12,132 matches
-
exemplu, pentru a învăța că naționalismul nu reprezintă adevărul, ci pervertirea patriotismului". (Forces nouvelles, 12 decembrie 1963). Acțiunea își înfige rădăcinile într-o credință solidară și general practicată. Se pune întrebarea dacă legătura care îi unește pe militanții CDU-ului german ai DC-ului italian și ai CDS-ului francez este creștinismul trăit. Dar există exemple nenumărate, atît în trecut, cît și în prezent, de responsabilii de partide de inspirație creștin democrată respirînd într-o atmosferă personală religioasă și cu o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la făurirea unei adevărate teologii a drepturilor omului prin Redemptor hominis 21. Grija de a-și menține partidele într-o sferă neconfesională i-a determinat pe creștin-democrați să se deschidă. Să se deschidă, de exemplu, față de protestanți, ca CDU-ul german, care a vrut să se deosebească de partidul de centru (Zentrum) asociind grupările de catolici și protestanți. Această originalitate trebuie subliniată, fiindcă partidele creștine democrate, după cum s-a văzut, erau puternic marcate de originea lor legată de apărarea catolicismului, fiind
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
opun ideii ca Statul să preia producția în zonele unde sectorul privat nu poate opera. De fapt, se pune problema menținerii Statului în limite normale. Pentru a se putea realiza acest deziderat trebuie să funcționeze "justiția și dreptatea", afirma Zentrum-ul german, care combătea concepția hegeliană, a unui Stat preponderent, care neagă valoarea individului. "Poporul german (...) a făcut din Stat un fals Dumnezeu", declara Konrad Adenauer în 1946 în discursul său de la Köln, și continua: El a sacrificat, în favoarea acestui fals Dumnezeu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
germane, susținea ideea unei Germanii federale în sînul unei Europe ea însăși federală: "Toți cei care au meditat asupra Europei știu că moral, ca și geografic, problema germană este în centrul problemelor și durerilor continentului nostru: fără aportul și cooperarea germanilor nu există nici pace, nici civilizație europeană și nici nu va fi, cu o Germanie dominată și dezaxată de instinctul pangermanic și imperialismul prusac"25. Ca și alții, familia creștin-democrată a conștientizat rapid această realitate și a știut să promoveze
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe care o folosea cînd prezenta programul din 1922 care făcea referire la "o concepție creștină despre Stat și la tradiția sa de partid constituțional"19. Acest republican apăra instituțiile împotriva extremei drepte, pentru el adevăratul dușman. Preocupat de unitatea germanilor, el căuta să evite ruptura cu proletariatul, vizînd să frîneze trecerea electoratului popular spre social-democrație. El a găsit sprijin în Rhein-Mainischer Volkszeitung, ziarul condus de Friedrich Dessauer, în grupul de la Frankfurt al intelectualilor catolici, printre care Ernst Michel, Karl Neundörfer
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
blocul occidental și de construcția europeană care a fost posibilă datorită reconcilierii franco-germane, unul din artizani fiind Heinrich von Brentano, ministru al Afacerilor Externe între 1955-1961. În 1949, Adenauer avea vîrsta de 73 ani, dar a știut să reprezinte aspirațiile germanilor privind reconstrucția morală și materială. Rezultatele sale, împărțite pe plan economic cu Erhard, l-au cruțat de uzura puterii: CDU/CSU a trecut de la 31% din voturi în 1949 la 45,2% în 1953, 50,2% în 1957, 45,3
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
della storia. L'itinerario dei "Laureate cattolici" 1932-1982, Roma, 1984, pp. 9-24. 17 Joseph ROVAN, Histoire de l'Allemagne. Des origines à nos jours, Paris, 1994, p. 620. 18 Th. A. KNAPP, Joseph Wirth and the Democratic Left in the German Center Party 1918-1928, Washington, 1967. 19 Rudolf MORSEY, Die deutsche Zentrumspartei 1917-1933, Düsseldorf, 1966, 650 p. 20 Der Katholische Fürsorgeverein für Mädchen, Frauen und Kinder (1899-1945). Ein Beitrag zur Geschichte der Jugend und Geführdeten fürsorge in Deutschland, Freiburg, 1991, 516
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
între care N.I. Danilevski, autorul unei cărți de răsunet: Rusia și Europa, tipărită la Petersburg, în 1871. Danilevski se dovedea un filosof al geopoliticii pătrunzător, având o teorie proprie despre mesianismul rusesc în contrapondere cu lumea germană. Îi vedea pe germani moștenitorii Romei, iar pe slavi moștenitorii Bizanțului, aflați în rivalitate seculară decisivă pentru destinul Europei. În fața expansiunii noului imperiu romano-german, Rusia n-ar fi putut rezista "dacă providența însăși n-ar fi pus o stavilă puternică și neînlăturabilă agresiunei germanismului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
