4,292 matches
-
Arad a fost folosită până în anul 1928 când a fost demolată. Din materialul vechii biserici s-a construit cea nouă, tot din lemn, ce are hramul Bună Vestire. În anul 1755 este menționată existența unei vechi biserici de lemn, cu hramul "Sf. Arhangheli”. Dacă în anii 1760-1762 biserică nu mai există, într-o însemnare făcută la 28 septembrie 1768 pe filele unui exemplar al Cazaniei (București, 1768) este menționată din nou o biserică în satul Țohești. Într-un document de la mijlocul
Biserica de lemn din Țohești () [Corola-website/Science/313250_a_314579]
-
executate de zugravul Constantin care mai lucrase pentru acest lăcaș de cult și în urmă cu mai multe decenii. Biserică este demolată în anul 1928 când a fost edificata actuala biserică, tot de lemn, din materialul celei vechi. Biserică are hramul "Bună Vestire" (23 aprilie).
Biserica de lemn din Țohești () [Corola-website/Science/313250_a_314579]
-
al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei și Noii Zeelande de către Sfanțul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Slujba de hirotonire a avut loc în Duminică Floriilor, pe 20 aprilie 2008 la Catedrala Patriarhala din București, si a fost intronizat la sărbătorirea hramului Catedralei Episcopale Sfinții Petru și Pavel din Melbourne. Ceremonia de intronizare a fost oficiată de o delegație specială formată din înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Mihail Filimon () [Corola-website/Science/313267_a_314596]
-
proprietari de pământuri, originari din comuna Osebiții Mărgineni, Luizi Călugăra, de lângă orașul Bacău. Ctitori de biserici și de școli, apărători ai ortodoxiei, într-o zonă populată și de ceangăi catolici. Străbunii din linia paternă odihnesc în capela ortodoxă sfințită cu hramul Sfintei Treimi, Capela Broșteanu. Edificiul este situat la intrarea în cimitirul comunei Măgura din cartierul ce poartă încă numele de Răzășie, Broșteni-Răzeși, sau Osebiții Mărgineni. Surse istorice indică faptul că așezarea a fost întemeiată la jumătatea secolului XVIII de către familiile
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
în post, meditație și rugăciune, iubind frumosul și pe Creatorul acestuia. Profund atașat ortodoxiei a întreținut calde relații de prietenie cu Părintele Galeriu, care i-a fost și duhovnic, în perioada în care acesta a fost preot la biserica cu hramul Sfântului Vasile din Ploiești, locuind până la sfârșitul vieții foarte aproape de această biserică. Din mica sa pensie a efectuat donații mai multor lăcașe de cult. Porțile sculptate din stejar de la biserica Sfântul Spiridon de pe strada Văleni din Ploiești stau și astăzi
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
și Sălajului. După 4 noiembrie 2005 este subordonată ierarhic față de Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, iar înainte de această dată se subordonă ierarhic față de Mitropolia Ardealului. are trei protopopiate: Făcând parte din complexul cultural spiritual Sfântă Vinere, catedrală episcopala are hramul „Înălțarea Domnului”. Proiectată de către arhitecții Doina și Mircea Nejur, catedrală nu este în totalitate finalizată. La începutul anului 2009, pe lângă lucrările de finisare exterioară și sistematizare pe verticală, sunt în plină desfășurare lucrările de pictură interioară. Acesta sarcina revine profesorului
Episcopia Sălajului () [Corola-website/Science/314518_a_315847]
-
veci 40 martiri din 1848 în morminte necunoscute. Tot în acest cimitir se află și mormintele eroilor din al II-lea Război mondial. Aici odihnește profesorul Ioan Micu, fondatorul învățământului pedagogic din Abrud. Lăcașul de cult de rit ortodox poartă hramul Sfânta Treime. Este orientată vest-est și e realizată după același model de arhitectură tradițională cu turn clopotniță masiv și foișor de lemn pe latura vestică și cu un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a navei. *Nava este rectangulară
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
biserică se realizează pe partea de vest printr-un pridvor de dimensiune mică la care se accede printr-o scară direct din stradă, iar mai apoi prin încăperea situată la baza turnului. Deasupra intrării e poziționată o reprezentare picturală a hramului bisericii : Tatăl , Fiul și Duhul Sfânt, Sfânta Treime, temă regăsită și în pictura interioară.
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
, orașul Gherla, județul Cluj, datează din anul 1827. Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Nu se cunoaște cu exactitate vechimea acestei biserici (nu există nici o inscripție pe grinzi, iconostas sau icoane). Ea poate fi apreciată la circa
Biserica de lemn din Silivaș () [Corola-website/Science/313494_a_314823]
-
, județul Alba, datează din anul 1791 . Are hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-a-A-00177. Conscripția lui Bucow, din 1760-1762, nu înregistrează așezarea, ea fiind amintită abia în 1909 sub numele de Lăpuș sau Lepuș, drept cătun al Scărișoarei. Mărturii
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
, comuna Iara, județul Cluj, datează din anul 1852. Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Pe Valea Vadului, nu departe de confluența cu Arieșul, în mica așezare de la Ocolișel, în care predomină și azi în majoritate edificiile de
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
Biserica de lemn din Surduc, comuna Iara, județul Cluj, datează din anul 1758. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Până la desființarea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948 a fost arondată Arhiepiscopiei de Făgăraș și Alba Iulia, împreună cu toate bisericile unite din fostul județ Turda. În prezent biserica se află pe lista monumentelor
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
sub coordonarea căreia s-au realizat cele mai importante lucrări de conservare-restaurare din istoria mănăstirii. Astfel s-a consolidat și restaurant biserică mare (arhitectură și pictură), s-au construit corpuri de chili și anexe, s-a construit un paraclis cu hramul ”Acoperământul Maicii Domnului” în care se săvârșesc slujbele zilnice, s-a construit un altar de vară etc.
