3,066 matches
-
doctrina: „un popor, două state”. În anul următor, distanțarea crește: Constituția Moldovei, adoptată în 1994, reia termenul de „limbă moldovenească” în loc de „română”, deviza „Virtus romana rediviva” este înlocuită prin „Virtus Moldaviae rediviva” iar imnul a devenit "Limba noastră". O controversă identitară traduce în interiorul țării lupta influențelor „româno-europeană” pe de-o parte, și „ruso-comunistă” pe de alta: această confruntare există și în țările vecine, România și Ucraina, dar sub forme care nu implică identitatea națională (deși atât la București cât și la
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
teoria istoriografiei mahiare, expusă inițial de Eduard Robert Rösler), ba ca "greci latinizați" fără nici-o legătură cu Românii (teoria istoriografiei elene, care nu ține nici-un cont de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental). Astfel disputați, cum n-ar avea probleme identitare ? Acestea se conturează în principal prin opoziția între "integraționiști" (sau "româniști", care se socotesc "Români sud-dunăreni" și nu cer, în România, statutul de minoritate) și "machedoniști" (care se socotesc "Macedoneni antici latinizați", revendică statutul de minoritate și se identifică prin
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
controverselor este Tratatul de la București din 1812, prin care partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice: « "românismul" » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
vedere științific, penuria izvoarelor istorice, în special a celor scrise, permite numeroase interpretări, pe care numai lingvistica comparată, lexicologia și toponimia le pot confirma sau infirma, rareori definitiv. Interesele politice, care exprimă revendicările odinioară teritoriale, astăzi mai mult regionale, culturale, identitare ale statelor vecine, ale României însăși și ale minorităților conlocuitoare, au creat mai multe variante de istorie a limbii române, din acestea derivând variante de istorie a poporului român. Este interesant de observat că pentru a impune o variantă sau
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
si co-autor în cele mai relevante reviste de specialitate din domeniul psihologiei interculturale (Journal of Cross-Cultural Psychology) și psihologiei sociale (Journal of Personality and Social Psychology). Cercetările sale au urmărit transferurile valorice intergeneraționale din România contemporană, fixîndu-și atenția asupra profilului identitar al generației ”decrețeilor” (Decretul 770/1966 de interzicere a avorturilor, impus de Nicolae Ceaușescu). A coordonat sau a fost integrat în colectivul a peste 20 de proiecte de cercetare și implementare cu finanțare națională sau internațională, coordonînd, totodată, grupul românesc
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
susținute de stat, putând astfel defini o identitate națională diferită de aceea promovată de stat. Sentimentul de identitate națională este intim fiecărei persoane și depinde de felul în care are loc în cazul fiecărei persoane procesul de interiorizare a reperelor identitare reprezentate de „puncte comune” precum limba vorbită, schimburile economice, diversele practici sociale, simbolistica locală, comunitară sau de stat, cultura, muzica, bucătăria, istoria așa cum este ea povestită în școli, la radio, la televizor etc.. În culturile tradiționale și în societățile închise
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
Regiunea Centru sunt mult mai mari și mai numeroase. Această regiune este, de asemenea, mult prea compozită. Ea include Țara Secuilor, o zonă dominată net de maghiari, dar și una dintre cele mai puternice zone românești din punct de vedere identitar, Țara Moților." Regiunile de dezvoltare sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Aceste regiuni de dezvoltare sunt: Criteriile folosite de Comisia Națională de Statistici a României în definirea regiunilor s-au bazat pe combinarea unor factori geografici
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
Liga a II-a, avându-l ca patron pe Adrian Mititelu. În același an, însă, primăria municipiului Craiova a decis reînființarea vechii echipe Universitatea Craiova, preluând de această dată în statut și palmaresul vechii echipe și a izbucnit o dispută identitară între cele două: suporterii care în 1994 nu resimțiseră vreo schimbare semnificativă și vedeau pe FC U Craiova ca succesoare firească a vechii echipe au rămas de partea lui Mititelu; alții, nemulțumiți de managementul defectuos al FC U Craiova, de
CS Universitatea Craiova () [Corola-website/Science/319479_a_320808]
-
