5,236 matches
-
1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea Dealul, biserica din Bălinești și de la biserica fostului schit Drăgănești 55. Concomitent, și studiile intitulate Meșterii bisericilor moldovene din secolul al XVI lea și Meșterii bisericilor din Țara Românească din secolele al XV-lea și al XVI-lea propun un nou mod de a scrie istoria și încearcă să contureze subiecte considerate până atunci neimportante
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și după aceea l-a susținut pe Liviu Rebreanu în alegerea ca membru al Academiei 11. Concomitent, a hotărât tipărirea studiului lui Ioan Lupaș, fost coleg al acestuia la Universitatea din Cluj și la Institutul de Istorie națională din Cluj, intitulat Cea mai veche mențiune a Daciei în tipar 12. În cursul anului 1940, între momentele la care a luat parte și în care s-a implicat, putem remarca următoarele: decernarea premiului C. Chiru lui Virgil Vătășianu, renumitul istoric de artă
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
23 martie 1943, Preludiile căderii lui Cuza-Vodă, la 23 iunie 1945, Austria și lovitura de Stat de la 2/14 mai 1864. Ultimul memoriu pe care îl terminase, dar nu reușise să îl prezinte, după cum consemna Lapedatu în Amintirile sale, se intitula: Acțiuni conspirative și mișcări revoluționare polone și ungare în Principatele Române sub Cuza-Vodă, ,,se afla între manuscrisele mele și așteaptă spre a fi dat publicității”20. Alexandru Lapedatu a ținut conferințe și la Ateneul Român, cât și la Societatea de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
gestionată birocratic. "Revoluția culturală" de la vârf (al cărei început coincidea cu intrarea lui pe câmpiile semantice ale hexagonezei superioare din patria socialistă) avea să fie marcată, printre altele, de interzicerea piesei de succes de la nunțile "oamenilor din popor" (cum se intitulau cei născuți la țară pentru a da cu tifla celor care nu avuseseră bălegar în curte pentru că se născuseră în mahalalele "muncipiilor"), avându-l ca personaj pe Bălălău. Motivul: acesta atenta la securitatea națională când, într-o strofă, își spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
1963) îi aduce notorietate națională și mondială, reputație confirmată de "Magicianul" (1966, revizuit în 1978) în special, precum și de volumul de nuvele "Turnul de abanos" (1974). Fowles este și un rafinat eseist, cea mai recentă carte a sa, de eseuri, intitulându-se "Găuri de vierme" (1998). Autor foarte cult, mai profund oricum decât Oscar Wilde și mai puțin vanitos decât Bernard Shaw, Fowles are o nesfârșită încredere în actul povestirii, al scriiturii, în vraja epică și în existența personajelor în care
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
unitatea națională. În același timp, a colaborat la diferite reviste: “Convorbiri literare”, “Sămănătorul”, “Tribuna poporului” și “România jună”, la ultima revistă fiind angajat corector în 1899. În acest fel, și-a descoperit talentul publicistic 43 . Primele sale articole istorice se intitulează 3∕15 mai 184844 și În chestiunea națională 45 publicate în anul 1897. Acestea aveau ca idee centrală problema națională, idee care s-ar putea spune că a constituit țelul principal al vieții istoricului de mai târziu. Totodată, Alexandru Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
al vieții istoricului de mai târziu. Totodată, Alexandru Lapedatu a făcut parte din Societatea istorică a studenților în litere de la Universitatea din București. S-a remarcat prin conferințele ținute la sediul societății. Cea mai reprezentativă prin ideile expuse s-a intitulat Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, rostită la 25 noiembrie 1901. Ideile expuse formau un fel de credo pe care trebuia să se clădească educația poporului român și făceau referire la caracterul unitar al 42 Alexandru Zub, Istorie și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea Dealul, biserica din Bălinești și de la biserica fostului schit Drăgănești 55. Concomitent, și studiile intitulate Meșterii bisericilor moldovene din secolul al XVI lea și Meșterii bisericilor din Țara Românească din secolele al XV-lea și al XVI-lea propun un nou mod de a scrie istoria și încearcă să contureze subiecte considerate până atunci neimportante
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și după aceea l-a susținut pe Liviu Rebreanu în alegerea ca membru al Academiei 11. Concomitent, a hotărât tipărirea studiului lui Ioan Lupaș, fost coleg al acestuia la Universitatea din Cluj și la Institutul de Istorie națională din Cluj, intitulat Cea mai veche mențiune a Daciei în tipar 12. În cursul anului 1940, între momentele la care a luat parte și în care s-a implicat, putem remarca următoarele: decernarea premiului C. Chiru lui Virgil Vătășianu, renumitul istoric de artă
