli și Leydig ale testiculului la
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
la sexul masculin, fie în celule foliculare și celulele tecale ale ovarului la sexul feminin. SRY inițiază diferențierea testiculului prin activarea unor factori de transcripție specifici sexului masculin ce determină proliferarea și diferențierea celulelor bipotențiale. SRY activează transcripția genei "SOX9", genă ce codifică un factor de transcripție ce conține un situs de fixare la ADN similar celui al proteinei SRY. SOX9 la rândul său activează gena "FGF9" ("factorul 9 de creștere a fibroblastelor", "fibroblast growth factor 9" în engleză), FGF9 fiind
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]