5,035 matches
-
în sânul societății svițere se ridică tot mai multe întrebări privind viitorul țării. își va putea ea păstra în perpetuitate statutul de spațiu neutru? în ce direcție ar fi bine să se îndrepte țara cantoanelor? Spre o formulă a permanentei indiferențe la prefacerile europene? Spre care dintre polii unificării? Cred că, în clipa de față, elvețienii sunt foarte interesați de adoptarea unui model care a funcționat în inima Europei de pe la 1848 până la al doilea război mondial, și apoi, într-o formulă
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
oscilante și toanele de moment nu îți lipsesc. Nu este o zi în care să iei lucrurile prea în serios", mai arată și site-ul Incomemagazine.ro. Nici horoscopul postat de România TV nu vine cu vești mai bune: "Doar indiferența te-ar putea scăpa azi de o situație neplăcută pe care ai putea-o considera generatoare de haos. Nu te băga așadar în nicio acțiune cu factor de risc oricât de mic, pentru că nu ești pregătit să faci față unei
Horoscopul lui Victor Ponta în ziua când își anunță candidatura la prezidențiale by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77463_a_78788]
-
pe Monica Lovinescu. Lipsește cu desăvîrșire tonul polemic, discursul curge molcom printre cărți fierbinți... Singurul moment în care criticul nostru este puțin smuls din propriul ritm se petrece în cronica la Epistolar, cartea întocmită de Gabriel Liiceanu. Ion Pop taxează indiferența orgolioasă a filosofului față de critica literară, încăpățînarea sa de a considera critica o palidă manifestare culturală, o soră săracă a filosofiei. Funcția terapeutică a poziei este analizată în cel mai consistent eseu al cărții �Incursiuni în �literatura carcerală". Apar aici
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
dar dramatic și de o incontestabilă autenticitate în profunzime. Denunțînd vehement mercantilismul și disoluția ideilor mari din arta apuseană de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean (jumătatea simbolică și spirituală) pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în jurul lui: un artist coborît
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
că în Occident oamenii au pierdut firescul atingerii. Altfel spus, ei tratează atingerea celuilalt fie ca agresiune, fie ca indiscreție. E destul să aibă loc o atingere, ca să asistăm la declanșarea unei drame shakespeariene". "Cum priviți lumea?" - întreabă reporterul. "Cu indiferență? Cu o ideologie prestabilită? Cu pasiune? Cu optimism? Cu neîncredere?" În nici unul din felurile acestea", răspunde, surâzând, Tschinag. "O privesc mit Erhabenheit." Cuvîntul german e greu de tradus în nuanța lui ultimă. Erhabenheit desemnează măreția, prestigiul, sublimul. E vorba, așadar
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
sfârșit de iulie primesc chiar din mâinile dumitale un grupaj de poeme datate ca și cum le-ai fi scris în august 2003. Nu este o greșeală, e lucru făcut cu premeditare, cu suspiciunea sigură a celui ce își bănuiește semenii de indiferență și amânare. Amânare mortală în a deschide plicul cu manuscrise de cele mai multe ori în caligrafie elaborată. Poate că anii se numără de-acum cu zecile, de când urcăm împreună panta lentă a înțelegerii, care rămâne unilaterală. A înțelegerii motivelor pentru care
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
de generalitate: aceea a impasului pe care îl traversează dintotdeauna națiunile slabe. Frustrările, eroismul jucat, complexul onorabilității, falsul, compromisul, oportunismul sunt prinse într-un scenariu foarte elaborat, voit artificial, în care mișcarea precipitată, de pantomimă, servește depășirii diferențelor ireconciliabile în indiferența generală a râsului. Acțiunea Trans-Atlanticului este plasată în mediu argentinian, iar lumea povestită/regizată se articulează în jurul dilemei naratorului care este nevoit să decidă soarta unui tânăr polonez (Ignacy): dacă să-l redea tatălui său, onorabilul Tomasz Kobrzycky, fost maior
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
un institut al Academiei, Liiceanu le prețuia de la distanță. (Ceea ce-l și face, la un moment dat, să-l provoace la o partidă de skandenberg). În rest, relație „de serviciu”, protocolară, civilizată, cu episoade accidentate și cu lungi intervale de indiferență. De aici și tonul foarte echilibrat al „epistolelor” (de fapt, niște eseuri pline de vervă narativă). În proiectul ei inițial, cartea nici nu-i fusese destinată lui Chețan. Acesta a devenit protagonist abia în urma unui episod recent: acționar al Editurii
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
cărora le convine, și pentru cei care înghit în sec. Nimeni, însă, nu și-ar pune speranțele în copil, dacă viața nu i-a surâs. Nu și le pune nici Caragiale, nesalvând pe nimeni din galeria de prunci tratați cu indiferență, de școlari trași dintr-un examen în altul de orgoliul poziției părintești, de bacalaureați care nu vor ocupa, niciodată, un post pe merit. Așadar, precum o prevede Caragiale, lumea de după Cațavencu și Venturiano nu e mai rea decât a lor
Caragiale și copiii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4588_a_5913]
-
neacceptat. Când l-a înfruntat pe Ion Iliescu, în turul II al alegerilor din 2000, el nu avea de unde să mai strângă voturi în afara electoratului fidel, nu avea cum să convingă celălalt electorat, tocmai din cauză că acesta nu îl privea cu indiferență, ci cu adversitate. Gigi Becali însă nu are încă un electorat fidel, iar electoratul advers e unul foarte redus, exclusivist. Prin urmare, Gigi Becali poate încă să convingă o parte importantă a populației României că este o soluție." Rezon!
