16,018 matches
-
și să aștepte camionul cu butelii, când trecea spre Oltenița marțea și vinerea. Acum găteau folosind ca material combustibil corzile tăiate de la vița-de-vie, la plita oarbă construită din bucăți de olană spartă zidite cu pământ galben amestecat cu pleavă de grâu și balega de la măgăruș. - Hai că nu mai este mult și este gata mâncarea, spuse mama sa. - Mai rabd, chiar dacă îmi este o foame de lup. Nu am mâncat nimic de astăzi de la prânz. Am luat un cârnăcior în gară
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
ocupat cu balta. Încă mai creștea costreiul, iar smocuri de papură și stuf mai apăreau din loc în loc printre culturile de pe aceste întinse suprafețe. Folosea I.A.S.-ul erbicide pentru distrugerea lor, însă aceste toxine acționau negative asupra bobului de grâu, deci și asupra organismului uman. Cine ținea cont de om când așa era politica regimului comunist instaurat de peste douăzeci de ani în țară? Tatăl său mai băga uneori halăul în canal să prindă ceva pește mărunt, însă se prindea din ce în ce mai
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
carte. Trebuia să ajuți la muncile câmpului de mică. - Așa este, mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când nu ai cai sau boi? Se mai culege grâul cu secera? Totul este mecanizat. - Da, mamă, dar tot cu sapa se taie buruienile la C.A.P. Când eram mai tânără, mergeam și eu la colectiv. Acuma nu mai pot. M-au scos la pensie și mi-au dat 25
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
Să mai hii pe la mine! Băiat de treabă. Cred că m-a confundat. La pâine, codiță. Semn că e caldă. Citesc pe gemulețul de la intrare un text “normal” redactat pe calculator: “Pâne pe vatră”. - Pâine pe românește cu aromă de grâu, aveți? * Ta-na-na!! 3. Vânzătoarea pricepe aluzia și-mi face jocul. - Nu, n-avem! Asta e turcească și ăștia nu știe bine românește. Grâu avem doar la pachet în Turcia, spuse ea zâmbind aruncându-mi în sacoșă două pâini zdravene și
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
de la intrare un text “normal” redactat pe calculator: “Pâne pe vatră”. - Pâine pe românește cu aromă de grâu, aveți? * Ta-na-na!! 3. Vânzătoarea pricepe aluzia și-mi face jocul. - Nu, n-avem! Asta e turcească și ăștia nu știe bine românește. Grâu avem doar la pachet în Turcia, spuse ea zâmbind aruncându-mi în sacoșă două pâini zdravene și bine rumenite. Măi, să fie! Să fie, zic! Metoda mea e avantajoasă. Dacă ține, ține! Bașca, distracția! La brânzeturi, nici nu am intrat
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
plămădită din bucuria descoperirii frumosului vieții în deplinul său înțeles țesut de forțele nevăzute ale cuvântului, un zâmbet care se poate așterne și citi și el pe hârtie. Zâmbind vieții, dar în același timp iubind oamenii, străduindu-mă să separ grâul de neghină, lăsând cale liberă unei lacrimi pentru suferințele umane, bucurându-mă de frumusețea vieții, cu înțelesuri mai profunde la vârsta aceasta, în multe scrieri m-am radiografiat pe mine însămi, surprinzând uneori chiar și clipe care s-au depozitat
CUVÂNT ÎNAINTE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342184_a_343513]
-
îngerul...» - AmNS, 303); A venit Daimonul la mine și mi-a zis: / - Scarpină- mă tu, te rog eu, la subțioara verbelor !... («A venit Daimonul...» - AmNS, 304); Aș răsturna bisericile toate, / clopotnițele lor le-aș face plug, / să ar cu ele grâul din cetate / și să-i dau foc, și s-o fac rug. Să ard în fumul ei speranța / de-a fi mai bine, mai frumos, / din cimitirul din Săpânța, / din cimitirul zgomotos / ce râde cu toți morții lui / de nenăscuții
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
l smulgeți din Carpați, Mânjiți zările-albastre, Apele i le spurcați, Dară, țării, voi ce-i dați? Voi, nenorociți de monștri Scurși din somn de rațiuni, V-alăptați la sânii noștri, O mușcați, dați sancțiuni Mamei voastre națiuni...! Cereți țării voastre grâne, Exportați și importați Să vă-mbogățiți din pâne, Prețul negru i-l triplați, Dară, țării, voi ce-i dați? V-a fătat, demoni siniștri, Uterul cel mai mizer, Să vă faceți prim-miniștri, Șefi de stat și șefi pe cer
