4,097 matches
-
cu mai multe nevoi și dorințe. Ar trebui deci să fie o situație În care câștigă atât lucrătorii intelectuali americani, cât și cei chinezi. Bineînțeles, unii lucrători americani intelectuali vor trebui să se Îndrepte orizontal către alte slujbe din industria intelectului, din cauza concurenței lucrătorilor chinezi. Dar pe o piață atât de mare și atât de complexă, putem fi siguri că vor apărea noi locuri de muncă În industria intelectului, iar toți cei care fac o treabă bună vor primi salarii decente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
intelectuali vor trebui să se Îndrepte orizontal către alte slujbe din industria intelectului, din cauza concurenței lucrătorilor chinezi. Dar pe o piață atât de mare și atât de complexă, putem fi siguri că vor apărea noi locuri de muncă În industria intelectului, iar toți cei care fac o treabă bună vor primi salarii decente. Nu este deci cazul să ne facem griji nici pentru lucrătorii americani, nici pentru cei chinezi. Toți se vor descurca bine pe această piață mai mare. „Cum adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
se va Întâmpla peste noapte, așa Încât unii lucrători americani vor fi afectați de tranziție, Însă efectele nu vor fi permanente. Iată ce trebuie să Înțelegem, ne explică noul specialist În economie de la Stanford, Paul Romer: salariile lucrătorilor chinezi din industria intelectului erau atât de mici pentru că, deși competențele lor puteau fi comercializate la nivel global la fel ca și cele ale lucrătorilor americani, ei erau prinși Într-o economie Închisă. Imaginați-vă cât de puțin este plătit un informatician sau un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ei erau prinși Într-o economie Închisă. Imaginați-vă cât de puțin este plătit un informatician sau un neurochirurg nord-coreean În interiorul acelei imense națiuni-Închisoare! Dar, pe măsură ce economia chineză se deschide către lume și reforme, salariile angajaților chinezi din domeniul intelectului se vor ridica la nivelul celor americane sau mondiale. Salariile americane nu vor coborî la nivelul celor dintr-o economie Închisă și izolată. Fenomenul are loc deja În Bangalore, unde concurența pentru programatorii indieni determină creșterea salariilor acestora la niveluri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
problemă. Asta nu se poate nega. Salariile vor scădea cu siguranță. Pentru a-și menține sau Îmbunătăți nivelul de trai, ei vor trebui să se deplaseze vertical și nu orizontal. Vor trebui să Își completeze educația și competențele În domeniul intelectului pentru a putea ocupa una dintre noile slujbe care vor apărea cu siguranță pe piața mult mai extinsă SUA-China. În capitolele care urmează voi discuta despre necesitatea și obligația societății noastre de a se asigura că fiecare are șansa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mulți potențiali clienți. Și cu cât este mai mare piața, cu atât se vor crea mai multe specializări și nișe. Dacă produceți următoarea versiune de Windows sau de Viagra, aveți drept client potențial Întreaga lume. În concluzie, lucrătorii din industria intelectului se descurcă bine În epoca globalizării și, din fericire, America are mai mulți astfel de oameni decât orice altă țară. Dacă vindeți muncă manuală Însă - sau o bucată de cherestea sau una de oțel -, valoarea a ceea ce vindeți nu crește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
medicamente pot fi vândute În același timp tuturor clienților de pe piața globală. Iată de ce America per ansamblu se va descurca bine În lumea plată a liberului schimb - cu condiția să producă În continuare lucrători intelectuali care pot produce bunuri ale intelectului vandabile global și care pot ocupa locurile de muncă create nu numai ca urmare a extinderii economiei globale, ci și În urma conectării tuturor resurselor de intelect din lume. Poate că numărul de locuri bune de muncă din fabrici este limitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
schimb - cu condiția să producă În continuare lucrători intelectuali care pot produce bunuri ale intelectului vandabile global și care pot ocupa locurile de muncă create nu numai ca urmare a extinderii economiei globale, ci și În urma conectării tuturor resurselor de intelect din lume. Poate că numărul de locuri bune de muncă din fabrici este limitat, dar nu există nici o limită a numărului de locuri de muncă din industria globală a intelectului. Dacă trecem de la o lume În care există cincisprezece companii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