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
biografice și altele, ale unor destine sincopate, utile ca detalii de viață ce întregesc tabloul Revoluției. Marea miză a lui Adrian Buz din 1989 are în vedere felul în care participarea la un miracol - Revoluția - se anulează, descrește și devine indiferență. Euforia dezarticulată ascunde altceva: timpul, bucăți de viață pierdute. Adrian Buz alege calea simbolică a unei duble risipiri: o dată timpul armatei, anchilozant („În toată viața noastră nu am întâlnit erori ale naturii câte am găsit în armată”) și apoi Revoluția
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
victime în familie, fără experiența accidentelor biografice. Ideea e că toți participanții la un miracol istoric, cum a fost 1989, repede dezumflat, au ales să stea deoparte, scârbiți sau dezorientați. De aceea eroul lui Adrian Buz găsește „adăpostul benefic în indiferență”, firește, blamabil moral, dar unică soluție a receptării istoriei contrafăcute. Nu întâmplător protagonistul are de gând să scrie istoria dramatică a Bucovinei „contaminat de literatura memorialistică”, ca și cum, prin reorientarea spre un moment istoric autentic, conștiința lui istorică se poate, finalmente
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
International și filialele sale naționale își pot revitaliza activitatea. Intenții bune, argumente proaste De câteva zile bune, Prima TV a pus în circulație un clip publicitar cel puțin năucitor sub raportul cacofoniei dintre intenții și efecte. Derulat sub deviza „Stop indiferenței! Acești copii trebuie educați”, clipul pare să pledeze pentru integrarea copiilor romi în sistemul educațional, dar, prin argumentele pe care le pune în joc, e ușor de imaginat că efectele vor fi cu totul contrare. Mai întâi, făcând un calcul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
la sărbătoare la biserică și de a se împărtăși. T. S. - De a fi în spațiul eclezial, pentru că mai târziu l-ați conștientizat. Z.D.-B. - Bine, după aceea l-am schimbat, spațiul eclezial mi l-am însușit nu cu indiferență, ci cu o plăcere deosebită. Aveam mici bucurii, dar nițel cam ieșite din spațiul duhovnicesc. Era spațiul copilăriei care se bucura de micile jucării ale momentului. Deci, obișnuința se crease. Lecția mare am avut-o de la bunicul din partea mamei, Gheorghe
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
degrabă minuscule, scriitorii au simțit impulsul, omenesc, de a le anula cu totul. Este jurnalul lui Mihail Sebastian sincer de la un capăt la altul? Este Valeriu Cristea un atlet al exactității în Bagaje pentru paradis? Nu susțin, nici pe departe, indiferența morală. Soluția mea e pragmatică și pune accentul pe prudență. Lecția e la fel de veche pe cât de veche e literatura. Mărturiile, indiferent cui ar aparține și indiferent la ce s-ar referi, sunt predispuse la imprecizie. Și atunci, de ce să acordăm
Mitologii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4431_a_5756]
-
europene..., p. 280). Avea perfectă dreptate! Iar vizată era, în primul rînd, Franța, unii intelectuali francezi și cultura lor. Franța culturală, de bună seamă, îl deziluzionează. Despărțirea definitivă de un anume tip de studii literare occidentale, predominant franceze" (p. 304), "indiferența politicoasă, dar foarte reală, a atîtor intelectuali, universitari, publiciști față de tot ce depășește cercul închis al francofoniei", adică "decepțiile umane - numeroase" (p. 306) - sînt adnotările diaristice care dezvăluie descurajarea lui Adrian Marino față de Franța (în 1977). De unde, și acest fragment
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
de cercetare și efort intelectual investit pentru redactarea aparatului critic. Programul de subvenționare a cărților, existent de mai bine de zece ani la Ministerul Culturii și al Cultelor, s-a dereglat complet. Situația e intolerabilă, pentru că, în acest fel, prin indiferență și neimplicare, se află în pericol patrimoniul național al clasicilor. Cine susține edițiile critice, dacă Ministerul Culturii și al Cultelor nu mai poate sau nu mai vrea? Academia Română are nevoie de colaboratori și de sponsori, deci de un sprijin financiar
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