argumentul lui Ionel I.C. Brătianu că, în război, vom dobândi toate teritoriile românești, Maiorescu a ales refuzul Transilvaniei sub pretextul mai vechi că "ardelenii nu ne iubesc"132, preferând să-i dezbine pe liderii politici ardeleni, asigurând, astfel, beneficii pentru germani. Dar așa făcuse, atunci cu mai multă îndreptățire conjuncturală, și cu prilejul încheierii tratatului secret cu Puterile Centrale, la 1883, când l-a înlăturat pe Eminescu de la Timpul și a ajutat la anihilarea "iredentei ardelenilor", prin desființarea Societății "Carpații". În
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Comuniștii români au fost cel mai slab reprezentați în Komintern, spre deosebire de maghiari și de bulgari. Chiar și în condițiile cele mai vitrege ungurii au ocupat 300 de poziții-cheie în Komintern, supraviețuind și-n anii '30, când etnicii români, polonezi și germani au fost epurați din Internațională, la inițiativa lui Nikolai Ejov. Atunci, Stalin a acuzat de conspirație "zinovevistă-troțkistă" Germania, Polonia, România, Finlanda, statele baltice, dar nu și Ungaria și Bulgaria, care garantau, firește, prin șovinismul lor antiromânesc. Chiar și epurarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă.“ NOTE 1 Publicată, mai întâi, în 1921, cu titlul „Logisch-Philosophische Abhandlung“, în ultimul număr al revistei Anallen der Philosophie și, apoi, în 1922, la Londra, împreună cu traducerea în engleză a originalului german. 2 Nota lui C. K. Ogden, care semnează versiunea finală a traducerii engleze, o traducere la care au contribuit, în afara lui TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 179 Wittgenstein însuși, Fr. Ramsey și G. Moore, semnalează dificultăți pricinuite atât de „vocabularul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
el ia drept sigur că cititorii lui l-au citit pe Frege.“ Anscombe semnalează de asemenea că anumite expresii din Tractatus, cum sunt solipsism, limită și valoare, vor fi mai bine înțelese de către cititorii care sunt familiarizați cu scrierile filozofului german Arthur Schopenhauer (vezi op. cit., p. 18). 11 Erik Stenius, Wittgensteins „Traktat“. Eine kritische Darlegung seiner Hauptgedanken, Suhrkamp Verlag, 1969, p. 15. 12 Ray Monk, How to Read Wittgenstein?, Granta Books, London, 2005, p. 30. 13 Ibidem, pp. 36-37. 14 L.
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
foarte numeroase de altfel −, emise de predecesorii săi în acest domeniu. Un timp, urmașii lui Kant au continuat această tăcere încît, în secolul al XIX-lea, abordarea filozofică a limbii nu s-a mai realizat, singura excepție notabilă fiind eruditul german Wilhelm von Humboldt. Abia în secolul al XX-lea filozofia limbii a fost reluată, însă, de obicei, pe alte principii și cu altă tematică decît se făcuse anterior. Tăcerea misterioasă a lui Kant în legătură cu limba a nedumerit pe cei mai mulți dintre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sincroniei. Baza comună a teoriilor dezvoltate de Philippide și de Coșeriu se află însă în gîndirea lui Hermann Paul, ceea ce determină la acești doi lingviști români o accentuată corespondență de idei, în legătură cu această problemă. De altfel, de la concepția aceluiași neogramatic german a pornit și danezul Louis H j e l m s l e v, a cărui teorie se plasează cronologic între cea a lui Philippide și cea a lui Coșeriu. În 1934, Hjelmslev considera limba o realitate abstractă în raport cu vorbirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
254 denumește conștiința lingvistică sentimentul limbii și arată că, în germană, [t] și [d] se diferențiază prin caracter aspirat și, respectiv, neaspirat, în vreme ce, în franceză și în finlandeză, [t] și [d] se disting prin caracter surd și sonor, astfel încît germanii nu le diferențiază, așa cum nici francezii sau finlandezii nu diferențiază cele două sunete din limba germană. Ca atare, conștiința unui grup uman, manifestată efectiv prin conștiin-ța fiecărui membru al grupului, conține ca element constitutiv forma abstractă a sunetelor limbii proprii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În al treilea rînd, se impune constatarea că, în general, curentele și sistemele filozofice de mare prestigiu se concentrează în spațiul cultural al cîtorva popoare, încît G. W. Fr. Hegel afirma că Europa are doar două popoare filozofice: grecii și germanii. În aceste condiții, celelalte etnii pot ajunge la cunoașterea și la valorificarea ideilor dezvoltate de aceste curente și sisteme în măsura în care textele care le conțin sînt transpuse în limba lor, iar problemele care apar în procesul traducerii sînt legate în primul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofului. Altfel spus, și în filozofie (metafizică), și în poezia lirică este prezentată lumea cum ar trebui să fie, o lume creată și ideală, și nu este descrisă, expusă lumea cum este. Din acest motiv, popoarele subiective (precum grecii și germanii) au dat atît filozofi, cît și artiști individualizați, în vreme ce popoarele gregare au dat filozofie și artă etnică, deseori cu o accentuată notă de sincretism. În filozofie, cosmosul nu este realitatea sau cunoașterea la care s-a ajuns despre ea, ci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