GRUPAJ LIRIC PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342210_a_343539]
-
Oameni de litere, oameni ai legii, slujitori ai sănătății sau ai bisericii, ziariști, reporteri de televiziune, studenți, au fost, pentru două ore în acea seară de noiembrie, fascinați de forța versului, de rostogolirea de rouă a cuvintelor înveșmântate în mireasma grâului tânăr, în care hălăduiesc macii, privighetorile și noi, oamenii, cei care ne rezemăm de o umbră, repede trecătoare suflare de viață. Afară, melancolii-unduiri-ale toamnei, chemări spre departe, doruri frânte precum gâturile lebedelor în trestii subțiri, pe Nil, în umbra sfidătoare
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
nu se poate să pui ca temelie răzbunarea ci temelia trebuia să rămână jertfa lor, a celor ce în gropi comune și în cimitire fără cruci s-au îngropat spre a rodi. „Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
aspirând spre veșnicie, după cum se poate observa în troparul la Sfintele mucenice: "Pe tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine, căutând să mă chinuiesc, ca să împărățesc întru Tine". Singurul care-i poate potoli setea este Iubitul veșnic. "Eu sunt grâul lui Dumnezeu, zicea Sfântul Ignatie Teoforul, și doresc să fiu măcinat de dinții fiarelor ca să fiu găsit pâine curată a lui Iisus Hristos." Numai pronunțând numele Mântuitorului, ca într-un ritual liturgic, mucenicul se umple de dragostea divină, implantând numele
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
Blandina "pe cel ce s-a răstignit pentru ei". La rândul său, Sfântul Ignatie Teoforul trăiește starea mistică de unire cu Dumnezeu ca trăire maximală a hristificării sale: "Lăsați-mă să fiu, prin ceea ce pot ca să dobândesc pe Dumnezeu. Sunt grâul Lui și doresc să fiu măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curata a lui Iisus Hristos". Aspirația martirică a Sfântului se suprapune astfel peste concepția sa euharistică. De fapt Sfântul introduce în discursul său o confuzie voită, în ceea ce privește
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
dar în ochii lor, decât acasă, departe de ei, de teamă să nu mi se întâmple ceva neprevăzut. Culesul avea loc toamna târziu, după căderea brumii și la plecare trebuia să ne îmbrăcăm gros de tot. Asemenea la secerat de grâu: își legau lelițele colțul zuvelcilor la brâu să nu le incomodeze, luau secerele în mâini, prindeau cu hărnicie spicele cu mâna stângă, se aplecau și tăiau grâul de la rădăcină, până când dădeau gata snopul. Și mai departe clădeau câte o claie
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
la plecare trebuia să ne îmbrăcăm gros de tot. Asemenea la secerat de grâu: își legau lelițele colțul zuvelcilor la brâu să nu le incomodeze, luau secerele în mâini, prindeau cu hărnicie spicele cu mâna stângă, se aplecau și tăiau grâul de la rădăcină, până când dădeau gata snopul. Și mai departe clădeau câte o claie dintr-un număr aproape mereu același de snopi. Curtea casei părintești era destul de mare, mai ales după ce tata cumpărase de la vecina o fâștoacă, lărgind aria mea de
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
li se pare că se năruie tot cerul”; Mircea-Cavalerul Graalului și Călugărul (Ascetul, Omul-ritual, originar-simplu la vorbă și al port) se identifică cu Vârtejul și cu Focul (Mircea-Vijelie, Mircea-Seism al “călărilor” cu sulițe-raze) - Mircea-Potopul și Genunea, Grindina Sacră, care treieră Grâul Cristic, separându-l de pleavă și refăcând Fulgerul-Zbor și Muntele-Arbore Cosmic cu stele: “munții negri ... izvorăsc din veacuri stele...”. Mircea este întrupare a lui Wotan: Wut=furie (furor sacer, vehemență ritualică) - și este lup-om, om-zeu (berserkr). Prin lupta inițiatică