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
23 martie 1943, Preludiile căderii lui Cuza-Vodă, la 23 iunie 1945, Austria și lovitura de Stat de la 2/14 mai 1864. Ultimul memoriu pe care îl terminase, dar nu reușise să îl prezinte, după cum consemna Lapedatu în Amintirile sale, se intitula: Acțiuni conspirative și mișcări revoluționare polone și ungare în Principatele Române sub Cuza-Vodă, ,,se afla între manuscrisele mele și așteaptă spre a fi dat publicității”20. Alexandru Lapedatu a ținut conferințe și la Ateneul Român, cât și la Societatea de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
diplomatice pentru a determina puterile europene să recunoască independența României - scrie C. Ucrain în, 1877, Așa cum a fost. În activitatea sa laborioasă s-a lovit de împotrivirea Turciei, Austro-Ungariei, și altor state chiar din vestul Europei. Deși marile puteri se intitulau „garante” acestea înțelegeau garantarea României numai ca o parte integrantă a Imperiului Otoman, iar ca stat independent pe putătorul de cuvânt al Marii Britanii „puțin îl interesează dacă este sau nu o Românie”. Ostilitatea manifestată și de Austro-Ungaria față de lupta dusă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
lui Russell, a fost cea care le-a stârnit interesul, ci, cu deosebire, consecințele antimetafizice ale delimitării domeniului a ceea ce se poate spune prin caracterizarea dată propozițiilor cu sens drept „imagini“ ale stărilor de lucruri. Astfel, în textul lui programatic intitulat Cotitura filozofiei, Schlick afirma că filozofia nu este o știință, ci o activitate de calificare ce își propune precizarea sensurilor enunțurilor prin analiză logică. Amintindu-i pe Frege și Russell, Schlick scria că „până la această cotitură decisivă a înaintat pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care cea de-a doua nu poate fi concepută drept o continuare a celei dintâi“4. Apreciind că după 1930 Wittgenstein a dezvoltat „o filozofie cu totul nouă“, Stegmüller structurează prezentarea pe care o face gândirii sale în două părți, intitulate „filozofie I“ și „filozofie II“. El adaugă că până și o comparație a criticii pe care o face Wittgenstein filozofiei sale timpurii cu critica pe care a făcut-o Platon, în dialogul Parmenide, teoriei sale a ideilor este nesatisfăcătoare deoarece
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în Germania. Întemeietorul hidroterapiei moderne este preotul german Sebastian Kneipp din Bad Wörishofen, ținutul Bavaria, care prin cărțile, conferințele și consultațiile sale a răspândit modul de folosire a acestei terapii. Prima și principala lucrare medicală a lui S. Kneipp se intitulează: Remedii de medicină naturală, cura de apă pentru vindecarea bolilor și păstrarea sănătății, tratat de hidroterapie populară, care a apărut în anul 1886. Rareori o publicație a obținut un succes la fel de prompt și de universal. La noi în țară, pe
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
de la Utrecht au proclamat decăderea lui Filip al II-lea din drepturile sale de suveran al Provinciilor din nord, ceea ce a echivalat cu declararea independenței. Astfel, în sistemul statelor europene și-a făcut apariția Republica Provinciilor Unite, cum s-a intitulat noul stat, cunoscut sub numele de Olanda. Republica Provinciilor Unite s-a întemeiat pe Statele provinciale, a căror alcătuire cuprindea, după Reforma religioasă, doar reprezentanți ai nobilimii și orașelor. Frisia și Groningen vor rămâne singurele provincii în care țăranii, liberi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care trebuia aleasă. Puterea principilor a fost limitată de stări și Diete. Reducerea atributelor suverane, în realizarea supremației stărilor, își găsește explicația în condițiile (pacta conventa) cuprinse de jurământul de credință depus de principe cu prilejul înscăunării 755. El se intitula "domn din mila lui Dumnezeu" (dei gratia)756, suport al afirmării suveranității, care îi asigura prerogative largi. Principele se bucura de dreptul de inițiativă (propositiones) și convoca Dieta (comitia), fixând locul și data întrunirii. După votarea de către Dietă a proiectelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tuburile cu perfuzie" (Feluri de a suporta dispariția unui capăt de stradă (file de spovedanie), dicțiunea de sine, confesiunea riguroasă, deși întârziată de subterfugii descriptive ori autoironice, rămâne finalitatea de fond a poeziei lui Dan Bogdan Hanu. Miezul vastului poem intitulat O evacuare de ultimă generație (Poemul care nu poate fi întrerupt) epos nostalgic al ființei poetice, marcată atât de limitele proprii, cât și de cele ale universului pe care încearcă, inutil, să îl cuprindă în text este, din această perspectivă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de debut există structuri axate