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
, orașul Borșa, județul Maramureș, datează din anul 1700. Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” se află în partea centrală a orașului Borșa. Ea a fost precedată de alte biserici de lemn menționate
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
a fost o biserică de lemn din comuna Socond, județul Satu Mare. Biserica era datată relativ din anul 1777 și avea hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"” și se afla pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI , dar a fost distrusă de un incendiu în octombrie 2009. Tradiția locală reține amintirea unei biserici de lemn mai vechi, aflată între satele
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
mai numeroase în comparație cu alte biserici din ținutul Codru. Bolta naosului este decorată cu următoarele scene: "Sf. Treime", în redactare occidental, "Adam și Eva, Sf. arhangheli Mihail și Gavril" și reprezentarea "Mielului lui Dumnezeu". Se observă așadar că sfinților care poartă hramul bisericii li s-a acordat un loc important în cadrul programului iconografic. Pe poalele bolții, dispuși simetric, sunt redați cei patru evangheliști. Același registru conține minunile lui Iisus (precum "Vindecarea orbului" și "Vindecarea slăbănogului")reprezentările "Cuvioșilor Macarie și Pavel", "Sf. Mucenici
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
, orașul Săliștea de Sus, județul Maramureș, datează din anul 1680. Are hramul „"Sfântul Nicolae"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul . Localitatea a fost atestată la 1365. Biserica de lemn, cu hramul „Sfântul Nicolae”, a fost construită pe la 1680 de către o familie înstărită, descendentă a unui anume Nistor
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
, orașul Săliștea de Sus, județul Maramureș, datează din anul 1680. Are hramul „"Sfântul Nicolae"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul . Localitatea a fost atestată la 1365. Biserica de lemn, cu hramul „Sfântul Nicolae”, a fost construită pe la 1680 de către o familie înstărită, descendentă a unui anume Nistor, de unde și denumirea bisericii, zisă a Nistoreștilor. Ctitoria Nistoreștilor este biserica mai nouă a localității, după cum reiese din mai multe însemnări pe marginea unor
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” este o mănăstire ortodoxă din România, construită în perioada 1514-1522 în orașul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ion Vodă Viteazul nr. 2, pe drumul spre Cetatea de Scaun a Sucevei. Biserica mănăstirii are hramurile "Sfântul Gheorghe" (sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie) și "Sfântul Ioan cel Nou" (sărbătorit în fiecare an pe 24 iunie). Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), fiind în prezent reședință a
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
1504-1517), fiul lui Ștefan cel Mare, a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană. Voievodul a trecut la cele veșnice în anul 1517, biserica fiind ridicată numai până la nivelul ferestrelor. Construcția noii biserici cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință (prăznuit în fiecare an la 23 aprilie), a fost finalizată în anul 1522 de fiul lui Bogdan, Ștefăniță Vodă (1517-1527). Meșterii care au construit biserica sunt necunoscuți. Pe peretele de nord al pridvorului
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
și care are următorul text: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a voit binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, să zidească biserica Mitropoliei Sucevei, unde este hramul Sfântului Mare Mucenic și Purtător de biruință Gheorghe și a început a zidi în anul 7022 (=1514) și nu a izbutit să o săvârșească, iar fiul său Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Țării Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
din incintă. În anul 1991, odată cu înființarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Biserica „Sf. Gheorghe” din cadrul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava devine catedrală arhieposcopală. Tot atunci s-au început lucrările pentru construirea unui paraclis în curtea mănăstirii. În prezent, hramul principal al mănăstirii se ține pe 24 iunie - Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou. Printre stareții (sau priorii) mănăstirii au fost mai mulți episcopi sau viitori episcopi: Biserica se asemănă prin planul treflat, proporții și trăsături arhitecturale cu Biserica Înălțarea
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Biserica de lemn din Sat Șugatag, comuna Ocna Șugatag, județul Maramureș, datează din anul 1642. Are hramul „"Cuvioasa Paraschiva"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Sat-Șugatag este o veche așezare a Maramureșului istoric, pe valea Marei, atestată documentar pentru prima oară printr-un act din martie 1360, fiind întărită proprietatea lui
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
veche așezare a Maramureșului istoric, pe valea Marei, atestată documentar pentru prima oară printr-un act din martie 1360, fiind întărită proprietatea lui Dragoș din Giulești alături de alte cinci „villas nostras olachales” de către autoritatea regală maghiară. Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost construită în anul 1642, din lemn de stejar, pe temelia unei alte vechi biserici. Ea a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos de popa Ioan. Monumentul se încadrează în
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcției monumentelor istorice, iar în anul 1994 a fost reacoperit cu draniță de
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]