3,545 matches
-
va fi avut sute de ani. Și câte n-a văzut și n-a apucat el! Pe el l-a tăiat după războiul mondial din 1916-1918. 18 iulie 1971. Iată cine a fost Aneta Grigorescu, cu care am dansat la horă în Rădășeni în 1904 și la bal în Baea, scris de fiica sa. Gh. N. Rădășanu Stimate domnule Rădășanu! Vă rog să mă iertați că nu v-am răspuns imediat la deosebit de frumoasa dumneavoastră scrisoare. Sunt la Vatra-Dornei de mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să mâncăm. Am băut și vinu. Și sătui și băuți bine ne-am dus la nuntă iară, că aveam gust de jucat. Am petrecut o noapte întreagă foarte frumos, până a doua zi luni la amiază. Se dansau pe atunci: horă frumoasă, brâe săltărețe și mazurci furtunoase și mai ales valsuri celebre de Johan Straus, nu fâțâituri ca acum, de parcă-s bolnavi de ducăsă pe pustii. De la Boboești a venit soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
hotărât să copieze subiectele din carte. Rezultatul a fost același. Pregătirea consta deci numai În Încasarea banilor noștri, care Îi asigurau o existență convenabilă. N-am renunțat totuși, căci intrasem În joc și În viață știam că “cine intră În horă trebuie să joace până la urmă”. Am crezut În pregătirea proprie a lui Corneluș și am dat atacul. Nu doream decât să-i vedem numele pe lista admișilor, deasupra semnăturii decanului, deci pe ultimul loc. N-a fost să fie chiar
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
numelui din buletin prilej, peste ani, de încurcături la aeroport.) Se întâmpla asta înainte de 1990, când "debutul în presa literară" era primul pas pe care trebuia să-l facă (și cât mai săltăreț!) cel care aspira să se prindă în hora vieții literare. Din fericire, lumea s-a schimbat, iar din plănuitul și așteptatul debut (lăsând la o parte două grupaje apărute în 1991 în "Luceafărul" și "Poesis") s-a ales... un strat de praf. Fascinația pentru scriitori am păstrat-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
inconștiență! Mai trecea pe la Finca doar Ana Tsar, cea care avea grijă de pisici. Apărea zilnic pe la ora 12 cu două cutii cu "hrană caldă", care "miroseau îngrozitor", ora de sosire a Anei la Finca fiind denumită de vecini " la hora letal" ora "mortală". Ca urmare a plângerilor acestora, pisicile au fost puse "în libertate" și Ana pensionată! Mary, ultima sa soție, a revenit la Havana la sfârșitul lui august 1961 și a adunat la Finca pe foștii salariați ai lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Suferințele noastre nu au fost pierdute și ne au făcut mai înțelegătoare de tot ce au îndurat ei în cursul veacurilor. S-a făcut a doua zi o procesiune la statuia Brătianu, s-au rostit discursuri și s-a jucat Hora Unirii împrejurul statuii și în curtea palatului. În acele momente de însuflețire, aceste gesturi erau mișcătoare, în timpuri obișnuite ar fi părut ridicole. Ardelenii au plecat cu făgăduiala noastră de a le întoarce vizita la Paște în Transilvania. Doamnele ardelene
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unul lipsește de la aceste serbări pe care tocmai el le-a pregătit: fratele dumitale“. Și gândul meu se ducea la Ionel. Deodată izbucnesc strigăte de bucurie, muzicile intonează Trăiască regele, din popor, parte același imn, parte Deșteaptă-te, române! sau Hora Unirii, soldații strigau Ura! Ura! țăranii Trăiască. Steagurile fâlfâiau pe cerul albastru, cortegiul se cobora pe piață, cu regele și regina în frunte, lumea îi urma ca un val nesfârșit; batistele, pălăriile se mișcau deasupra capetelor descoperite. Era o vibrațiune
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-s mulți, puterea crește Și dușmanul nu sporește. Boierul: Țara noastră Munteneasca Și Moldova românească Unirea de-o săvârșesc Puterea o dobândesc. -Acum, cred c-ați înțeles?! Ion Roată: -Ba eu, tot n-am înțeles. Toți copiii cântă și dansează “Hora Unirii” Dar suntem, chemați, măi vere, Stâncă să o ridicăm Și pe umeri s-o purtăm. Poate să nu fie așa, Că eu , nu m-oi supără. Un țăran: Dacă stau și mă socot Roată nu e prost deloc. Povestitorul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
