4,125 matches
-
Cartea e sprințară, dar nu e înaripată. E zemoasă sub unghi lexical, dar iremediabil plată sub unghi duhovnicesc, inapetența autorului pentru stihii obscure blocîndu-i ochiul lăuntric și încărcîndu-l cu tenta mată a unui turist ocazional, atins de clasica miopie a intelectului școlit sub coerciția lui esse est percipi. Cititorul reține un spirit ludic care face haz de nevoințele prin care trece, de aceea cartea amuză prin comedia de situații și contrariază prin carența de duh.
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
intelectuală a iconoclasmului -, m-a interesat tocmai datorită problemei creației, pe care o puneți într-o manieră nouă aș spune, sau dintr-un punct de vedere strict sacru. Căci imaginea despre care vorbiți este una divină: logosul - ceea ce Aristotel numea "intelectul care se gândește pe sine...". Nu tocmai, întrucât eu vorbesc mai întâi despre o situație în care oamenii îi reprezentau cu inocență pe Zei: egiptenii își reprezentau Zeii, mesopotamienii își reprezentau Zeii lor și, un timp foarte îndelungat, grecii și-
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
vedea ceea ce este mai elevat. Or, acest Eros, nu e un sacrilegiu, el este permis... Platon dezvoltă conceptele de Bine, Frumos, de Lumină; Aristotel îi continuă ideile într-un mod, să-i spunem, mai științific, adăugând concepte ca energie și intelect - acesta din urmă cu cele două ramificații ale sale: intelectul superior, creator, pe care-l asociază cu "stări ca lumina", și intelectul inferior sau pasiv... - ...da, dar la Aristotel e interesant și faptul că el reabilitează materia; mai exact, complexul
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
un sacrilegiu, el este permis... Platon dezvoltă conceptele de Bine, Frumos, de Lumină; Aristotel îi continuă ideile într-un mod, să-i spunem, mai științific, adăugând concepte ca energie și intelect - acesta din urmă cu cele două ramificații ale sale: intelectul superior, creator, pe care-l asociază cu "stări ca lumina", și intelectul inferior sau pasiv... - ...da, dar la Aristotel e interesant și faptul că el reabilitează materia; mai exact, complexul formă-materie (materia în sine nu e rea, căci ea constituie
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Lumină; Aristotel îi continuă ideile într-un mod, să-i spunem, mai științific, adăugând concepte ca energie și intelect - acesta din urmă cu cele două ramificații ale sale: intelectul superior, creator, pe care-l asociază cu "stări ca lumina", și intelectul inferior sau pasiv... - ...da, dar la Aristotel e interesant și faptul că el reabilitează materia; mai exact, complexul formă-materie (materia în sine nu e rea, căci ea constituie suportul formei, inspiră forma). Ca atare, era deja o reacție la platonism
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
tăiată longitudinal pe mijlocul pieptului aștept să vii peste mine și să cazi/ în falie ca într-o mlaștină eu să trag fermoarul și degetele tale să-mi/ împungă nevrotic pielea" (Oana Cătălina Ninu: Mandala). Sceptici în raport cu orice confecție a intelectului, douămiiștii renunță cu sînge rece și la sentiment, plonjînd într-o nuditate a existenței ce-și dibuie autenticitatea deopotrivă în postura decerebralizată și-n cea anafectivă. Ei se întrec în a compune ,grozăvii", imagini terifiante ca în puterea unui satanic
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
Una din temele atinse cu predilecție în carte este problema urîtului. De ce i se face omului urît și cum poate scăpa de această stare? Potrivit filozofului, urîtul nu-i apucă decît pe acei oameni care nu și-au cultivat facultățile intelectului. Distincția pe care o face Schopenhauer este cea dintre omul "omul simțurilor" și "omul intelectului". Primul este o ființă care depinde mereu de stimuli veniți din afara lui. Este un "om exterior". Și fiindcă este dependent de contextul în care trăiește
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
omului urît și cum poate scăpa de această stare? Potrivit filozofului, urîtul nu-i apucă decît pe acei oameni care nu și-au cultivat facultățile intelectului. Distincția pe care o face Schopenhauer este cea dintre omul "omul simțurilor" și "omul intelectului". Primul este o ființă care depinde mereu de stimuli veniți din afara lui. Este un "om exterior". Și fiindcă este dependent de contextul în care trăiește, omul exterior este o ființă al cărei centru de greutate e mereu în afara ei. Și
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
