6,255 matches
-
o șansă. Imediat ne vom ridica și ne vom aduna oasele, așa cum aduni lucrurile împrăștiate prin casă, imediat vom scutura cuvertura patului model și o vom întinde cu patru mâini, ne vom alege hainele aruncate unele peste altele într-o grămadă colorată și vom lăsa în urma noastră cartierul acesta nou la mila buldozerelor și a târnăcoapelor, la umbra macaralelor înalte, iar la ușă el îmi va spune, după ce soțul tău se va întoarce, vă veți putea muta într-o casă nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
arunce murdăria la coșul de gunoi. Orice adiere stârnea adevărați nori de praf. Camerele duhneau îngrozitor și fiecare își avea mirosul ei aparte, dar în mare, el provenea de la transpirație, de la mirosul individual și de la gunoi. Hainele murdare erau aruncate grămadă sub paturi și cum nimeni nu se gândea să-și aerisească cu regularitate așternutul, pernele emanau un miros de transpirație care nu părea să mai dispară vreodată. Privind în urmă, mă mir și acum că toată mizeria de acolo n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
o scosese din buzunarul pantalonilor și apoi s-a aplecat și și-a legat din nou șireturile de la pantofi. — Crezi că eu aș suporta o asemenea viață? — Adică viața în comun? — Da, răspunse Naoko. — Depinde cum iei lucrurile. Sunt o grămadă de nimicuri care te pot deranja: regulamentul căminului, indivizi care fac pe nebunii de nu le ajungi la nas nici cu prăjina, colegul de cameră care face gimnastică dimineața la șase și jumătate, când începe programul de gimnastică la radio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pot coborî, a zis ea, închizând geamul. Am ridicat oblonul cam un metru de la pământ și acesta a scârțâit îngrozitor. M-am strecurat pe sub el și l-am închis la loc. ~n\untru era întuneric beznă. M-am împiedicat de grămezile de reviste legate, era cât pe-aci să cad de câteva ori, dar până la urmă am reușit să ajung la scara ce se afla în colțul încăperii. Mi-am scos pantofii și am urcat la etaj, pe pipăite. Totul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de seamă. Am fost proastă și gata. Ce fel de minciuni spunea? Când spun că mințea tot timpul, apoi crede-mă că mințea tot timpul, spuse Reiko, râzând sarcastic. Când cineva spune o minciună, apoi trebuie să mai inventeze o grămadă de alte minciuni ca să se potrivească cu prima. Aceasta e o boală și se numește mitomanie. Când un mitoman spune minciuni, ele sunt, de obicei, nevinovate și cei mai mulți își dau seama cum stau lucrurile, dar fata aceasta era cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
demult. L-am ascultat până l-am uzat... în sens propriu. Am absorbit toată muzica din el, fiecare notă... Eu și Naoko am comandat câte o cafea. — Ați reușit să stați de vorbă? a întrebat-o Reiko pe Naoko. — O grămadă, spuse Naoko. — O să-mi povestești tu mai târziu, amănunțit. Și... cum a fost? — N-am făcut nimic, spuse Naoko, înroșindu-se. — Chiar n-ați făcut nimic? m-a întrebat Reiko și pe mine. — N-am făcut. — Ce plicticoși sunteți! spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
decât dacă exersează suficient sau nu. Ca să fiu cinstită, îmi plăcea fata, îmi plăcea mult de tot. Am fost foarte atentă să nu-i povestesc prea multe despre mine și cred că am făcut-o din instinct. Mă întreba o grămadă de lucruri - era avidă să știe cât mai multe - dar eu îi spuneam doar lucruri nesemnificative, nevinovate. I-am povestit câte ceva despre copilărie, despre școala pe care am urmat-o și alte fleacuri. Cu toate insistențele ei, nu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