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
dna Ada Boico, șefa Secției Cultură, Tineret și Sport a preturii Ciocana. mun.Chișinău, venită cu un mare buchet de flori... Ea a povestit că o cunoaște pe poeta Renata Verejanu de un UN SFERT DE VEAC, de la manifestările Cenaclului ”Grâi Matern”, cu care în martie 1991, cănd ”fratele mai mare” dorea să introducă a doua limba de stat în Moldova, Renata Verejanu a organizat o mare sărbătoare în Piață Mării Adunări Naționale, la care au participat mii de români de pe
POETUL CU METAFORA ÎN FLĂCĂRI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341871_a_343200]
-
Unirii... O echipă de la Televiziunea Română trei zile filmase evenimentul... E atat de binevenită această BIOBIBLIOGRAFIE, editata de Bibliotecă Metropolitană din Chișinău ”B.P.Hașdeu”, prin filiala să Bibliotecă ”Transilvania”; (prima bibliotecă de carte românească, unde, în 1988 poeta a lansat Cenaclul Grâi Matern, una dintre primele structuri ale Societății Civile din Moldova care mai era în componență urss). Cenclul ”Grâi Matern” e primul Cenaclul cu care poeta a fost pe linia întâi a renașterii naționale, apoi au apărut și alte mișcări...- cu
POETUL CU METAFORA ÎN FLĂCĂRI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341871_a_343200]
-
Metropolitană din Chișinău ”B.P.Hașdeu”, prin filiala să Bibliotecă ”Transilvania”; (prima bibliotecă de carte românească, unde, în 1988 poeta a lansat Cenaclul Grâi Matern, una dintre primele structuri ale Societății Civile din Moldova care mai era în componență urss). Cenclul ”Grâi Matern” e primul Cenaclul cu care poeta a fost pe linia întâi a renașterii naționale, apoi au apărut și alte mișcări...- cu pietate își aminti dna Parascovia Onciu, directoarea Bibliotecii ”Transilvania” din Chișinău... - Sală enormă era arhiplina, si Renata Verejanu
POETUL CU METAFORA ÎN FLĂCĂRI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341871_a_343200]
-
desfășoară pe traseul București-Giurgiu. Cerul devine din ce in ce mai înnorat, pare o umbrelă de nori plumburii ce se coboară tot mai mult către pământ. Nu ii simțim totuși apăsarea, deoarece plăcerea de a călători este mai puternică. O mare de verde a grâului răsărit pe ogoare și a pomilor în floare ne încântă ochiul. În localitatea cu nume istoric Călugăreni admirăm statuia lui Mihai Viteazul, care aici într-un loc mlăștinos din preajma râului Neajlov a obținut una din cele mai strălucitoare victorii împotriva
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistrița, județul Vâlcea. Excursia noastră durează numai o zi, așa că părăsim repede locul și ne îndreptăm către Veliko Târnovo. Peisajul este asemănător cu cel al Dobrogei noastre, colinar, stâncos pe alocuri, acoperit de lanuri verzi de grâu, înviorate din loc în loc de strălucirea galbenă a florilor de rapiță cultivata pe suprafețe mici. Drumul este străjuit de copaci izolați sau adevărate liziere înverzite din care nelipsiți sunt nucii și liliacul înflorit, amintind de peisajul din partea de sud-vest a țării
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
sacrificii. - Am uitat că ai terminat filosofia, îl persiflă fata. - Nu fi răutăcioasă. Ai să te obișnuiești. La urmă vei vedea care sunt rezultatele eforturilor tale, culegând roadele. Gloria se așeză pe șezlong, își deschise geanta rustică din paie de grâu și începu să se ungă cu pomezi antisolare de protecție a pielii. Sorin încercă să o atragă pe Dalia în valurile mării un pic cam agitată și plină de alge, fără succes însă, așa că porni singur spre apă. Cât timp
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342377_a_343706]
-
dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: ÎNȚELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, poem de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 752, Anul III, 21 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342377_a_343706]