eu , nu m-oi supără. Un țăran: Dacă stau și mă socot Roată nu e prost deloc. Povestitorul: Iar boierul rușinat Cu glumă a încercat Să nu lase de ghicit Că gălușca a-nghițit. Și acum mai frățioare Să-ntindem o hora mare. OPȚIONAL ,,POVEȘTILE LUI CREANGĂ ÎN INTERPRETAREA COPIILOR’’ JOC DRAMATIZARE Educ.Mariana Mologheanu Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri’’ Săbăoani Grupa: Mare Durată: 1 an școlar ARGUMENT Lumea poveștilor fascinează copiii încă de la cea mai fragedă vârstă, de multe ori ei identificându
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
incomode și transpirat din cauza căldurii din compartiment. După ce mi-am potolit setea, am ieșit pe culoar, unde era puțin mai răcoare datorită geamurilor ce erau deschise. Trenul străbătea un sat. Pe geam casele alergau una după alta ca într-o horă, în acordul trăncănitului de tren. Nu știam pe unde mă aflam, sau ce gară avea să urmeze. De fapt nici nu mă interesa. Știam că undeva în jurul orei 21 trebuia să ajung la București. aici aveam imediat o legătură spre
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
să apară o serie de corecturi. După cuvintele: "Iar cei care pentru umanitatea lor mi-au răspuns", cel care a transcris a lăsat un spațiu liber pe care Ricci l-a completat cu "et non": Et non sento pe 4 hore (cuvintele scrise de mână lui Ricci sunt în italice). Pe rândul următor, Ricci a corectat "nu simt sărăcia" cu "nu mă tem de sărăcie" o corecție ce i-a cauzat acestuia aceeași dificultate că cea provocată de înlocuirea inițială a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
presto s'adopera a passeggiare che altro, perché non vi și dice mai messa né altro divino uficio, se non una volta în tutto l'anno. Della chiesa s'entra în uno orto, che soleva essere pulito et bello, mă hora în gran parte è guasto: pur și va del continuo rassettando. Dell'orto și sagle în sul monte Janicolo, dove și può andare per viottoli e vigne a solazo, sanza esser veduto da nessuno; e în questo luogo, secondo li
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
loro bixogno: facevolo, et non erono serviți; în modo diterminai di scaricarmi di questa faccenda et non dare molestia né charicho a nessuno, perché non havessi a essere dato a me. La mattina, în questo tempo, mi lievo a 16 hore, et, vestito, vo insino a Palazo; non però ogni mattina, mă, delle due o tre, una. Quivi, qualche volta, parlo venti parole al Papă, dieci al cardinale de' Medici, șei al magnifico Juliano; et se non posso parlare a llui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în lungo a cerți, quando leggo le lor lettere, sto da me medesimo admirato sieno venuti în grado alchuno, che non sono se non cerimonie, bugie et favole, et pochi ne sono che eschino fuori dell'ordinario. Bernardo da Bibbiena, hora cardinale, în verità ha gentile ingegno, et è huomo faceto e discreto, et ha durato a' suoi dì gran faticha: nondimeno, hora è malato; è stato chosì tre meși, né șo se sarà più quel soleva. Et così spesso ci
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se non cerimonie, bugie et favole, et pochi ne sono che eschino fuori dell'ordinario. Bernardo da Bibbiena, hora cardinale, în verità ha gentile ingegno, et è huomo faceto e discreto, et ha durato a' suoi dì gran faticha: nondimeno, hora è malato; è stato chosì tre meși, né șo se sarà più quel soleva. Et così spesso ci afatichiamo per posarci, e non riesce: e però stiamo allegri, e segua che vuole. E ricordatevi che io sono al piacere vostro
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
questo badalucco, ancoră che dispettoso et strano, è mancato con mio dispiacere: et quale la vită mia vi dirò. Io mi lievo la mattina con el sole, et vommene în un mio bosco che io fo tagliare, dove sto dua hore a rivedere l'opere del giorno passato, et a passar tempo con quegli tagliatori, che hanno sempre qualche sciagura alle mani o fra loro o co' vicini. Et circa questo bosco io vi hârei a dire mille belle cose che
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un pezzo în questo pensiero. Transferiscomi poi în sulla stradă, nell'hosteria, parlo con quelli che passono, dimando delle nuove de' paesi loro, intendo varie cose, et noto varii gusti e diverse fantasie d'huomini. Viene în questo mentre l'hora del desinare, dove con la mia brigata mi mangio di quelli cibi che questa povera villa e paululo patrimonio comportă. Mangiato che ho, ritorno nell'hosteria: quivi è l'hoste, per l'ordinario, un beccaio, un mugniaio, dua fornaciai. Con
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
