9,802 matches
-
însă care înlesnește gruparea lor după interese publice și asigură grade de inegalitate socială pe cari oricine să fie liber a le trece prin muncă și merit stimulează instinctele cele bune ale lui și-l prefac într-o ființa eminamente ideală. Libertatea aceasta adevărată e cea care prezervă statele în contra primejdiei despotismului pe de-o parte, a demagogiei pe de alta. E drept că monarhia austriacă e departe de-a fi ajuns la idealul ei, la cristalizarea unui sistem federativ care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rezultat decât favorizarea străinilor în toate afacerile lor din România. Astfel statul român nu este un produs al geniului rasei române, ei un text franțuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înțelege și nu-l va înțelege niciodată. Unitatea ideală ce exista între români se nimicește zi cu zi; în loc de-a sămăna în toate cele, începem a ne deosebi. Nu mai vorbim de nepăsarea noastră națională, care-a făcut cu putință ca o promiscuitate etnică din cele mai curioase
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pîn-atunci însă nu. Nu vorbim aci ca amici ai libertății presei. Se poate că noi înșine am dori să vedem respectate multe lucruri; am voi să vedem respectate credințele religioase și tradițiile naționale, am voi poate să vedem neatinse bunurile ideale ale poporului și ale istoriei noastre, dar n-o putem face. Vorbim aci de textul pozitiv al legii fundamentale, care nu permite nici o urmărire a presei decât înaintea juraților. La conștiința publică se adresează tiparul, conștiința publică să-l judece
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se opuie licenței în toate: fie aceea în familie, fie 'n biserică, fie 'n societate, fie 'n presă. Dar, cu o nepăsare care adeseori se numește lipsă de prejudiții, ei au îngăduit ca fundamentele morale ale vieții noastre, ca bunurile ideale ale poporului lor să fie surpate și măcinate de demagogie și nu e decât firesc ca, în urma caosului intelectual, în urma surpărei oricărei autorități de origine umană sau dumnezeească, să urmeze caosul de moravuri, desfrâul, cinismul. Naturile oneste sufăr și ele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numindu-se erou, plagiatorul, geniu, pungașul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculanta de sineși femeie onestă, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce și, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare sănătos, principiul genetic, fundamentum divisionis. Atât de putred și de mincinos e mediul pe care d. C. A. Rosetti l-a creat împrejurul său încît e de-ajuns ca cineva să intre în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o asemenea ipoteză explica foarte multe lucruri, inclusiv succesul pe care îl avusese Bella în a se ascunde. Un spion infiltrat printre operatorii psi ai comunicațiilor telepatice interstelare era nu numai extrem de greu de prins, dar și într-o postură ideală pentru a strânge informații și chiar pentru a-și proteja stăpânii. - Înțeleg acum! Chemîndu-ne aici nu numai că ai evitat ca ei să știe exact ce am vorbit, dar ai dat un semn subtil că întregul lor complot e descoperit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
clonele nici nu știu că adoptă o decizie sau dau un verdict. E un aranjament perfect, dumnezeiesc adică. - Ba e un aranjament politic, zise Șestov. Cu secole înainte de prima noastră apariție pe Pământ, oamenii ajunseseră la concluzia că o conducere ideală e aceea a despotismului luminat, cu condiția ca acela care deține puterea să fie obiectiv și să adere perfect la principiile umanismului. Comunitatea noastră de clone c obiectivată de multitudinea conștiințelor din ea și poartă cu sine liniile viziunii care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
perfect cu resursele, am fi devenit probabil asemeni cristalului său. - Știi bine că nu, zise extraterestrul. Cunoști desigur natura experienței mele anterioare cu rasa umană. De data aceasta, am încercat cu zeții... Am sperat că dacă vă voi crea sclavii ideali, capabili să muncească în locul vostru, veți reuși ca până la urmă să vă limitați creșterea numerică și să vă mărginiți la colțul acesta de galaxie. Planul meu era bun. Dacă zeții v-ar fi hrănit, în scurt timp ați fi devenit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ceva mai mult decît înainte cu "recalcitranța" unor lucrări naratologice individuale, iar prin aceasta să aducem și teoria narațiunii cu încă un pas mai aproape de realitatea textelor narative. Dacă înainte accentul cădea mai degrabă pe prezentarea situațiilor narative ca tipuri ideale decît pe descrierea formelor intermediare și a combinațiilor ce se pot modula la nesfîrșit, așa cum sînt acestea subînțeles evidențiate în schema cercurilor tipologice, intenția precumpănitoare a lucrării de față este aceea de a încerca o dinamizare și o diferențiere a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