consecințe biografice ideile, care la început erau cel mult literatură. O să vă cer îngăduința să citez - pentru a vă convinge - din volumul intitulat chiar Calitatea de martor, apărut în 1970. „...Se poate întâmpla deodată, după ani de zile de liniștită indiferență, să observi că sentințele se dau fără să se țină seama de mărturiile tale, că procesele se termină de cele mai multe ori împotriva adevărului, mărturisit cu atâta sigură credință de tine; se mai poate întâmpla să ți se sugereze cu prietenie
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]
-
Grigurcu Scria Proust: ,Il en est de la vieillesse comme de la mort. Quelques-uns les affrontent avec indifférence, non parce qu^ils ont moins d^imagination." Dl Livius Ciocârlie consacră o carte bătrîneții și morții, ceea ce nu e deloc un semn de ,indiferență". Sau, totuși, este, întrucît spaima blochează, reduce la sterilitate? Admițînd ,indiferența", n-am putea contesta ,curajul" celui ce se opune extincției printr-un gest constructiv, însă nici ,imaginația" în afara căreia n-ar fi posibilă pagina literară, ficțiune în esența sa
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
Quelques-uns les affrontent avec indifférence, non parce qu^ils ont moins d^imagination." Dl Livius Ciocârlie consacră o carte bătrîneții și morții, ceea ce nu e deloc un semn de ,indiferență". Sau, totuși, este, întrucît spaima blochează, reduce la sterilitate? Admițînd ,indiferența", n-am putea contesta ,curajul" celui ce se opune extincției printr-un gest constructiv, însă nici ,imaginația" în afara căreia n-ar fi posibilă pagina literară, ficțiune în esența sa. Ni se pare că aci ,curajul" și ,imaginația" se cuplează. Dar
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
cenzori: de la limbajul incalificabil al multor jurnaliști, la fotografii ce numai la cucernicie nu îndeamnă, la publicații agresiv sexualizate, la literatură xenofobă și antisemită. Nimic din toate acestea nu i-au coborât pe prelații noștri din înălțimea olimpiană a propriei indiferențe. Poate pentru că unii dintre ei or fi având pe conștiință niscaiva literatură pornografică? Nu mă gândesc, desigur, la descrierile de mădulare în erecție sau la invocarea nurilor cine știe cărei vedete ce invadează, în chiloței, ecranele televizoarelor. Nu, e vorba de pornografia
Censura transcendentală by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11045_a_12370]
-
acest "bulion de cultură" în care ne aflăm. Corzile lirei d-sale filologice emit sunete corespondente unor alte lire, ilustre, precum un omagiu și totodată precum o regăsire într-un trecut-viitor care-l fascinează pe autorul ce receptează cu destulă indiferență prezentul, care, la rîndu-i, nu-l înscrie în cinstirea cuvenită. Iată un ton ce ni-l reamintește, în structura-i eliptică, sincopată, pe Ion Barbu: "Cu luare-aminte (pe cînd, seara,/ iatacele-n eșarfe-ncep;/ ea tace leneș; arfe-ncep;/ culoarea minte
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
consistentă, se întîlnesc, oricît de efemera și de suava, impalpabila acea secundă a întîlnirii. Baudrillard ne propune să fim stoici, prin asta înțelegînd, de fapt, să fim vicleni: "dacă lumea este fatală, să fim mai fatali decît ea. Dacă este indiferență, să fim mai indiferență decît ea. Trebuie să învingem lumea și să o seducem printr-o indiferență cel putin egală cu a ei." Cui se simte în stare, sînt convinsă că sfatul unui filozof, precum acesta, îi va prinde bine
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
de efemera și de suava, impalpabila acea secundă a întîlnirii. Baudrillard ne propune să fim stoici, prin asta înțelegînd, de fapt, să fim vicleni: "dacă lumea este fatală, să fim mai fatali decît ea. Dacă este indiferență, să fim mai indiferență decît ea. Trebuie să învingem lumea și să o seducem printr-o indiferență cel putin egală cu a ei." Cui se simte în stare, sînt convinsă că sfatul unui filozof, precum acesta, îi va prinde bine. Jean Baudrillard, Celălalt prin
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
să fim stoici, prin asta înțelegînd, de fapt, să fim vicleni: "dacă lumea este fatală, să fim mai fatali decît ea. Dacă este indiferență, să fim mai indiferență decît ea. Trebuie să învingem lumea și să o seducem printr-o indiferență cel putin egală cu a ei." Cui se simte în stare, sînt convinsă că sfatul unui filozof, precum acesta, îi va prinde bine. Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, traducere de Ciprian Mihali, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1998, 82
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]