circulație; ... f) asigurarea liniștii și ordinii publice; ... g) alte domenii ale vieții sociale. ... Articolul 4 În înțelesul prezentei ordonanțe, categorie defavorizată este acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare. Articolul 5 Diferența de tratament bazată pe o caracteristică legată de criteriile prevăzute la art. 2 alin. (1) nu constituie discriminare atunci când, în temeiul naturii activităților ocupaționale sau
ORDONANŢĂ nr. 137 din 31 august 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273251_a_274580]
-
a ține de un spațiu conceput când ca semibarbarie, când ca zonă tampon între Occident și lumile non-occidentale. Căderea regimurilor socialiste și extinderea capitalismului peste granițele războiului rece, la fel și expansiunea NATO și a UE, au acutizat această căutare identitară, care în realitate nu a încetat să preocupe clasa conducătoare și intelectualii încă din zorii modernității. În ce măsură suntem noi, esticii, europeni? [caption id="attachment 2708" align="aligncenter" width="589"] ilustrație de Alex Horghidan[/caption] Unul din laitmotivele așa-numitei tranziții la
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
ulterior Arthur Rimbaud cu experieța clarviziunii, s-au nascut tema lui Charles Baudelaire a corespondentelor și una din temele poeziei lui Stephane Mallarmé în care lumea întreagă e doar o imensă carte. Dintre temele simboliste pot fi citate: impalpabilul, angoasele identitare ale Eului, imaginea femeii, decadenta, arta pentru artă. Manifestul simbolist a fost ulterior pus în versuri de Arthur Rimbaud în poemul Leș Voyelles („Vocalele”), un exemplu perfect de sinestezie literară și Charles Baudelaire în poemul Correspondances („Corespondențe”), în care natura
Simbolism () [Corola-website/Science/297642_a_298971]
-
al treilea înțeles ca fiind cel conform datelor științifice (istorice, geografice și lingvistice); o minoritate din Republica Moldova și din țările apusene, dar o majoritate din țările foste sovietice (cu excepția țărilor baltice) susține însă al doilea înțeles (vezi sursele articolului « Controversa identitară în Republica Moldova »). Conform recensământului (2004), separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean și în Transnistria, situația este: Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
îndepărtate origini romane (cere devenise sinonimă de iobăgie sau șerbie), la afirmarea unei identități proprii și a revendicărilor sociale și politice consecutive, a căror concretizare este statul român independent. În Evul Mediu, religia era, mai degrabă decât limba, principalul reper identitar al populațiilor. În Transilvania, pe atunci condusă de nobilimea maghiară catolică, schisma religioasă din 1054 a inaugurat o discriminare negativă a populațiilor credincioase Ortodoxiei, anume „șcheii” (slavii precum sârbii, bulgarii sau rutenii) și mai ales românii, care au fost considerați
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
figură gigantică, cu un « standard de excelență » față de care s-a simțit inferior. Fiind mereu învins, Kafka a trebuit să se refugieze: fugind de tată, a descoperit scrisul; fugind de Goethe, a descoperit "un alt fel" de a scrie. Criza identitară se află și în centrul interpretării oferite de Marthe Robert. Conform ei, Kafka nu a reușit niciodată să se definească. De exemplu, în plan etnico-religios, Kafka a fost « evreu asimilat, evreu anti-evreu, antisionist, sionist, credincios, ateu, [...] toate acestea în perioade
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
aceleași motive nu s-a acceptat nici instaurarea unor versiuni americane, australiene sau neozelandeze în limba engleză, diferite de versiunea britanică, sau unei versiuni austriece diferită de cea germană). Deși în ultimul timp, au apărut semne de progres în problema identitară între Republica Moldova și România de când Vladimir Voronin nu mai este președinte (2009), practic situația românilor basarabeni este că, atâta vreme cât nu va fi modificată Constituția republicii Moldova, ei sunt considerați „minoritate națională” în propria lor patrie dacă se declară „Români”, singura
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
nordul Dunării" (teoria istoriografiei mahiare, inițiată de Robert Rössler), ba ca "greci latinizați" fără nici-o legătură cu Românii (teoria istoriografiei elene, care nu ține nici-un cont de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental). Astfel disputați, cum n-ar avea probleme identitare ? Istoricul aromân Neagu Djuvara propune altă variantă: așa cum, în Peninsula Iberică, în Galia și în Peninsula Italică, populațiile latine locale (anume Iberii romanizați, Celții romanizați și Italicii) au evoluat diferit de la nordul la sudul zonelor respective, la fel în Peninsula