victorian și un prototip al situației narative din romanul modern, mai precis din cel contemporan. Întrucît intermedierea reprezentată într-un mod neobișnuit sporește complexitatea structurii semantice a unei narațiuni, corespondența exactă dintre forma narativă și unul dintre cele trei tipuri ideale de situații narative dacă este posibil așa ceva nu este în mod necesar dezirabilă. Primii recenzenți ai ediției germane a Situațiilor narative tipice în roman au pornit adesea de la premisa că un asemenea lucru ar fi de dorit, o greșeală care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
premisa că un asemenea lucru ar fi de dorit, o greșeală care a fost probabil cauzată de formularea imprecisă a descrierii originale a funcției tipurilor. În virtutea clarității, trebuie afirmat în mod emfatic faptul că situațiile narative sînt concepute ca tipuri ideale și, ca atare, nu sînt nicidecum normative 17. Potrivit lui Max Weber, este o caracteristică esențială a tipului ideal ca acesta să rămînă o abstracțiune care nu poate fi realizată niciodată printr-o operă concretă: "cu cît este mai precisă și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
imprecisă a descrierii originale a funcției tipurilor. În virtutea clarității, trebuie afirmat în mod emfatic faptul că situațiile narative sînt concepute ca tipuri ideale și, ca atare, nu sînt nicidecum normative 17. Potrivit lui Max Weber, este o caracteristică esențială a tipului ideal ca acesta să rămînă o abstracțiune care nu poate fi realizată niciodată printr-o operă concretă: "cu cît este mai precisă și mai explicită construcția tipurilor ideale, deci cu cît acestea sînt mai depărtate de realitate, cu atît sînt mai
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sînt nicidecum normative 17. Potrivit lui Max Weber, este o caracteristică esențială a tipului ideal ca acesta să rămînă o abstracțiune care nu poate fi realizată niciodată printr-o operă concretă: "cu cît este mai precisă și mai explicită construcția tipurilor ideale, deci cu cît acestea sînt mai depărtate de realitate, cu atît sînt mai utile din punctele de vedere terminologic și clasificator, precum și din cel euristic"18. Recalcitranța operei privite fragmentar sau în ansamblu de a se înscrie în mod mulțumitor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cel euristic"18. Recalcitranța operei privite fragmentar sau în ansamblu de a se înscrie în mod mulțumitor într-o categorie este una dintre trăsăturile sale esențiale în aceeași măsură în care consistența conceptuală și amplitudinea sînt trăsături fundamentale ale tipului ideal. Fără a subscrie la sloganul teoriei deviației, putem spune că nepotrivirea cu un tip ideal în redarea situației narative poate, în anumite cazuri, să intensifice "calitatea poetică" sau "literaritatea" acelei opere într-o măsură mai mare decît ar putea-o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mod mulțumitor într-o categorie este una dintre trăsăturile sale esențiale în aceeași măsură în care consistența conceptuală și amplitudinea sînt trăsături fundamentale ale tipului ideal. Fără a subscrie la sloganul teoriei deviației, putem spune că nepotrivirea cu un tip ideal în redarea situației narative poate, în anumite cazuri, să intensifice "calitatea poetică" sau "literaritatea" acelei opere într-o măsură mai mare decît ar putea-o face cea mai fidelă apropiere de tipul ideal. Dacă se urmărește aplicarea la tipologia mea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
putem spune că nepotrivirea cu un tip ideal în redarea situației narative poate, în anumite cazuri, să intensifice "calitatea poetică" sau "literaritatea" acelei opere într-o măsură mai mare decît ar putea-o face cea mai fidelă apropiere de tipul ideal. Dacă se urmărește aplicarea la tipologia mea a teoriei deviației, adică a teoriei că orice operă este o deviere de la o normă literară existentă sau că aceasta urmărește modificarea unor astfel de norme, trebuie ținut seama de faptul că orice
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
existentă sau că aceasta urmărește modificarea unor astfel de norme, trebuie ținut seama de faptul că orice operă poate fi judecată în conformitate cu două sisteme de norme, acela al prototipului istoric al situației narative și acela al situației narative ca tip ideal. Devierea de la tipul ideal al unei situații narative se produce de obicei inconștient, întrucît de regulă autorul nu cunoaște sistemul situațiilor narative tipice. Devierea de la prototip totuși ar putea fi interpretată ca o reacție conștientă a autorului la modelul narativ
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
