10,840 matches
-
înainte de 22 decembrie 1989; astfel, prin aceste lupte de stradă, Armata ar fi urmărit să pozeze în rolul Salvatorului. Revoluția devine și mai încâlcită, în demonstrația lui Nestor Rateș, prin prisma procesului-mascaradă și a execuției rapide a cuplului Ceaușescu, motivele invocate fiind stoparea „teroriștilor”- dar la mijloc erau și alte interese politice: „Procesul și execuția Ceaușeștilor pot fi privite, de asemenea, ca o încercare de a canaliza furia întregului popor asupra lor și de a o abate de la sistemul comunist în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vedea, de exemplu: "Prevederile prezentului Acord nu aduc atingere obligațiilor internaționale asumate de Părțile Contractante. Aplicarea prezentului Acord nu va aduce atingere obligațiilor rezultate pentru România din calitatea de membru al Uniunii Europene. Prezentul acord nu poate fi interpretat sau invocat astfel încât să încalce sau să afecteze obligațiile rezultate din orice acord încheiat între Comunitatea Europeană sau Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte și Republica Coreea, pe de altă parte". 26 O formulare mai fericită ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
poziția lor în societate este fixă, efectul concret nu e foarte departe de situația în care nu ar avea deloc conștiință. Analogia se aplică doar atât timp cât membrii își acceptă fără ezitare rolul atribuit. în mod paradoxal, analogia este, de obicei, invocată atunci când cadrul tradițional al societății e deja amenințat: oamenii dintr-o societate cu adevărat neschimbătoare nu ar simți nici nevoia, nici nu ar avea capacitatea de a se gândi la acest lucru. Faptul că Menenius Agrippa a considerat necesar să
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
logici economice (lipsa unei/unor strategii naționale/sectoriale de dezvoltare) și în afara oricărei responsabilități decizionale. Legea privatizării a fost modificată de 55 de ori în intervalul menționat mai sus și, evident, procesul a evoluat haotic, după cele 55 de interese invocate sau subînțelese la justificarea actelor legislative. Urmarea acestui proces a fost ieșirea din peisajul economic a 1.200-1.400 de unități industriale, patru-șase milioane de locuri de muncă pierdute, destructurarea economiei naționale, îndatorarea financiară externă, sărăcia, balanța de plăți externă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
înțelegerea noțiunii de cluster, relația beneficiar-investitor, indicatorii și legislația. Definirea, delimitarea obiectivului strategiei sunt determinate de importanța, dimensiunea și complexitatea domeniului abordat. În cazul gestiunii resurselor naturale, se va ține cont de implicațiile diferitelor interpretări și conceptualizări, cel mai frecvent invocate noțiuni fiind cele de resurse naturale, capital natural, ecosisteme, respectiv tipologiile subordonate acestor abordări. În accepția corectă, capitalul natural include și sistemele ecologice antropizate (agrosisteme, plantații forestiere, lacuri de acumulare, ferme diverse) sau, într-o interpretare mai largă, și sistemele
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Miresme fugitive. Zvon. Migrații... Iar În cel de al doilea, sub un titlu sugerînd și el evanescența, deși În regim mai sumbru - Temnița de fum - o similară deschidere dinamică se conturează, semn ale nesiguranței și precarității ființei, dincolo de postura contemplativă invocată: Pace În inima voastră. În pura Oră oprită cu-o nălucă-n casă Rotiri prin veșnicia ca o axă Cu-oceanele, ca vorbe, umplând gura. ....................................................... Târât În larg. Ce bărci mă vor aduce Spre stâncile de var ca o chemare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
4, p. 165. V. Băncilă, Declinul sărbătorii, În GÎndirea, XV, 1936, nr. 5, p. 229. . P.P. Drogeanu, Practica fericirii, București, Ed. Eminescu, 1985, p. 33. . Apud P.P. Drogeanu, Op. cit., p. 45. . v. și P.P. Drogeanu, Op. cit., p. 28: „Barochismul frecvent invocat al actelor festive vine desigur, În primul rînd, din decorul lor caleidoscopic, din mișcarea turbionară la care sînt supuse lucrurile și ființele iubitoare de regular, de arabesc, și de efemeră Împodobire”. . Ibidem, p. 309. . v. Gramatică, În Punct, 1924, nr.
