3,157 matches
-
se învecinează la nord cu Produlești și Braniștea, la sud cu Odobești și Potlogi, la est cu Conțești și Lungulețu, iar la vest cu Costești-Vale. Gara Titu este un nod feroviar pe liniile secundare de la nord-vest de București. Aici se intersectează calea ferată București-Pitești, cu linia ce duce la Târgoviște și Pietroșița. Titu este traversat de șoseaua națională DN7, care leagă Bucureștiul de Pitești. Din DN7, la Titu se ramifică și șoseaua județeană DJ701, care leagă orașul spre sud de autostrada
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
de șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București. La Budești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ301, care duce spre nord la Vasilați, Gălbinași, Plătărești, Fundeni și mai departe în județul Ilfov la Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se termină în DN3). Din DJ301, la Budești se mai ramifică și șoseaua județeană DJ401C, care duce spre nord la Sohatu și Plătărești. Prin oraș trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservit de stația Budești
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
km nord de municipiul Ploiești și este înconjurată de păduri din stejar. Orașul se află în centrul județului, pe malul drept al Teleajenului. Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre sud de Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B), și spre nord de Dumbrăvești, Vărbilău, Slănic și Izvoarele (unde se termină în DN1A). Din acest drum, lângă Plopeni se ramifică spre nord-vest șoseaua județeană DJ100D, care duce la Cocorăștii Mislii, Scorțeni și Bănești (unde se termină în
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
mărimii și al importanței, după municipiile Galați și Tecuci. Conform recensământului din anul 2011, Târgu Bujor are o populație de de locuitori. Podgoria Dealul Bujorului se situează în regiunea de silvostepă a Moldovei, traversată de paralela de 46° lat. nordică, intersectată de meridianul de 28° long. estică. Podgoria face legătura între zona viticolă Dealurile Fălciului la nord și podgoria Covurluiului la sud. S.C.D.V.V. Bujoru este situat la o distanță de 56 km de municipiul Bârlad și 55 km față de municipiul Galați
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
Ulterior, Giangiacomo a ajuns întâmplător în posesia manuscrisului romanului "Doctor Jivago", al scriitorului rus Boris Pasternak. Recunoscând capodopera, a decis să o publice, chiar dacă liderii PCI nu erau de acord, întrucât romanul se desfășura în Rusia între 1903 și 1943, intersectând perioade ca Revoluția din Octombrie, leninismul și stalinismul. Decizia s-a dovedit viabilă: "Doctor Jivago" a devenit imediat un best-seller internațional, fiind ecranizat ulterior de mai multe ori. Însă din cauza nerespectării voinței liderilor comuniști, Giangiacomo a fost exclus din PCI
Giangiacomo Feltrinelli () [Corola-website/Science/297191_a_298520]
-
km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de municipiul Buzău și la 130 km față de București, capitala României. Prin oraș trece șoseaua națională DN2B care leagă Brăila de Buzău, șosea care lângă Făurei se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre sud către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21) și spre nord-est către Jirlău} și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Boldu și Valea Râmnicului. Două alte mici drumuri județene
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
centrul orașului către comunele vecine Surdila-Greci, respectiv Surdila-Găiseanca. Orașul Făurei, deși unul foarte mic, este un important nod feroviar, situat pe calea ferată ce leagă Bucureștiul prin Ploiești și Buzău de Brăila și Galați. La Făurei, această cale ferată se intersectează cu o altă linie secundară ce vine tot de la București prin Urziceni. Din Făurei pornesc și o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
se află în estul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Mihăilești. Este străbătut de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. La Mihăilești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ412A, care îl leagă spre nord-vest de Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale, și spre sud-est de Adunații-Copăceni (unde se termină în DN5). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mihăilești se ridică la de locuitori, în creștere