pe semantica solarității, a luminii, a idealului: "Sorii din adâncuri",, "aurori boreale", "jocul/ vinovat al luminilor din întuneric", "fântâni crepusculare" "ochiul soarelui alb simptomatic", "zori adorați de mine-n intermundii" etc.). Într-un studiu remarcabil, intitulat Un demonic, Gh. Grigurcu observa că Dan Laurențiu "gesticulează pseudopatetic, cu o monotonie a simțirii cu atât mai acuzată, cu cât își asociază grandilocvența, cu cât exersează prolixa hiperbolă de sine". Într-adevăr, poetul se imaginează în ipostaze pline de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ciulinului/ până la germenele de lumină// dacă din lumina trecută prin prismă/ aleg focul/ și cerul și apa (...) Dacă mă las pradă/ cerului, pământului/ până la miez, până la scânteie// și iar sunt bogată/ și mereu risipitoare". Ultimul volum semnat de Maria Mănucă, intitulat Clinica de metafore, conservă mare parte din imaginarul poetic mai vechi al autoarei. Ultima fiică din neamul Manole este, ca întotdeauna, preocupată a zidi cuvinte care să sporească frumusețea lumii. Majoritatea poeziilor din carte sunt de altfel pasteluri selenare, executate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
racordat, dimpotrivă, la cea a marilor formațiuni geologice se retrage doar pentru a contempla infinitul și a înțelege deșertăciunea celor omenești. A se vedea, spre exemplu, primul poem din volumul O săgeată îmbrăcată în roșu (Editura Paralela 45, Pitești, 2008), intitulat chiar O aventură în zori, continuat într-o serie întreagă de poeme construite, secvențial sau total, după tiparul aventurii solitare într-un cosmos perceput ca o soluție catharctică: "îmi spăl privirea în Ocean/ de lucrurile toate/ până pielea se acoperă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2000). Realizator al emisiunii "Convorbiri literare" de la Studioul de Radiodifuziune Iași (din 2004). Debutează cu versuri la "Miorița", revista liceului din Târgu Frumos (1969), iar editorial cu placheta de versuri Întoarcerea menestrelului (1979). Publică apoi un substanțial grup de poeme intitulat Nopțile Șeherazadei, în volumul colectiv Intonații (1989). Colaborează la revistele "Alma Mater", "Ateneu", "Antiteze", "Cronica", "Convorbiri literare", "Luceafărul", "Dacia literară", "Dialog", "Oglinda literară", "Porto-Franco", "Poezia" etc. Volume de versuri: Întoarcerea menestrelului, Centrul de Creație Botoșani, 1979; Ghemuit într-un sâmbure, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
multă moarte vine iarba/ eu mă îndepărtez / tu te apropii:/ porți ștafeta la jocurile olimpice". Motivația acestui mod de a percepe lumea provine dintr-o altă certitudine a poetului Lucian Vasiliu, evidențiată de modalitatea permanentă prin care cel ce se intitulează, fără orgoliu, "(Eu sunt) inocentul, cel subțire și palid/ ca o înserare pe cerul Mamei", își construiește, ca într-un tipic Mic tractat despre omul bun și frumos (Kalokagathos), un autoportret oximoronic, structurat în esență pe o serie de antinomii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
trop souvent aux aisances, non pas aux disciplines, d'une rhétorique" [Dupront, p.1450]. În viața lor publică, parizienii cedează aparentelor. S.de Gramont îl caracterizează pe francez astfel: "désireux de plaire, îl aime à paraître" [p.88]. A.Siegfried intitulează capitolul asupra Franței "l'ingéniosité française", menționând în special artă de a improviză în public, prezența de spirit și talentul de orator. 160 "Leș enfants ne se doutent de rien, et ils arrivent à l'âge de vivre à leur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a publicat o seama de versuri (de exemplu Pământului meu, 'Solăria', VI/ 1931). Tot aici Salvatore Pugliatti a scris prima recenzie a poeziei Vânt la Tìndari ('Solăria', I/ 1932). În edițiile solariene Quasimodo și-a tipărit în 1930 primul volum, intitulat Ape și pământuri. Tot atunci Montale l-a recomandat pe tânărul lui prieten noii publicații genoveze 'Circoli', care prin mobilitatea colaboratorilor păstra legături strânse cu revista florentina 118. Liguricii militau pentru strângerea legăturilor cu literatura europeană și doreau că foaia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
numai versuri, ci și un numar de contribuții de natură teoretică și critica, reunite pentru prima oara în volumul Poetul și politicianul și alte eseuri din 1960 (Schwarz, Milano). Primul eseu din acest volum, menționat și în introducerea prezenței cercetări, intitulat Poezia contemporană (1946), conține, alături de îndemnul de a conștientiza situația literaturii italiene din acel moment al istoriei, o invitație adresată tinerilor generații de a se întoarce la tradiție, îndeosebi la momentul Leopardi: De fapt, după Leopardi, poezia italiană a fost
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]