și ce cred ceilalți despre tine, asta contează. Cine trăiește cu o astfel de optică își va dezvolta cu precădere facultățile volitive și pasionale, dar nu pe cele intelectuale. Căci trăind mereu cu gîndul la cum te oglindești în ceilalți, intelectul va regresa treptat în beneficiul voinței și ambiției. În schimb, omul interior e cel care se judecă pe sine în raport cu el însuși. Premisa lui Schopenhauer este că singurul însoțitor de care nici un om nu scapă de-a lungul vieții este
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
în final, la capătul unei decepții sau în urma unei nenorociri să realizăm că ține de natura ireductibilă a intimității noastre să fim singuri cu noi înșine pînă la sfîrșit. În fața acestei revelații, singura armă este să-ți cultivi aptitudinile intelectuale. Intelectul e acea facultate care nu are nevoie pentru a se dezvolta decît de singurătate. Spre desoebire de voință sau de sensibilitate - facultăți care cer drept condiție de exercitare prezența semenilor -, intelectul de care au nevoie artele, științele și filozofia se
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
revelații, singura armă este să-ți cultivi aptitudinile intelectuale. Intelectul e acea facultate care nu are nevoie pentru a se dezvolta decît de singurătate. Spre desoebire de voință sau de sensibilitate - facultăți care cer drept condiție de exercitare prezența semenilor -, intelectul de care au nevoie artele, științele și filozofia se poate desfășura în găoacea singurătății. Pentru asta nu trebuie decît să fii activ pe dinăuntru, chiar dacă în afară nu exiști. Marele avantaj al "omului interior" este că nu se plictisește atunci
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
e omul incapabil să se bucure de melodia vieții interioare. Omul care nu știe să cadă pe gînduri, rumegînd amintiri, despicînd înțelesuri și trăind în matca interiorității. "Cauza pentru care capetele cele mărginite sunt așa de expuse urîtului este că intelectul lor nu e nimic alta decît un medium al motivelor de voință. Dacă deocamdată nu sunt motive la mijloc, voința stă nemișcată și intelectul e amorțit, fiindcă nu se pot pune în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
în matca interiorității. "Cauza pentru care capetele cele mărginite sunt așa de expuse urîtului este că intelectul lor nu e nimic alta decît un medium al motivelor de voință. Dacă deocamdată nu sunt motive la mijloc, voința stă nemișcată și intelectul e amorțit, fiindcă nu se pot pune în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă a tuturor puterilor în întregul om - urîtul. Pentru a-l combate, se pun înaintea voinței niște motive mici, provizorii și închipuite după plac, pentru
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă a tuturor puterilor în întregul om - urîtul. Pentru a-l combate, se pun înaintea voinței niște motive mici, provizorii și închipuite după plac, pentru a o deștepta și a deștepta și intelectul, care trebuie să le perceapă; acestea se raportă la motivele cele adevărate și firești ca banii de hîrtie la cei de aur, fiindcă valoarea lor este convențională." (p. 23) Dintre motivele convenționale născocite tocmai pentru a da minții ceva de
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
care a măturat toate reperele filozofiei tradiționale. A doua prejudecată este că, din repulsie față de precaritatea constitutivă a gîndirii abstracte, Wittgenstein s-ar fi îndreptat instinctiv spre gîndirea comună a omului normal, spre gîndirea de bun-simț a lui gesunder Menschenverstand (intelectul sănătos, simțul comun). În realitate, Wittgenstein nu a confundat niciodată gîndirea care îți oferă o înțelegere profundă de gîndirea superficială a omului de rînd. Oricum, fără eliminarea acestor prejudecăți, riscul de a considera însemnările sale tîrzii drept niște simple înșiruiri
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
principala lui virtute stă în calmul fără încrîncenări pe care il emană. Filosofic însă, senzația de déjà-vu cu care dai peste termeni bătătoriți nu poate fi înlăturata. Sub unghiul apetitului pentru nuanțe, Pîntea e previzibil și monoton, făcînd impresia unui intelect care trăiește din ruminarea acelorași teme pe care le-a avut și în urmă cu două decenii. Autorul are prudență de a repeta idei consacrate și rareori iese din coerciția convențiilor pentru a spune ceva neașteptat, cum se întîmplă în
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
Renunțând la poncifele vechii istoriografii, atât de prăfuite, dar și la interpretările „estetizante", adesea hazardate, Gabriel Mihăilescu pășește pe un teritoriu nou, acela în care poetica și studiul cultural își dau mâna, pentru a surmonta, măcar parțial, distanța care desparte intelectul cititorului de azi de produsele cărturarilor noștri vechi.