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
Vărbilău, care la rândul său este afluent al râului Teleajen. Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre nord de Izvoarele (unde se termină în DN1A) și spre sud de Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni, Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). Din acest drum, la Groșani se ramifică șoseaua județeană DJ100N, care duce spre est la Teișani (unde se termină în DN1A). În oraș se află stația Slănic, capătul căii ferate Buda-Slănic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
sare. Orașul este așezat în partea central-sudică a României, în zona Subcarpaților Vâlcii, de-alungul văii "Pârâului Sărat". În "" se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada "Copăcelu" a municipiului Râmnicu Vâlcea) și strada "Alexandru Ioan Cuza" a orașului care se intersectează cu aceasta. Așezarea se află într-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind străjuită de dealuri cu o altitudine între 400 și 600 m. Sub aceste dealuri se află un masiv de "sare" de circa 600 m
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
zeității grecești care face să iasă seva din pământ și să crească primele fire ale primăverii. Deși majoritatea asteroizilor nu sunt un pericol pentru Pământ, circa 2 000 de asteroizi mari (de 1 km sau mai mult) se apropie sau intersectează orbita terestră. Sunt numiți oficial NEA: Near-Earth Asteroids (asteroizi - ce vor trece - aproape de Pământ). Pericolul pentru omenire pe care îl reprezintă asteroizii mai mici de 25 m este foarte mic: în cazul unei intersecții cu traiectoria Pământului aceștia ard complet
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
poleiul (4 zile), chiciura (5-7 zile) și viscolul. Primăvara și toamna pot avea loc înghețurile iar vara secetă, suhovei și caniculă. Pentru detalii, vezi: Răut și Răuțel." Resursele acvatice ale orașului sunt formate din 2 râuri Răut și Răuțel, care intersectează orașul pe o lungime de 17 km, două râulețe Copăceanca și Flămânda, afluenți ai râului Răut și 7 lacuri. Răutul este cel mai mare curs de apă ce traversează Bălțiul. Observațiile regimului hidrologic la Bălți se efectuează din 1940. În
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
prezinți militari din 27 de state. Drumurile mari care legau între ele capitala țării, Suceava și Iașii cu Hotinul, Soroca și cu Orheiul sau trecătoarele de la Prut Cotești-Ștefănești și Țoțora-Zagarancea, treceau pe locurile mai ridicate ale stepei din această zonă, intersectându-se pe promontoriul cu așezarea Bălți. Direcția acestor drumuri s-a întipărit în trama stradală și toponimia urbană a localității. Orașul s-a format în partea superioară a promontoriului, densitatea clădirilor în partea centrală, acolo unde s-au format piețele
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Elena”, Muzeul de Istorie și Etnografie ș. a. Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. În localitate se intersectează importante artere de transport național și internațional rutiere și feroviare. Municipiul Bălțiul este traversat de drumul european E583, care leagă România cu Ucraina prin Republica Moldova. Drumul republican R16 leagă municipiul Bălți, prin orașul Fălești, cu punctul de trecere a frontierei
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
est către intersecția cu M12. Acest drum, de asemenea, asigură accesul principal către Aeroportul Internațional Mărculești . Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi - Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
5 km2, se învecinează cu raionul Nisporeni la Sud-Vest, Orhei - la Est, Ungheni - la Vest, Telenești la Nord și cu Strășeni la Sud-Est. Raionul se bucură de o poziție avantajoasă sub mai multe aspecte. În primul rînd, teritoriul raionului este intersectat de importante căi de acces spre România și Ucraina, (căi ferate și șosele de importanță națională și internațională). Relieful teritoriului este complicat, intersectat de pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de Centru a
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
