4,059 matches
-
o formă de moarte), fratele zeului somnului Hypnos este Thanatos, zeul morții și al infernului, sau zeul morții ireversibile. Cei doi zei frați sunt fiii zeiței nopții Nyx. Thanatos Nyx Cei doi frați Hypnos și Thanatos coborând un mort în infern În a doua jumătate a secolului XX, Nathaniel Kleitman a individualizat forma de somn cu vise însoțite de mișcări oculare rapide, sau somnul REM (rapid eye movements). În acest stadiu de somn, cu mișcări oculare rapide, metabolismul creierului este mai
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de nimeni, Stejar, extremă urgență, Tatăl risipitor, Agentul straniu, Un zâmbet pentru mai târziu (1974) ; Zidul, Ilustrate cu flori de câmp, Filip cel bun, Muntele acuns, Pe aici nu se trece, Toamna bobocilor, Mastodontul, Orașul văzut de sus, Alexandra și infernul, Zile fierbinți (1975) ; Instanța amână pronunțarea, Ultimele zile ale verii, Ultima noapte a singurătății, Trei zile și trei nopți, Roșcovanul (1976) ; Oaspeți de seară, Marele singuratic, Iarna bobocilor, Buzduganul cu trei peceți, Iarba verde de acasă, Împușcături sub clar de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a se mai pomeni de sovietici : Doi bărbați pentru o moarte, Castelul condamnaților, Atunci i‑am condamat pe toți la moarte, Sfânta Tereza și diavolii, Porțile albastre ale orașului, Stejar, extremă urgență, Pe aici nu se trece, Evadarea, Alexandra și infernul, Ultima frontieră a morții, Duios Anastasia trecea. Nefrecventat din 1967, după premiera milicierului Amprenta, universul fictiv al luptei organelor de Securitate și Miliție cu spioni și români fugiți din țară care revin cu gânduri rele este reluat în ianuarie 1970
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
243-244 Actorul și sălbaticii (1975) 108 Adio, dragă Nela (1972) 198, 263 Aelita (1924) 48-49 Agentul straniu (1974) 192, 194 Al treilea salt mortal (1980) 192 Alarmă în munți (1955) 61, 68, 72, 91-92 Aleksandr Nevski (1938) 199 Alexandra și infernul (1975) 192-193 Alo?... ați greșit numărul! (1958) 72 Amintiri despre subdezvoltare (Memorias del Subdesarrollo) (1968) 186 Amor fatal (1911) 51 Amprenta (1967) 111, 193 Amurgul fântânilor (1984) 234, 247, 285 Ana și „hoțul” (1981) 234, 243, 245 Ancheta (1980) 192
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prin deplasarea spre dreapta a verbului a fi (în diferitele lui ipostaze) sau a verbului a avea. Fenomene de dislocare au fost înregistrate numai în construcții unde unitățile sintactice relaționate nu sunt predicate. "Repoziționarea" verbului nu produce modificări semantico-sintactice. Determinarea infernului odiseic nu este preponderent axiologică, nu este doar o lume a expiației și un sălaș al răilor, ci lăcaș al tuturor morților ( G. Liiceanu, Tragicul) = "este nu doar o lume a expiației și un sălaș al răilor, ci lăcaș al
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
s-a descoperit că nu are nici apă și nici atmosferă, deci viață nu există. Suprafața sa a fost caracterizată ca fiind stâncoasă și stearpă, acoperită de cratere cu margini abrupte. 4.12.2 Venus - planetă soră a Terrei, devenită infern * Scurt istoric Venus este numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei și a frumuseții. Simbolul său astrologic este * Date importante la 108 milioane km de Soare; diametru de 12.100 km (0,97 din diametrul terestru); își parcurge orbita
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
foarte bine operele lui Michelangelo, observăm că el n‑a făcut niciodată un secret din faptul că întreaga lui viață a fost trăită sub imperiul pasiunii. Se pare că el a fost prins ca într‑un vârtej asemeni celui din Infernul lui Dante care putea să‑l înalțe în paradis, dar la fel de bine să‑l arunce și în iad. În opera care a apărut din acest vârtej, chipurile frumoase de adolescenți au jucat un rol important. În opera lui Michelangelo, pasiunea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
continuă să se pună întrebarea „ce e de făcut?“ Simpla punere a acestei întrebări trădează o zbatere, o neacceptare și o stare de veghe; ea păstrează intactă perspectiva facerii. Când această întrebare nu se mai pune, drama renunțării este consumată. Infernul este locul în care întrebarea „ce e de făcut?“ nu se mai pune. Când însăși întrebarea „ce e de făcut când nu mai e nimic de făcut?“ nu se mai pune, atunci abia înseamnă că nu mai e nimic de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