i-am spus nimic din ce n-ar fi trebuit să-i spun. Am subliniat în nenumărate rânduri că sunt o persoană insignifiantă, că am un soț bun, dar cu nimic ieșit din comun, că am un copil și o grămadă de treburi gospodărești. Ea mă privea fix în ochi și îmi spunea că mă place foarte mult. Mă treceau fiori de câte ori făcea lucrul acesta, dar tot nu-i spuneam ceea ce nu voiam ca ea să știe. Apoi, parcă în luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să scapi de toate și de toți și să te duci undeva unde nu cunoști pe absolut nimeni? Uneori îmi vine să fac așa ceva. Chiar mi-aș dori. Dacă m-ai duce cu tine, undeva departe, ți-aș trânti o grămadă de prunci voinici ca niște tăurași și am trăi cu toții fericiți, alergându-ne și hârjonindu-ne. Am râs cu poftă și mi-am terminat al treilea pahar de vodcă. — N-ai vrea o grămadă de prunci voinici ca niște tăurași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
undeva departe, ți-aș trânti o grămadă de prunci voinici ca niște tăurași și am trăi cu toții fericiți, alergându-ne și hârjonindu-ne. Am râs cu poftă și mi-am terminat al treilea pahar de vodcă. — N-ai vrea o grămadă de prunci voinici ca niște tăurași? — Cum să nu! am zis. Mi-ar plăcea grozav să-i văd cum arată. — Nu-i nimic dacă nu-i vrei, spuse Midori, în timp ce mânca un fistic. Vezi bine că spun doar prostii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Kobayashi. Pe el era prinsă o plăcuță pe care scria „Închis temporar“. Bătrâna librărie mirosea a hârtie de parcă nu s-ar mai fi tras oblonul de foarte multă vreme. Jumătate din rafturi erau goale și majoritatea revistelor fuseseră legate în grămezi, pentru a fi returnate. Senzația aceea de gol rece era mai accentuată decât o avusesem când am vizitat-o pe Midori prima oară. Librăria arăta ca o corabie naufragiată, abandonată. Nu aveți de gând să mai deschideți librăria? — Nu, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ți-ai făcut despre tatăl meu? Nu prea știu să mă port cu oamenii pe care abia îi cunosc, dar nu m-a deranjat să stau singur cu el. M-am simțit chiar în largul meu. Am vorbit despre o grămadă de lucruri. — Cam ce anume? — Despre Euripide, de exemplu. Midori a izbucnit în râs. — Ce ciudat ești! Cine naiba mai vorbește despre Euripide unui muribund pe care abia l-a cunoscut? — Dar nici eu nu mai cunosc pe nimeni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
sentimentele de la o zi la alta. Nici măcar atâta lucru nu ai înțeles? Ăăă, ba da, însă... — Vezi, de aceea am fost supărată pe tine. Îmi venea să-ți dau o sută de șuturi în fund. Adică, nu ne văzusem o grămadă de vreme și când ne-am întâlnit, erai cu gândurile doar la fata aia a ta și nici măcar nu te-ai uitat la mine. Cum să nu mă fi supărat? În afară de aceasta, m-am gândit că poate ar fi bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
revistele pentru femei pe care le aveam în librărie. La un moment dat, exista chiar o ediție specială, care le învăța pe femei ce să le facă soților în perioadele proaste, când nu se puteau culca cu ei. Există o grămadă de modalități. Vrei să le încercăm? Abia aștept, am zis eu. Mi-am luat la revedere de la Midori, am cumpărat un ziar din gară, dar când l-am deschis în tren, mi-am dat seama că nu aveam nici un chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și de la Naoko ce-am avut noi mai bun și bucură-te. Ne-am dat mâna și ne-am despărțit. * I-am telefonat lui Midori. — Trebuie să stau de vorbă cu tine, i-am zis. Am să-ți spun o grămadă de lucruri... o grămadă maaaare. Nu-mi doresc nimic altceva pe lume decât să te întâlnesc. Vreau să ne întâlnim și să stăm de vorbă. Vreau să luăm totul de la început. Midori a tăcut multă vreme la celălalt capăt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am avut noi mai bun și bucură-te. Ne-am dat mâna și ne-am despărțit. * I-am telefonat lui Midori. — Trebuie să stau de vorbă cu tine, i-am zis. Am să-ți spun o grămadă de lucruri... o grămadă maaaare. Nu-mi doresc nimic altceva pe lume decât să te întâlnesc. Vreau să ne întâlnim și să stăm de vorbă. Vreau să luăm totul de la început. Midori a tăcut multă vreme la celălalt capăt al firului. O tăcere lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
-mi pare rău. Dar chiar nu pot. I-am privit pe toți trei cum se-ndreaptă spre ușă. Erau niște tipi tineri, cu o Înfățișare plăcută și Îmbrăcați bine. Nici unul dintre ei nu purta pălĂrie și păreau să aibă o grămadă de bani. Vorbeau, cel puțin, ca și cum ar fi avut, și vorbeau engleza cu accentul pe care Îl au cubanezii bogați. Doi dintre ei păreau să fie frați, pe cînd celălalt, Pancho, era ceva mai Înalt, da’ În rest era cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