Raionul se bucură de o poziție avantajoasă sub mai multe aspecte. În primul rînd, teritoriul raionului este intersectat de importante căi de acces spre România și Ucraina, (căi ferate și șosele de importanță națională și internațională). Relieful teritoriului este complicat, intersectat de pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de Centru a Republicii Moldova în Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
este un oraș în partea central-vestică a Republicii Moldova, totodată reședința raionului . Orașul Hîncești este situat la o depărtare de 36 km de Chișinău, spre sud-vest, în lunca râului Cogâlnic. Este intersectat de traseele Chișinău-Hîncești-Leușeni și Chișinău-Leova-Cahul. În evul mediu Moldova era considerată o poartă a Europei, pe teritoriul ei trecea unica cale comercială accesibilă între țările asiatice și cele europene numită „drumul moldovenesc”. La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea
Hîncești () [Corola-website/Science/297503_a_298832]
-
DN15 pe porțiunea Bicaz - Poiana Largului. Din centrul Bicazului, drumul șerpuiește pe serpentinele care urcă pe coronamentul barajului, pentru a se angaja ulterior pe marginea stîngă a lacului. După ce revine le malul drept - trecând peste viaductul de la Poiana Largului, se intersectează cu DN17B care vine de La Vatra Dornei. De aici se îndreaptă mai întâi spre sud, apoi pe valea Bistricioarei spre Pasul Creanga. Deoarece în zona Munților Stânișoarei sunt foarte active procesele de modelare a versanților - prăbușiri, eroziune torențială și mai
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
speciile formelor corecte și celor incorecte. În acest stadiu logica nu mai are de a face de loc cu fenomene afective, volitive sau de altă natură preocupându-se exclusiv de aspectul obiectiv al formelor gândirii. O altă disciplină care se intersectează cu logica este lingvistica. Cauza care face ca lingvistica să se întâlnească cu logica este strânsa legătură dintre limbaj și procesul gândirii. Pentru ca o formă de gândire să existe ea are nevoie de o materializare fie și în forme interiorizate
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasa din Cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe panțele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lățimea de până la 1,3 m. Perturbări tectonice neînsemnate
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Din punct de vedere administrativ, ea face parte din regiunea Qikiqtaaluk a teritoriului Nunavut din Canada. Insula, de formă ovală, are o arie de 1378 km , o lungime de 55 km și o lățime maximă de 37 km. Ea este intersectată de meridianul de 90° longitudine vestică. Insula Graham este situată în Golful Norvegian, la vest de insula Ellesmere, la sud de insula Axel Heiberg, la est de insula Cornwall, la nord-est de insula Devon și la nord de insula Kent
Insula Graham, Nunavut () [Corola-website/Science/317027_a_318356]
-
Viena constă în cinci linii de metrou (U1, U2, U3, U4 și U6), cu o lungime totală de 78,5 km și dispune de 104 stații, prin nouă dintre ele intersectandu-se două linii și o statie în care se intersectează trei linii. Metroul funcțonează de la aproximativ ora 5 dimineața, până la aproximativ ora 0:30. În timpul zilei trenurile circulă la intervale de 2-5 minute, iar după ora 20 la fiecare 7-8 minute. Cu excepția, când în noaptea de Anul Nou și prima
Metroul din Viena () [Corola-website/Science/317674_a_319003]
-
sistem de ghidare, sisteme de securitate, puncte de acces, cum ar fi uși sau biletele din stațiile de metrou. Componentele din fiecare stație sunt prevăzute cu linia de culoare, care ajută pentru o orientare mai bună în statiile unde se intersectează mai multe linii. Mai mult de atât, zonele de platformă și instalațiile de cale sunt separate vizual. Coridoarele sunt puternic iluminate și stabilesc în mod clar zona de pistă de la o zonă periculoasă, care este păstrată în întuneric. Platformele au
Metroul din Viena () [Corola-website/Science/317674_a_319003]
-
a întregului tronosn I. Al doilea segment al tronsonului se desprinde din ocolitoarea mică la km 2+100 printr-o intersecție in T, intesectează Drumul Județean 103A cu un sens giratoriu, traversează zona Timiș Triaj cu un pasaj superior și intersectează Tronsonul II al variantei de ocolire cu un pasaj superior peste Magistrala CFR 400 și Drumul Național 11, spre Bacău. Lungimea tronsonului este de 7,3 km. Costul total al lucrărilor de pe acest tronson este de 129,6 milioane lei
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]