focului: cultul Vestei, Prometeu); 7-Animismul: a-viața morților: umbra, fantoma, dublul sufletului, transmigrația, metempsihoza; b-ritul funeraliilor: mormântul, mausoleul, cenotaful, cremațiunea, mumificarea, obiectele ce se îngroapă, masacrele cailor și a servitorilor la mormântul nevestelor; c-Inania Regna: călătoriile în împărăția morții, Raiul, Infernul, Purgatoriul-Prometeu, Iștar, Virgil; d-cultul strămoșilor: manii, penații, larii, lemurii; e-spiritele: geniile latine, îngerii creștini, zânele, piticii munților; f-apoteoza fictivă (odată ce omul a conceput zeul, îi creează un cult, o naștere, o viață și o moarte. De exemplu Bel
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
soție. Nirgal (cel cu picioarul mare) - Marte, înfățișat ca un leu era zeul războiului, patron al orașului Kutha, îl reprezenta pe soț. Cunoaștem din mai multe surse istoria sfântă a popoarelor mesopotamiene: povestea creației, a potopului, coborârea lui Iștar în infern, legile lui Marduk, ierarhia zeilor. Este izbitoare asemănarea dintre tradițiile babiloniene și cele ebraice referitoare la potop. Iată cum redă preotul istoric Berose sec 3 îen, versiunea chaldeeană. Zeii decid distrugerea primilor oameni, fiind nemulțumiți de purtările lor rele. Zeul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
înfocat al influențelor astrale (de curând s-a atras atenția într-o teză de doctorat, prezentată facultății catolice din Lille, asupra prezicerii lui d"Ailly, bazată pe un horoscop în care afirma că în 1789 va fi o mare revoluție). "Infernul, Purgatoriul și Paradisul" lui Dante, pravoslavnicul poem de răsunet universal, este străbătut de duhul anatemizat. Poetul își mărturisește credința în astre cu prețul pierderii mântuirii sufletului: O, glorioase stele; O, univers plin de mari virtuți, de la care eu recunosc totul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Dante, pravoslavnicul poem de răsunet universal, este străbătut de duhul anatemizat. Poetul își mărturisește credința în astre cu prețul pierderii mântuirii sufletului: O, glorioase stele; O, univers plin de mari virtuți, de la care eu recunosc totul, oricare mi-ar fi infernul (O, glorose stele, o, lume pregno Di gran"virtu, dal quale io riconosco Tutto, qualche si sia il mio ingegno)-paradisul XXII, 112 Curînd, ultima tranșee a fost cucerită. Scaunul Sf. Petru devine binevoitor cu astrele și protectorul adoratorilor acestora
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
că vedeam că se trăgea și vedeam și foc la gura țevii, dar nu se întâmpla nimic. Atunci mi-a ordonat să cobor să observ și să raportez. Mă gândeam eu: "Uite-l, mă, și pe ăsta! Mă trimite în infernul ăsta!" Odinul era ordin așa că m-am pregătit să cobor, dar până s-o fac m-am uitat prin periscop și, deși era beznă, am văzut fața unuia. Am scos capul afară, era o liniște totală, adică nu trăgea nimeni
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
blindate. ,,În Italia, musulmanii au preluat controlul Pieței Veneția din Roma pentru rugăciunile de stradă. La Bologna, musulmanii au amenințat în repretate rânduri că aruncă în aer catedrala San Pietronio care conține o frescă veche de șase secole inspirată din Infernul lui Dante, ce înfățisează un Mohamed torturat de diavolii Infernului" (Aurel Rogojan, art. cit., p. 59). Suedia are cea mai generoasă legislație a imigrării din Europa și suportă în momentul de față consecințele ei. Peste 25% din locuitorii orașului Malmo
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Roma pentru rugăciunile de stradă. La Bologna, musulmanii au amenințat în repretate rânduri că aruncă în aer catedrala San Pietronio care conține o frescă veche de șase secole inspirată din Infernul lui Dante, ce înfățisează un Mohamed torturat de diavolii Infernului" (Aurel Rogojan, art. cit., p. 59). Suedia are cea mai generoasă legislație a imigrării din Europa și suportă în momentul de față consecințele ei. Peste 25% din locuitorii orașului Malmo sunt musulmani. Refuză accesul autorităților statului suedez, incendiază mașini, orbesc
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
chiar mai mult: un topos al medievalității populare - "țara în care curge lapte și miere" − vizitată de eroul "cavaler" al taberei țiganilor, într-o replică dată unei realități niciodată mulțumitoare. Legendele apocrife notate de Grigore din Măhaciu atestă frecvența reprezentării infernului − tema dezvoltată cu predilecție de evul mediu și prin care imaginarul românesc se așează în același plan cu occidentul și cu orientul îndepărtat. Apocalipsul Apostolului Pavel, Apocalipsul Fecioarei și Moartea lui Avraam se desfășoară pe aceeași schemă cosmico-eschatologică, dominată de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aceste trasee existențiale apar mai întâi proiectate în vise fantastice, împrumutate ca schemă din prevestiri (aparițiile proorocului Ieremia în Alexăndria sau premoniția lui Esop în legătură cu harul său). Destinul eroului cere în mod necesar o geografie mitică; drumul prin rai sau infern, teritorii interzise la început, capătă