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
moldovean. În această configurație constituțională (articolele 12 și 13) și legală, creată sau admisă de autoritățile Republicii Moldova, cetățenii acesteia nu sunt toți oficial și depotrivă recunoscuți ca « "Moldoveni" » (cum sunt în dreptul internațional) și nu au, pe planul lingvistic, cultural și identitar, drepturi egale : vorbitorii limbilor rusă și ucrainiană se pot în mod liber referi la cultura, limba și civilizația din Rusia și Ucraina fiind oficial recunoscuți ca etnici « "Ruși" » sau « "Ucrainieni" » (fără a mai pune la socoteală că « "limba de comunicare
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
statornic îndreptat spre evoluțiile scrisului în limba română, spre destinul concetățenilor săi, în cadrul unei neobosite strădanii de a face cunoscută literatura și cultura română, în chip deosebit la Veneția, dar și în Italia. În acest context reiese extrem de compatibilă autodefinirea identitară a scriitoarei, și anume locuitoare „între”, adică între România, Basarabia și Italia, și de fapt în nici un loc din cele trei țări-avatare, dat fiind că ea nu se identifică pe deplin în nici una dintre cele două lumi. Iată în ce
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
apărut după Tratatul de la București din 1812, prin care partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice: « românismul » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « moldovenismul » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
declarat că, în cazul în care moldovenii și românii vor decide să se unească, nici SUA, nici Rusia nu s-ar putea opune acestei uniuni. În anul 2016 existau aproximativ 20.000 de studenți moldoveni care studiau în România. "Controversa identitară în Republica Moldova este dezbaterea politică din Republica Moldova și din România, inițiată oficial prin renunțarea președintelui Mircea Snegur la doctrina ""Un popor, două state" ", la data de 29 iunie 1994, odată cu noua Constituție atunci adoptată. Prin această nouă Constituție, caracterul românesc
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]
-
prefac că ignoră calitățile arabilor în general și mai ales virtuțile celor mai puri și mai nobili dintre aceștia, care sunt beduinii. O mare parte din "Bayan" este consacrată prezentării desfășurate a acestui mit ce se află la originile construcției identitare arabe încă din perioada dinastiei Omayyade. Trebuie notat în mod special că în "Bayan" găsim un citat din ceea ce ar fi fost testamentul sau învățăturile califului Omar către cel care i-a urmat, cuvinte care îi recomandă pe beduini în
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
elibereze gândurile nerostite până atunci. Emisiunile ei au marele merit că te fac să asculți. Să accepți. Să gândești și să stai de vorbă. Simona Nicoleta Lazăr - premiul de excelență în jurnalism pentru redescoperirea și popularizarea tezaurului spiritual, tradițional și identitar al satului românesc.” În iulie 2011 află că Ucraina a declarat-o „persona non grata” și i-a pus interdicție de intrare pe teritoriul statului ucrainean, ca „pedeapsă” pentru cele unsprezece articole despre soarta românilor din Basarabia de Sud, scrise
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
de râul Prut. Prin Tratatul de la București din 1812, partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice : « "românismul" » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
și primele trei din cel următor, într-o perioadă de vârf a luptei românilor din Transilvania, cu o dăruire de urmaș al celor ce puseseră bazele luminismului românesc. Deplin conștient de rolul artelor vizuale ale timpului său în formarea conștiințelor identitare, probabil făcând parte dintr-o dinastie de cărturari de țară sau cu ajutorul uneia din cele două biserici românești, s-a format în mediile artistice clujene, unde artă baroca pătrunsese puternic încă de pe la începutul secolului al XVIII-lea. În satul Bica
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
familie de oameni înstăriți. La începutul deceniului al optulea din secolul al XVIII-lea, ajunge în cetatea Clujului, unde își face ucenicia artistică pe lângă unul dintre pictorii locali. Deplin conștient de rolul artelor vizuale ale timpului său în formarea conștiințelor identitare, probabil facând parte dintr-o dinastie de cărturari de țară sau cu ajutorul uneia din cele două biserici românești, s-a format în mediile artistice clujene, unde arta barocă pătrunsese puternic încă de pe la începutul secolului al XVIII-lea. Aceste elemente de
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]