unu’ mare azi, domnule Johnson. — Ar fi și timpul. De cît timp pescuim? — Azi se fac trei săptămÎni. — Asta chiar că-i mult. SÎnt niște pești mai ciudați. Nu dai de ei pînĂ n-apar. Da’ cînd vin, vin cu grămada. Și n-a fost dată să nu fi apărut. Dacă n-apar acum, nu mai apar deloc. Luna e exact În faza În care trebuie. Avem un curent perfect și se pare că briza o să fie bună. — Erau unii mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cît să poți pune piedica și să mulinezi. Zici că dacă nu s-ar fi rupt l-aș fi prins? — Ai fi avut o șansă. N-ar fi putut s-o țină prea mult așa, nu? — Poa’ să facă o grămadă de alte lucruri. Lupta Începe abia după ce-și termină turele. — PĂi, hai să prindem unu’. — Tre’ să strîngi firu’ Întîi. Prinseserăm și pierduserăm peștele Ăla fărĂ să-l trezim pe Eddy din somn. Și-acum bătrînu’ Eddy venea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pește ca Ăla ar putea să ți-l tragă pe tot și n-ai fi vinovat cu nimic. Dac-ar fi altcineva cu noi În locul bețivului Ăstuia v-ar spune cît de cinstit sînt cu dumneavoastră. Știu că par o grămadă de bani, da’ și pe mine m-au costat tot atît. Nu poți pescui pe ocean dacă nu-ți cumperi cele mai bune instrumente. — Domnu’ Johnson, el zice că-s bețiv. Oi fi. Da’ vă zic că are dreptate. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
domnul Sing? — Transportă gălbejiți. Afacere mare. — De cînd Îl știi? E aici de vreo doi ani. Înainte de el era altu’ care-i transporta. L-a omorît cineva. — Și pe domnul Sing o să-l omoare cineva. Sigur, zice Frankie. De ce nu? Grămadă de afacere mare. — Ce mai afacere, spusei. — Afacere mare. GĂlbejiții transportați nu se-ntorc niciodată. Alții gălbejiți scriu scrisori, zic totu’ e bine. Minunat. — Felu’ Ăsta de gălbejiți nu Înțeleg scrie. GĂlbejiți care pot scrie, toți bogați. Nimic mîncat. Trăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
zis: — Ieșiți. Nu s-a-ntîmplat nimic. Apoi un gălbejit și-a scos capul, l-a văzut pe Eddy cu pușca și s-a băgat la loc. — Ieșiți afară, le-am spus. Nu vă facem rău. Nimic. Doar discuții-n gălbejită, la grămadă. — Ieșiți bă afară! strigă Eddy. Doamne, Îmi dădusem seama că și-a luat sticla. — Lasă sticla aia, i-am spus, sau Îți fac vînt de pe punte. Ieșiți, le-am strigat chinezilor, sau mă apuc să trag În voi acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai tîrziu. După care mi-a dat prin cap că nici măcar nu-i trecut pe lista de echipaj și c-o să trebuiască să plătesc o amendă pentru el, așa că iar nu mai știam ce să fac. Ei, am avut o grămadă de timp ca să-ntorc problema pe toate fețele, timp În care mențineam cursul și mai luam cîte-o gura din sticla pe care-o adusese el. Nu mai rămĂsese mult În ea, așa că după ce-am terminat-o am deschis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
marginea golfului, unde apa nu mai era albastră, ci verzuie; se vedeau deja cazinourile de pe Long Reef și cele de pe Western Dry Rocks, catargele vaselor ancorate la Key West și hotelul La Concha, Înălțîndu-se dintre toate casele mici, și o grămadă de fum ridicîndu-se din locurile unde se ardea gunoiul. Farul de la Sand Key era foarte aproape acum și se vedeau deja debarcaderul și micul doc ce se-ntindea lîngă far; știam ca mai avem doar patruj’ de minute și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
subțiri, ușor buhăit, cu ochi cenușii adînciți În orbite și o expresie disprețuitoare pe buze, un chip care-l privea de sub pălĂria de pînză. CĂpitanul Willie Adams n-avea de unde să știe că acest bărbat era considerat irezistibil de către o grămadă de femei din Washington. — Probabil că i-oi fi zis așa din greșeală. Doctore, bărbatul Ăla este În mod evident rănit, spuse celălat pescar, Întinzîndu-i ochelarii. — VĂd și fărĂ să-mi pun ochelarii, răspunse doctorul. Cine-i bărbatul Ăla? — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]