funcțiile și valorile unei adevărate inițieri magico-ezoterice (și în Halima, și în Alexăndria). În aceste spații, tânărul pășește dincolo de tabu-uri, dovedindu-și puterile necunoscute anterior. Imaginarul îl suprinde chiar pe filosoful Avicena într-o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de către cruciați în 1204). O istorie a imaginii religioase occidentale duce așadar de la statuile gotice ale catedralelor de secol XII sau XIII la exercițiile sistematice ale iezuiților, de imaginare, de reprezentare și de contemplare mistică a scenelor Nașterii, Răstignirii sau infernului, ca faze prealabile ale viziunii "reale" a lui Iisus Christos din timpul Judecății de Apoi. În urma crizei provocate de Reformă (și care începuse în fapt să se manifeste încă din timpul creștinismului medieval), războaiele religioase și mai ales Războiul de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
VIZUAL I. București: Tana, 2007. Mihăilă, Gheorghe. Cultură și literatură română veche în context european. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1971. Mink, L.O. Mind, History and Dialectics: The Philsophy of R.G. Collingwood. Bloomington: Indiana UP, 1969. Minois, Georges. Istoria infernurilor. București: Humanitas, 1998. [1991] Moisescu, Cristian. Arhitectura epocii lui Matei Basarab. București: Meridiane, 2002. Mondzain, Marie-José. Image, icône, économie. Les sources byzantines de l'imaginaire contemporain. Paris: Seuil, 1996. Montandon, Alain (coord.) Fortunes et infortunes des genres littéraires. Caietele Echinox
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
patria. Spiritul mai poate încă părăsi calea știută și anevoioasă a efortului lucid. Calea aceasta duce acum în viața cotidiană, în lumea anonimatului, dar omul se întoarce aici cu întreaga sa revoltă și clarviziune. S-a dezvățat să mai spere. Infernul prezentului este, în sfârșit, împărăția sa. Toate problemele devin din nou tăioase. Evidența abstractă se retrage în fața lirismului formelor și al culorilor. Conflictele spirituale capătă trup, întorcându-se în adăpostul mizerabil și magnific al inimii omenești. Nici unul nu e soluționat
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
că nu înțelege bine, că lucrul nu este evident; căci nu vrea să facă decât ceea ce înțelege bine. I se spune că săvârșește păcatul orgoliului, dar omul absurd nu înțelege noțiunea de păcat; că la capătul drumului îl așteaptă poate Infernul, dar el nu are destulă imaginație spre a-și înfățișa acest ciudat viitor; că pierde nemurirea, dar aceasta îi pare fără însemnătate. I se cere să-și recunoască vina. Dar el se simte nevinovat. De fapt, nu simte decât un
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
fi irosit dorința în desfătare, loc comun al neputinței. El i se potrivește lui Faust, care a crezut îndeajuns de mult în Dumnezeu spre a se vinde diavolului. Pentru Don Juan, lucrurile sunt mai simple. "Burladorul" lui Molina răspunde amenințărilor Infernului doar atât: "Nu-ți cer decât să-mi dai un lung răgaz!" Ce vine după moarte e fără însemnătate; în schimb, ce șir lung de zile îl așteaptă pe cel care știe să fie viu! Faust cerea bogățiile acestei lumi
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
rămâne să faci lucrul cel mai însemnat Don Juan e dinainte pregătit. De ce și-ar face din asta o problemă de morală? El nu se osândește din dorința de a fi un sfânt, ca Maftara al lui Milosz. Pentru el infernul e ceva ce trebuie sfidat. El nu știe să răspundă mâniei divine decât într-un singur fel: prin onoarea umană. "Sunt un om de onoare, îi spune Comandorului, și-mi țin făgăduiala pentru că sunt cavaler". Dar la fel de greșit ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Dacă-l credem pe Homer, Sisif era cel mai înțelept și mai prudent dintre muritori. După o altă tradiție, totuși el înclina către meseria de hoț. Nu văd aici nici o contradicție. În legătură cu pricinile pentru care a ajuns truditorul inutil al Infernului părerile sunt împărțite. Mai întâi, este învinuit că și-ar fi îngăduit unele libertăți față de zei, cărora le-a trădat secretele. Egina, fiica lui Asope, a fost răpită de Iupiter. Tatăl, uimit de această dispariție, i s-a plâns lui
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
știa de răpire, i-a făgăduit lui Asope să-i spună totul, cu condiția ca el să dea apă citadelei Corintului. Nu s-a temut de fulgerele cerești și a ales binecuvântarea apei, drept pentru care a fost pedepsit în Infern. Homer ne povestește, de asemenea, că Sisif pusese Moartea în lanțuri. Pluton n-a putut suferi să-și vadă împărăția pustie și tăcută. L-a trimis pe zeul războiului, care a scos-o pe Moarte din mâinile învingătorului său. Se
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]