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
de oriunde. Intervine în polemica dintre Camil Petrescu și Mircea Eliade, ambii mult prețuiți de Sebastian, și revendică "dorul nostru de luciditate". Când "confratele" Petru Comarnescu declanșează ancheta Noua spiritualitate 15, răspunde cu Triumful suficienței, în care ia partea "categoriei intelectului", "valorilor spirituale și estetice", opuse celor "pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianist", cum preconizează programul revistei Kalende. Asta îl supără pe inițiatorul anchetei, care îl "pune la punct" pe temerarul opozant (!) al "noii spiritualități". Sebastian se "amuză" și prin
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
gurii. Dar Năstase, Hrebenciuc, Geoană, Mitrea Cocor, aceste nuduri cu limbă de lemn, acești rafinați intelectuali ce ne vor rafina din nou în curînd ar trebui să fie un căcat după definiție și uite că nu-s, deși lucrează cu intelectul. Concluzia: intelectul lor e mic. Altceva, despre care abia am vorbit, e mare. Rock&roll, babe! Aceasta-i diferența dintre ei și cealaltă intelectualitate, mai puțin dotată secundar, fără păr pe piept, la Cornu, în nas, și care pe bună
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
Năstase, Hrebenciuc, Geoană, Mitrea Cocor, aceste nuduri cu limbă de lemn, acești rafinați intelectuali ce ne vor rafina din nou în curînd ar trebui să fie un căcat după definiție și uite că nu-s, deși lucrează cu intelectul. Concluzia: intelectul lor e mic. Altceva, despre care abia am vorbit, e mare. Rock&roll, babe! Aceasta-i diferența dintre ei și cealaltă intelectualitate, mai puțin dotată secundar, fără păr pe piept, la Cornu, în nas, și care pe bună dreptate nu
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
abstracție de mesajul discursului. Or, dacă stilul flamboaiant, colorat, adeseori abuziv, este adecvat pamfletului și satirei (care se adresează în primul rînd expectației ludice a adresantului), discursul politic programatic impune - în măsura în care, ca orice operație deliberativă, se adresează nu visceralului, ci intelectului alegătorului - coerență și precizie ideatică și claritate în expunere. Într-o societate democratică modernă, finalitatea discursului electoral - prezentat într-o formă mai realizată sau mai puțin realizată - solicită capacitatea de înțelegere a electorului, finalitatea unei campanii electorale democratice corecte fiind
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
Metodei (mai bine spus, succesiunii de metode!) pe tărîmul artei îi putem recunoaște utilitatea în gradul în care aceasta respectă natura creațiilor, pînă la urmă refractară explicitării lor depline, adică transpoziției fără rest în limbajul conceptelor, fapt care, paradoxal, instigă intelectul la alte și alte speculații, ce nu pot trece însă de pragul nucleului lor ultim, impenetrabil. Ne rețin, în speță, observațiile delimitative, inconformiste ale d-lui Mincu, în fața unor poeți de diverse calibre, observații înscrise pe un background nu o dată
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
demers și afirmare pretins individuală sînt captate de statistică. Todetita este, deopotrivă, maladia spirituală pe care o încearcă omul în clipa cînd își dă seama că e prins de statistică." Horetita, altfel decît catholita și todetita, boli ale sensibilității și intelectului, e-o suferință a voinței. De ea pătimesc "fie marii nerăbdători, fie dimpotrivă marii îndurători și gloata răbdătorilor lumii." O adevărată analiză de caz clinic, pentru o horetită îmbinată cu o todetită, face Noica pe Luceafărul eminescian. Ușor comice, purtînd
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
moral și comportamental. La ceasul de față chiar și numă rul cititorilor din acest eșalon secund se află într-o vizibilă scădere. Întrucît are loc o umflare a valului existențial, care, ca un tsunami, mătură din cale fără menajamente construcțiile intelectului, templele artei, monumentele în favoarea unei trăiri hedoniste, frenetice, a unui carpe diem nesățios, brutal, paroxistic. Să fie vorba de o reacție nervoasă la ororile veacului abia încheiat ori de finalul unui ciclu de civilizație? Pretutindeni ne întîmpină o poftă de
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
Dănilă Prepeleac. Adversarii lui însă l-au depășit cu mult. Ca unitate de măsură pentru performanțele umorului involuntar produs cu prilejul referendumului aș propune Orbanul. Șeful campaniei liberalilor a emis următoarele cugetări: "Am greșit că în campanie ne-am adresat intelectului românilor" (eșantion de umor involuntar, sinucigaș politic), " Dacă noi - liberalii, n.m. - am fi condus această campanie, rezultatul referendumului ar fi fost altul!"(ar fi fost pe dos? - n.m.). Imediat după aflarea primelor rezultate, Dan Voiculescu declară, îmbrăcat în negru: "Îl
Umorul involuntar al lui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9642_a_10967]