foloseau calcurile), consi-derînd că astfel s-ar putea reconstrui filozofia în spațiul cultural românesc. Această atitudine de apreciere superlativă a mijloacelor interne în exprimarea filozofică pierde din vedere însă un fapt esențial, acela că în filozofie importante sînt ideile, încît germanul poate folosi, în loc de autohtonul Dinge sau de calcul Gegenstand, neologicul Objekt, în loc de Nichtwir-klichkeit ori Unwirklichkeit, neologismul Irrealität etc. Realizarea de termeni filozofici proprii în limbi precum greaca sau germana se datorează în primul rînd faptului că în interiorul culturilor reprezentate de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a unui cuvînt dor, cu sensul "durere fizică sau psihică" și cu aceeași origine latină, precum și a cuvîntului saudade, care corespunde semantic aproape în totalitate cu cuvîntul dor românesc 381. De cîteva ori, Blaga raportează acest element lexical (dor) la germanul Sehnsucht, echiva-labil în mare măsură, dar marcat structural de îmbinarea radicalilor verbali sehen "a vedea" și suchen "a dori", "a căuta". Mai întîi, gînditorul român arată că deși dor și Sehnsucht denumesc aceeași stare sufletească, diferă prin "sensul lor intim
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
semantic acoperit de noțiunile afine "dorul", "jalea", "urîtul"383. După Blaga, niciunul dintre cuvintele care desemnează aceste noțiuni nu este traductibil în altă limbă, ele reprezentînd, prin frecvența mare în poezia populară, embleme incontestabile ale sufletului național. Readus în discuție, germanul Sehnsucht este considerat ca fiind neputincios să realizeze o traducere pentru dor, în care s-a condensat substanța lirică de ultimă expresie a existenței umane desfășurate într-o matcă etnică. În cazul lui dor, Blaga nu face o evaluare de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
trebuie, de aceea, să recurgă la neologismul necesar 395. Probleme legate de istoria limbajului filozofic românesc apar în scrierile lui Blaga și atunci cînd discută tipurile de influențe exercitate asupra românilor 396. Gînditorul român este de părere că francezii și germanii au creat două tipuri culturale distincte, marcate de un coeficient etnic ce menține între ele aceeași deosebire, fiindcă, în vreme ce francezul este întotdeauna mai sobru, mai măsurat și mai discret, germanul este mai excesiv, mai particular, mai viu și mai puțin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
românilor 396. Gînditorul român este de părere că francezii și germanii au creat două tipuri culturale distincte, marcate de un coeficient etnic ce menține între ele aceeași deosebire, fiindcă, în vreme ce francezul este întotdeauna mai sobru, mai măsurat și mai discret, germanul este mai excesiv, mai particular, mai viu și mai puțin conformist. Din acest motiv, cultura franceză, care își arogă statutul unei demnități universale, se impune altora ca model, ca arhetip ce trebuie luat ca atare, însă cultura germană nu se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
asemenea trăsături, influența franceză este preponderent modelatoare, iar cea germană este preponderent catalitică, fiindcă avantajează efortul formativ al elementului influențat. Aflați în situația de a fi debitori Apusului, arată Blaga, românii au resimțit influențele de natură catalitică aproape întotdeauna de la germani, încît, în epoca modernă, ori de cîte ori s-a căutat și s-a cultivat elementul românesc, a existat un contact cu spiritul german. De aceea, crede el, activitatea lui Gh. L a z ă r, format la școala germană
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a cultivat elementul românesc, a existat un contact cu spiritul german. De aceea, crede el, activitatea lui Gh. L a z ă r, format la școala germană, ar echivala la români, prin semnalul trezirii conștiinței, cu activitatea lui Fichte la germani. Lazăr intenționa să facă din limba română haina unei culturi majore, inițiind o conștiință filozofică a limbii naționale. Dar, deși hotărîtor, impulsul dat de Lazăr nu a fost suficient de puternic, constată Blaga, pentru a deveni determinant evoluției ulterioare, încît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mister tronează: juvaer / cu sensuri trei și totuși unul singur, / povară fabuloasă de chinuri și plăceri, / pe care-o țin la deget ducându-mă-n adâncuri". După contacte laborioase cu cei vechi, după sondaje în romantism (în special în cel german), după întâlniri cu modernii veacului său, "enigmistul" asociază fondului său matricial sonorități complementare adaptabile binomului fluid și adânc. Marii romantici francezi, se știe, fuseseră în deosebi solari, mediteranieni; romanticul moldav (Prinsul) e mai degrabă septentrionic: "Eu sunt din casa celor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]