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
să aleagă alte persoane pentru ilustrarea acestui rol. Cele mai frecvente alegeri au fost următoarele: a) educatoarea de la grădiniță sau învățătoarele din școala primară, mai ales prima învățătoare pe care intervievatul o întâlnește în afara mediului familial, au fost cele mai invocate persoane din această categorie. În toate aceste cazuri, figura aleasă a jucat rol de model, cel puțin pentru o vreme; b) bunicile și, mai rar, bunicii au fost aleși pentru grija și atenția lor față de nepoței (vezi, spre exemplu, povestea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
altfel, și cu termeni ca eikon, eidolon, fantasma): „Departe de adevăr se află deci imitația și, pe cât se pare, de aceea le produce ea pe toate, fiindcă surprinde puțin din fiecare lucru și acest puțin este o iluzie”3. Des invocatul prototip al „patului”4, devenit aproape un loc comun, ca și intransigența gânditorului grec față de poeți (culminând cu la fel de des invocata recomandare a alungării acestora din Cetate), au contribuit la orientarea interpretărilor concepției platonice asupra mimesis-ului - cu foarte puține excepții
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
le produce ea pe toate, fiindcă surprinde puțin din fiecare lucru și acest puțin este o iluzie”3. Des invocatul prototip al „patului”4, devenit aproape un loc comun, ca și intransigența gânditorului grec față de poeți (culminând cu la fel de des invocata recomandare a alungării acestora din Cetate), au contribuit la orientarea interpretărilor concepției platonice asupra mimesis-ului - cu foarte puține excepții - într-o singură direcție. În realitate însă, se poate demonstra că în Dialoguri există cel puțin două accepțiuni distincte ale mimesis-ului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
timp, desigur, cotidian, rutinier, repetitiv, al așteptării autobuzului), este schițat, în câteva tușe sigure, „decorul” compus din cele trei prăvălii, așezate una lângă alta, parcă pentru a înlesni contemplarea „comportărilor diferite” ale diverselor forme sub care se înfățișează materia. Elementele invocate (metalul, pietrele prețioase, lemnul, cărbunele etc.) se organizează într-o ierarhie sui-generis, motivată doar în aparență de capriciile subiectivității observatorului. Altminteri, împrejurarea că pietrelor prețioase și metalelor nobile nu li se acordă o prea mare atenție poate căpăta o însemnătate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
accepta lumea. Raportul care se stabilește între cele două elemente nu poate fi înțeles însă în toată complexitatea sa decât dacă îl plasăm sub semnul constantei obsesii a golului și a absenței, de unde provine, în fond și atât de des invocata neîncredere în metaforism, ca metodă de captare a existentului. Derutantă întâlnire între semne ale „dezumanizării” și „prozaismului”, în opera unuia dintre cei mai valoroși poeți români din secolul XX. 4.4 Experimente metatranzitive în cadrul avangardei româneștitc "4.4 Experimente metatranzitive
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acoperire. Totuși, este oarecum exagerat să vorbim în cazul lor - așa cum s-a făcut în ultimul timp - despre un fenomen de „teratologie literară”329. Li se pot reproșa, e adevărat, inofensivele tentative de evazionism în raport cu cultura oficială (atât de des invocata atemporalitate a creației constituie, în acest sens, un exemplu peremptoriu) sau, pe plan estetic, întârzierea procesului de sincronizare cu literaturile din vest, unde perioada de glorie a modernismului apusese deja, dar nu trebuie să uităm totuși faptul că, în contextul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
1989 au modificat raportul costuri tranzacționale - costuri organizaționale doar prin creșterea celor din urmă ca urmare a dizolvării autorității. Modificările politice și legislative nu au fost În măsură să reducă și costurile tranzacționale pentru a determina dezvoltarea pieței. Costurile totale invocate anterior au devenit astfel foarte ridicate. SIP emergentă s-a caracterizat printre altele prin dezvoltarea unor forme hibride de tranzacții la periferia coloșilor industriali: „descentralizarea” unor activități profitabile ale marilor companii de stat și derularea acestora prin firme căpușă. Tendințele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
alte resurse - incluzând bogăție, putere și reputație - valorizate În câmpul instituțional” (2001:190). Pe de o parte, structura relațiilor Între actori și concepțiile Împărtășite de aceștia formează un spațiu ordonat, stabil ce are capacitate regenerativă În virtutea elementelor structurale și culturale invocate. Teoretic, conform modelului neoclasic, piața este un spațiu organizat doar În jurul prețurilor de echilibru, orice modificare a condițiilor inițiale simțindu-se În barometrul prețurilor și producând relaționări de circumstanță ale actorilor. Dimpotrivă, considerăm că acesta este un ideal teoretic, ipoteza
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