urmărește modificarea unor astfel de norme, trebuie ținut seama de faptul că orice operă poate fi judecată în conformitate cu două sisteme de norme, acela al prototipului istoric al situației narative și acela al situației narative ca tip ideal. Devierea de la tipul ideal al unei situații narative se produce de obicei inconștient, întrucît de regulă autorul nu cunoaște sistemul situațiilor narative tipice. Devierea de la prototip totuși ar putea fi interpretată ca o reacție conștientă a autorului la modelul narativ cel mai obișnuit din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Din moment ce acesta se folosește și în rezumatele din teatru, acest timp ar putea fi numit și "prezent rezumativ". Hamburger descrie acest prezent care reproduce sau sinoptic al rezumatului ca pe un "timp gramatical fără semnificație temporală al afirmațiilor despre obiectele ideale"75. Roy Pascal extinde această discuție la titlurile de capitol mai detaliate de la începuturile romanului. Aceste titluri, care sînt adesea tot la timpul prezent, oferă un micro-rezumat al capitolului în discuție (de pildă, "Domnul Pickwick călătorește la Ipswich și are
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
formelor din sistem, în timp ce sistemele monadice sau diadice conduc întotdeauna către o diferențiere mai abruptă, prin confruntarea directă a unui grup de forme cu celălalt 133. Continua solidaritate a formelor este accentuată și prin construcția sistemului în concordanță cu tipurile ideale. Construcția vizează mai mult revelarea unor posibilități exemplare decît delimitarea clară a categoriilor narative. Să sperăm că, în lumina acestor circumstanțe, noua definiție a noțiunii de "perspectivă" oferită în această ediție încurajată în primul rînd de critica lui Cohn va
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
După ce am demonstrat semnificația structurală a celor trei opoziții (persoană, perspectivă și mod) care stau la baza situațiilor narative, voi trece la ordonarea situațiilor narative, așa cum este aceasta ilustrată de diagrama cercului tipologic. După cum am afirmat deja, punctele corespunzătoare tipurilor ideale ale celor trei situații narative se află la unul dintre polii fiecăreia dintre cele trei axe ale cercului tipologic care reprezintă cele trei opoziții (vezi diagrama de la pagina 99). În comparație cu sistemele simple diadice sau monadice, aranjamentul tridaic al unui sistem
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
reprezentarea unui sistem al tuturor formelor și modificărilor tipurilor principale care pot fi concepute. Acest continuum încorporează numărul nelimitat de variații ale tipurilor principale și modificările care sînt legate de fiecare dintre cele două tipuri învecinate; cercul tipologic leagă tipuri ideale sau constante anistorice 156 cele trei situații narative de formele istorice ale narațiunii, care pot fi descrise ca niște modificări ale tipurilor ideale. Este potrivit să subliniem aici încă o dată faptul că tipurile ideale nu sînt programe literare, pentru realizarea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
principale și modificările care sînt legate de fiecare dintre cele două tipuri învecinate; cercul tipologic leagă tipuri ideale sau constante anistorice 156 cele trei situații narative de formele istorice ale narațiunii, care pot fi descrise ca niște modificări ale tipurilor ideale. Este potrivit să subliniem aici încă o dată faptul că tipurile ideale nu sînt programe literare, pentru realizarea cărora autorii primesc un premiu din partea criticilor. În ceea ce privește funcția lor în critica literară, situațiile narative sînt comparabile cu punctele de măsurare trigonometrice, prin
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
tipuri învecinate; cercul tipologic leagă tipuri ideale sau constante anistorice 156 cele trei situații narative de formele istorice ale narațiunii, care pot fi descrise ca niște modificări ale tipurilor ideale. Este potrivit să subliniem aici încă o dată faptul că tipurile ideale nu sînt programe literare, pentru realizarea cărora autorii primesc un premiu din partea criticilor. În ceea ce privește funcția lor în critica literară, situațiile narative sînt comparabile cu punctele de măsurare trigonometrice, prin care peisajul narativ, cu imensa lui varietate de fenomene și forme
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
categorii. Astfel de obiecții au fost ridicate mai puțin frecvent în ultimii ani. Cu toate acestea, aș vrea să afirm încă o dată că obiectivul acestei tipologii nu este restrîngerea multitudinii posibilităților narative, ci, dimpotrivă, aducerea acestora la vedere. Între tipurile ideale ale situațiilor narative în calitate de constante anistorice și formele istorice ale narațiunii, așa cum sînt acestea înregistrate în istoria romanului și a nuvelei, există încă o legătură foarte semnificativă. Dintre cele șase situații narative care ar fi putut fi stabilite la cei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]