extinderii economiei globale, ci și În urma conectării tuturor resurselor de intelect din lume. Poate că numărul de locuri bune de muncă din fabrici este limitat, dar nu există nici o limită a numărului de locuri de muncă din industria globală a intelectului. Dacă trecem de la o lume În care există cincisprezece companii de medicamente și cincisprezece companii de software În America (treizeci În total) și două companii de medicamente și două de software În China (patru În total) Într-o lume În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
semnificativă a activității economice și a nivelului de trai“. După al doilea război mondial, America a integrat ceea ce mai rămăsese din Europa și Japonia În economia globală. Ambele zone și-au dezvoltat de la an la an competențele din domeniul producției, intelectului și serviciilor, adesea importând și uneori furând idei și echipament din SUA, la fel cum America a făcut cu Marea Britanie la sfârșitul anilor 1770. Cu toate acestea, În 60 de ani scurși de la al doilea război mondial, nivelul de trai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
putut vota caii, ar mai fi existat mașini? Americii ca Întreg i-ar merge oare mai bine astăzi? Nu prea. Bineînțeles, este adevărat că, pe măsură ce indienii și chinezii avansează pe scara valorică și Încep să producă mai multe bunuri ale intelectului - genul de bunuri În care s-au specializat americanii -, avantajul Americii În aceste domenii se va reduce, explică Jagdish Bhagwati, specialist În liberul schimb la Universitatea Columbia. Va exista o anumită presiune de reducere a salariilor În anumite domenii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
creșterea numărului de jucători, a existat din ce În ce mai mult „comerț intra-industrie“. Mexic s-a specializat deci În producția de pneuri, China În producția de arbori cu came, iar America În designul de automobile. Pe măsură ce ne Îndreptăm către o economie a intelectului, vom vedea din ce În ce mai mult comerț „intra-serviciu“, cu un număr În creștere de nișe de specializare În diverse servicii al căror grad de complexitate crește de asemenea. Deci, mamă și tată, să nu fiți surprinși dacă Într-o zi copilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
au mai mult, cu atât mai mult cheltuiesc, cu atât mai diversificate devin piețele și cu atât mai multe nișe de specializare se creează. Să ne uităm la ceea ce se Întâmplă deja: pe măsură ce companiile americane Își externalizează munca din domeniul intelectului În India, companiile de acolo Își folosesc câștigurile și cunoștințele pentru a inventa noi produse pe care indienii mai săraci le pot utiliza pentru a trece În clasa de mijloc, unde vor deveni cu siguranță consumatori ai produselor americane. Atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
știință, inginerie și matematică“, iar descoperirile epocale și inovațiile generate de aceste cuvinte nu s-au limitat doar la programul spațial. „Cursa spațială a fost cu adevărat o cursă științifică“, afirmă Jackson. Mulțumită În parte desegregării, atât inspirația cât și intelectul lui Jackson și-au găsit o recunoaștere timpurie și, În cele din urmă, ea a devenit prima femeie de culoare care și-a dat doctoratul În fizică la celebrul MIT - Institutul Tehnologic din Massachusetts - cu o teză În fizica teoretică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Domnia Sa s-a dovedit a fi un dascăl neobosit și exigent. Paul Romer, economist la Universitatea Stanford, care a adus o contribuție masivă la dezvoltarea economiei contemporane, și-a făcut timp să citească manuscrisul cărții, punând ceva din umanitatea și intelectul său În mai multe capitole ale volumului de față. Marc Andreessen, unul din co-fondatorii Netscape, Michael Dell, președinte al Dell Inc., Sir John Rose, director executiv al Rolls-Royce, și Bill Gates de la Microsoft au dat dovadă de o deosebită generozitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