în privința muncii casnice, a diferenței de venituri și inegalității de acces la puterexe "„putere" și resurse. Rămânând gospodine și mame în exercițiu, femeile nu pot să fie competitoare egale pe piața muncii, au un handicap real în competiție. Meritocrațiaxe "„Meritocrație" invocată ca principiu liberal se aplică celor eliberați de activitățile de hrănire și îngrijire. Sfera privatăxe "„sferaprivată" a familiei nu are aceleași înțelesuri pentru femei și bărbați, nici timpul liber (viața de acasă este tratată ca relaxare și refacere după muncă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ale acestui tip de feminism, ci la cele aparținând altor orientări în teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă". Desigur, cele dintâi sunt ample. Unele vizează chiar liberalismulxe "„liberalism", altele, doar componentele sale feministexe "„feminist". În acest ultim caz, argumentele cel mai des invocate vizează temeri pentru disoluția familiei prin subminarea rolurilor tradiționale și ieșirea masivă a femeilor din „gineceuxe "„gineceu"”. Cea cu adevărat amenințată este familiaxe "„familie" tradițională, dar nu este deloc amenințată familiaxe "„familie" ca uniune partenerialăxe "„parteneriat". Una dintre critici vizează
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de succes sau insucces, fac referiri - cu predilecție prin raționamente de tipul „dacă..., atunci...” - la evoluția copiilor lor și propun soluții. Părerile pot fi, desigur, mai mult sau mai puțin consensuale (în interiorul loturilor sau interloturi), iar în anumite cazuri, cauzele invocate sunt, evident, doar motive justificative. În situația de față, ce comportă raportări cu mare încărcătură afectivă, ne putem aștepta, așa cum studiile experimentale inspirate de teoria atribuirii au și demonstrat-o, ca părinții să invoce cu mai mare pondere factori exogeni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
celor de tip calitativ. Mai mult, chiar dacă nu se postulează o suprapunere exactă a acestei distincții pe schema de diferențiere între cunoașterea prin modele de tip nomologic, cauzal, determinist și, respectiv, cele de tip comprehensivist, interpretativist, finalist, prima dintre opozițiile invocate se consideră a fi apropiată de a doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de regulă, măsurabile și se conectează unele cu altele prin relații funcționale exprimate prin formule
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în acest câmp metodologic. Foarte important ni se pare să discutăm în continuare despre raportul cantitativ-calitativ pe un plan mai concret-operațional și, în același timp, despre accepțiunile curente ale termenilor. Se va vedea astfel mai bine că multe dintre opozițiile invocate mai sus sunt artificiale, bazându-se pe (pre)judecăți care circulă în literatura metodologică în chip de adevăruri indiscutabile, evidente în sine, iar că altele n-au nimic de a face cu problema cantitativului și a calitativului. Astfel, vom înțelege
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
speță, față de nucleul cognitiv-axiologic tare al acesteia, ea apare mai fluidă, mai dinamică, mai schimbătoare. Distincția, în acești termeni, între mentalitate și opinie publică are două consecințe importante, una de ordin praxiologic-educațional și cealaltă de ordin metodologic. Mai întâi, mult invocata și dorita schimbare de mentalitate nu se reduce la schimbarea unor opinii (fie ele de masă), ci este un fenomen de mai lungă durată; apoi, studierea mentalității (și a schimbărilor ei) nu se poate realiza numai prin sondaje de opinie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în casă. Lajouanie apreciază la 17% prima proporție, față de 30% a doua, adică pentru vizitele la domiciliu între orele 17-20, pronosticând și el tendința de a crește în timp acest din urmă procent. Aceste cifre - și, prin urmare, însăși calitatea invocată aici - trebuie privite totuși cu prudență; alte estimări, în alte contexte culturale și la alte momente de timp, avansează, cum se va vedea mai jos, rate de nonrăspuns mult mai mari pentru sondajul telefonic. În general, ancheta prin telefon se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
consistența acestor răspunsuri. O primă prejudecată este aceea că întrebările factuale ar fi „ușoare”, iar cele de opinie - „grele”, în sensul că răspunsul la ultimele ar pretinde o anumită elaborare, un gen de reflecție ce nu e necesară atunci când trebuie invocate fapte petrecute. Firește că de multe ori lucrurile stau astfel. E mult mai ușor pentru cineva să-ți spună dacă seara trecută a fost sau nu la cinematograf, decât să-ți motiveze de ce s-a dus sau nu s-a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valorile morale dominante, cu legile juridice, cu obiceiurile colectivității etc. Dacă se întâmplă, ceea ce este și mai rar, ca asemenea deosebiri serioase să coincidă și cu un mare câmp de nonrăspunsuri, situația poate deveni extrem de gravă. De pildă, în cazul invocat mai sus, presupunând că ancheta s-ar fi realizat prin poștă, un procent de răspunsuri în jurul lui 20 ar fi fost foarte „normal”. Introducând deci o pondere de 0,8 a nonrăspunsurilor, în locul lui 0,4 din ultima formulă scrisă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
generate de forma de răspunstc "4.3. Erori generate de forma de răspuns" Este vorba de posibilitatea de a introduce erori la o întrebare prin utilizarea unei forme necorespunzătoare de înregistrare a răspunsurilor: întrebare închisă sau deschisă. De obicei, sunt invocate erorile ce sunt în legătură cu prima modalitate de înregistrare a răspunsurilor și care țin mai ales de faptul că subiectului i se sugerează variante de răspuns atunci când el, în fapt, nu are un răspuns. Asemenea situații sunt nenumărate, începând cu cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]