quel cibo che solum è mio et che io nacqui per lui; dove io non mi vergogno parlare con loro, et domandarli della 153 ragione delle loro actioni; e quelli per loro humanità mi rispondono; et non154 sento per quattro hore di tempo alcuna noia, sdimenticho ogni affanno, non temo155 la povertà, non mi sbigottisce la morte: tucto mi transferisco în loro. E perché Dante dice che non fă scienza sanza lo ritenere lo havere [în]teso156 - io ho notato quello
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ragionamenti ho hauto seco, anchorche tutta volta io l'ingrasso et ripulisco. Voi vorresti, magnifico ambasciadore, che io lasciassi questa vită, et venissi a godere con voi la vostra. Io lo farò în ogni modo; mă quello che mi tentă hora è certe mia faccende, che fra 6 settimane l'harò fatte. Quello che mi fă stare dubbio è che sono costì quelli Soderini, e quali io sarei forzato, venendo costì, vicitarli et parlar loro. Dubiterei che alla tornata mia io
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ho né dormiți né giuocati; et doverrebbe ciascheduno haver caro servirsi di uno che alle spese di altri fussi pieno di experienza. E163 della fede mia non și doverrebbe dubitare, perché, havendo sempre observato la fede, io non debbo imparare hora a romperla; et chi è stato fedele et buono 43 anni, che io ho, non debbe potere mutare natură; et della fede et della bontà mia ne è testimonio la povertà mia. Desidererei adunque che voi ancoră mi scrivessi quello
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ca persoanele cu putere de decizie să ia măsurile care să readucă echipa pe linia de plutire și asta începând de sâmbătă când, la București, victoria este absolut obligatorie, în caz contrar băcăuanii urmând să intre cu drepturi depline în hora retrogradării. 4 OCTOMBRIE Final de vis: Știința Bacău - CSM Ploiești 30 24 (13-12) Meci palpitant luni după-amiază, în Sala sporturilor din Bacău, unde a avut loc derby-ul seriei A a ligii secunde la handbal feminin, între Știința și CSM Ploiești
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
oaspeții să plece cu un punct de la Bacău, a urmat o serie de patru meciuri în care FCM a primit nu mai puțin de șaisprezece goluri, marcând doar patru. În urma acestor patru înfrângeri consecutive, echipa-fanion a orașului intra serios în hora retrogradării. Au urmat însă victoriile din partidele cu Dinamo II și Săgeata Stejaru, care garantau practic salvarea de la retrogradare a echipei și, paradoxal, aici s-a sfârșit totul. Astfel, pe 5 iunie, meciul dintre FCM Bacău și Dunărea Galați nu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Jos maslinarul! Jos capra râioasă! Și o nouă ploaie de petre distruse transparentul cu desăvârșire, de nu mai rămase nici un petic din el. Iar publicul, în loc să ieie partea grecoteiului, făcu imediat cauză comună cu noi și prinse să strige: Muzica!... Hora Unirei!... Atunci tarafurile de lăutari, cari în atâtea rânduri și-au văzut scripcele 12 și cobzele lor umplute cu sorocoveții 13 și irmilicii noștri, intonară în aplauzele frenetice ale publicului întreg Hora Unirei, vestita horă a lui Alecsandri, care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și prinse să strige: Muzica!... Hora Unirei!... Atunci tarafurile de lăutari, cari în atâtea rânduri și-au văzut scripcele 12 și cobzele lor umplute cu sorocoveții 13 și irmilicii noștri, intonară în aplauzele frenetice ale publicului întreg Hora Unirei, vestita horă a lui Alecsandri, care era cântecul înălțător, hrana noastră sufletească de toate zilele. Atunci toată lumea, care se afla în fața dărâmăturilor transparentului, se prinse de mână într-o horă strașnică, uriașă, cum nu se mai văzuse în orașul nostru, în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
irmilicii noștri, intonară în aplauzele frenetice ale publicului întreg Hora Unirei, vestita horă a lui Alecsandri, care era cântecul înălțător, hrana noastră sufletească de toate zilele. Atunci toată lumea, care se afla în fața dărâmăturilor transparentului, se prinse de mână într-o horă strașnică, uriașă, cum nu se mai văzuse în orașul nostru, în care oameni de toate vârstele, de toate treptele sociale, jucau cu o furie ne bună și în acelaș timp cântau în cor: Hai să dăm mână cu mână Cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]