deceniul crucial al acestui secol din punct de vedere politic, Iorga a muncit febril. Randamentul său este inegal calitativ și ca intensitate, așa cum era și de așteptat de la o persoană avînd reacții diverse, filosofia romantică, stilul impresionist și vastul său intelect; dacă ar fi dat dovadă de o intensitate egală timp de treizeci de ani, n-ar fi fost nimic altceva decît un automat. Și-a adunat adesea articolele și le-a publicat sub formă de carte 69. Dar Iorga nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
103 Partidul Comunist aflat în ilegalitate nu prezenta nici o atracție pentru evrei și (într-o măsură și mai mică) pentru tineretul maghiar 104 O viață de om..., vol. III, pp. 204-207 105 Zelea Codreanu, op. cit., pp. 75-78. Proteste împotriva competiției intelectului evreiesc nu existau numai în România. Puține din colegiile Ligii Iederei (Ivy League) mențineau o cotă (un Numerus clausus) în privința studenților evrei. Și chiar dacă evreul absolvea, el întîmpina mari dificultăți ca să găsească un post ca profesor de engleză retorică sau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de invaliditate Criterii de diagnostic clinic 1. Deteriorarea memoriei de scurtă și de lungă durată. 2. Nu există obnubilarea conștiinței și pierderea abilităților intelectuale. Halucinații persistente sau recurente, vizuale sau auditive. 2. Absența obnubilării, a modificărilor de dispoziție, gândire și intelect. 3. Prezenta factorilor organici. Halucinațiile pot sta la originea unor elaborări delirante, dar aceste idei nu sunt pe prim plan; Individul este consti- Halucinații cu durata Se pot încadra în gradul│ │de câțiva ani, cu idei ORGANICĂ Criterii de diagnostic
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
extremis de încadrare în gradul III de invaliditate, ținându-se cont și de solicitările muncii profesionale. Scleroza tuberoasa Bourneville Leziuni cutanate constând din tumorete roșii-galbui sau brune în jurul nasului și orificiului bucal și tumori fibroase subunghiale. Prezintă manifestări neuro-psihice, de intelect și crize epileptice, uneori manifestări renale sub forma polikistozei cu hemoragii. În funcție de tulburările neuro-psihice că și de cele renale, se va aprecia capacitatea de muncă. Neurofibromatoza Recklinghausen Afecțiune congenitala transmisă în dominantă, caracterizată din punct de vedere cutanat prin tumori
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
în școli. Persoanele examinate sunt de obicei tineri cu vârste cuprinse între 16-25 de ani și trebuie să fie sănătoase din punct de vedere mental, respectiv să nu aibă un istoric de boală din copilărie sau adolescență, să aibă un intelect mediu sau superior (fără probleme deosebite în timpul școlarizării), să aibă o gândire coerentă, cu motivația alegerii profesionale, o proiecție optimistă asupra evenimentelor de viață, să aibă o vorbire coerentă (fără baraje, bâlbâieli), să aibă un comportament civilizat cu integrare armonioasă
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
Dicționar enciclopedic de psihiatrie”, Vol. II, Ed. Medicală, București, 1988. 4. Graur, Al. - „Lingvistica pe înțelesul tuturor”, Ed. Enciclopedică, București, 1972. 16 5. Neveanu, Paul, Popescu - „Dicționar de psihologie”, Ed. Albatros, București, 1978, pag. 25. 6. Păunescu, C. - „Limbaj și intelect”, Ed. Științifică, București, 1973. 7. Slama, Cazacu, T. - „Introducere în psiholingvistică”, București, Ed. Științifică, 1968. 8. Slama, Cazacu, T. - „Psiholingvistica - o știința a comunicării”, București, Ed. All, 1999. 9. Slama, Cazacu, T. - „Limbaj și context”, București, Ed. Științifică, 1959. 10
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ajunge la concluzia că orice cunoștință este produsul activității sintetice a spiritului, a „subiectului”, sunt fenomene, dar nu sunt o oglindă a realității, sunt empirice, supuse erorii. De aici ideea că există o rațiune în genere, o conștiință obștească, un intelect, unul și același la toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și Aristotel „categorii” - chipuri de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și Aristotel „categorii” - chipuri de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și Aristotel „categorii” - chipuri de a fi ale lucrurilor prin inteligență. * „Schematismul transcendental” sau imaginația productivă decurge din aplicarea categoriilor la conținutul sensibil, care nu se face de la sine și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]