3,291 matches
-
a cărei apă este o soluție suprasaturată de săruri, în majoritate clorură de sodiu - NaCl, într-o concentrație care variază cu temperatura și presiunea atmosferică) și continuă cu Valea Iordanului, care se termină în golful Eilat al Mării Roșii. Râul Iordan (; ), cu o lungime totală de 320 km, care ocupă cea mai joasă parte a fosei tectonice sirio-africane, izvorăște în munții Antiliban, o prelungire septentrională a muntelui Hermon, traversează pe o mică porțiune Libanul spre sud, intră în Israel și se
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
tectonice sirio-africane, izvorăște în munții Antiliban, o prelungire septentrională a muntelui Hermon, traversează pe o mică porțiune Libanul spre sud, intră în Israel și se varsă în Lacul Kineret (lac care formează un mare bazin de acumulare natural în cadrul albiei Iordanului), traversând kibuțul Degania, pe coasta meridională a lacului, curgând spre sud și servind drept frontieră între Israel și Iordania, apoi între Cisiordania și Iordania vărsându-se în Marea Moartă, cu o pantă cumulativă de circa 800 m. Inițial, spre sfârșitul
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
înțelegea ținutul orașelor-state Gaza, Așkelon, Așdod, Ekron și Gat, fondate și locuite de filisteni. Concomitent cu expansiunea militară a filistenilor, granițele dominației lor au fost deplasate spre vest, ele cuprinzând o perioadă de timp și zonele deluroase pînă la Valea Iordanului, populate de triburile israelite. După campaniile militare purtate de regele David (ca. 1005-970) și înfrângerea filistenilor, ținutul Peleshet s-a restrâns din nou la zona câmpiei de coastă. Denumirea egipteană, mai veche, a ținutului, Canaan, a avut același destin istoric
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
ținutului, Canaan, a avut același destin istoric. În scrisorile de la Amarna, datate în secolul al XIV-lea î.Hr., Canaanul cuprindea doar zona câmpiei de coastă. Ulterior, o dată cu expansiunea canaaniților spre vest, Canaanul desemna întreg teritoriul situat la vest de Valea Iordanului. La începutul secolului al X-lea î.Hr. Canaanul ar fi cuprins doar zona de coastă a teritoriului. Egiptenii antici au mai folosit pentru regiune și denumirea Retenu. Reorganizarea administrației provinciale romane în anul 296 d. Chr. de către împăratul Dioclețian (284-305
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
denumirea Retenu. Reorganizarea administrației provinciale romane în anul 296 d. Chr. de către împăratul Dioclețian (284-305)a atras după sine precizarea limitelor geografice ale Palestinei. Provinciei omonime îi aparținea acum întreaga Iordanie de Vest sau Cisiordania (teritoriul situat la vest de Iordan până la Marea Mediterană), părți din Iordania de Est sau (Transiordania), precum și Deșertul Negev. Regionimul „Palestina” provine din etnonimul filisteni, atribuit unei populații de origine indo-europeană, stabilită între secolele XIII-XI î.Hr. pe coasta sud-estică a Mării Mediterane. Sursele egiptene au înregistrat acest
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
însemnând cataractă de apă (înrudit cu cuvântul românesc prag) + sufix "-ova" Sătmar, de la numele "Zothmar", căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea din magh. Szilágy, compus din "szil" (ulm) + "ágy" (albie), adică Valea Ulmilor (Iorgu Iordan: Toponimia românească, p. 104) - de la numele râului Cibin, latină: "Cibinium" - din slavul "sviba" ("sînger, corn"). - din limba dacă de la *Cebonie (Cedonie) așa cum apare în Tabula Peutingeriana vezi „teoria maghiară” al lui Simion Dascălul și „teoria română” al lui Antal Kiss
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
din Bucovina", ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1981, 194 p. 41. "Legendele Maicii Domnului", ediție cu texte repovestite de I. V. Boldureanu, Editura "Cetatea", Timișoara, 1990. 42. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Fundației Culturale Române", București, 1994, 320 + 359 p. 43. "Nuvele și amintiri", ediție îngrijită de Paul Leu, Editura Euroland, Suceava, 1994, 205 p. 44. [Trilogia vieții]: "Nașterea la români", Nunta la români", Înmormântareala români", ediție îngrijită de Teofil
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
1986, XXVI+526 p., Editura "Minerva", București; II, 1997, 431 p.; III, 1998, 262 p.; IV, 1998, 314 p., ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Euroland", Suceava. 46. "Nașterea la români", Nunta la români", Înmormântarea la români", ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Saeculum I.O.", București, 2000, 303 + 575 + 399 p. 47. "Tradiții poporane române din Bucovina", ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Universal Dalsi", București, 2000, 252 p. 48. "Mitologie românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
de Paul Leu, Editura "Euroland", Suceava. 46. "Nașterea la români", Nunta la români", Înmormântarea la români", ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Saeculum I.O.", București, 2000, 303 + 575 + 399 p. 47. "Tradiții poporane române din Bucovina", ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Universal Dalsi", București, 2000, 252 p. 48. "Mitologie românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 189 p. 49. "Botanică românească "(selecție
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
189 p. 49. "Botanică românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 155 p. 50. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II-III, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Grai și" "suflet - Cultura Națională", București, 2001, 222 + 216 + 244 p. 51. "Cromatica poporului român", p. 9-54 din volumul S. Fl. Marian, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu - "Cromatica poporului român", ediție îngrijită, prefață și note de Petre Florea, Colecția
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Cluj-Napoca, 2003, 344 p. 53. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de...", ediție în facsimil îngrijită de Aura Brădățan, Editura "Lidana", Suceava, 2007, 109+III p. 54. "Sărbătorile la români", vol. I-II-III, ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura "Saeculum I.O"., București, 2011, 367 + 335 + 399 p. A colaborat de-a lungul vieții la: În municipiul Suceava, pe Aleea Simion Florea Marian nr. 4, se găsește Casa memorială „Simion Florea Marian”, ce reprezintă un muzeu organizat
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
meu" (muzică: Eugen Doga, versuri: Gheorghe Vodă), este: "Orașul meu din albe flori de piatră". Formă anterioară a primului vers din imn era: "Orașul meu cu umeri albi de piatră" Există două ipoteze despre etimologia numelui. Prima, emisă de Iorgu Iordan, este că numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenö („micul Eugen” sau „mică latura”) pronunțat "Chișienău", trăgîndu-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul tătarilor, care stăpîniseră ținutul între 1224 și 1359. Această
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
din prima zi a existenței Bisericii, susținând curățirea de toate păcatele, prin botez, a unui mare număr de creștini (Fapte, 2, 41 ; 4, 4). Căci așa citim la sfințirea apei la botez : "și-i dă ei (apei) darul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului, fă-o (Doamne) izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, dracilor pierire, plină de putere îngerească...". Apostolul Pavel vorbește de moartea și învierea tainică cu Hristos, de înnoirea vieții și de înfiere prin apa botezului
Agheasmă () [Corola-website/Science/318213_a_319542]
-
Osemintele găsite indică faptul că gazela ("Gazella gazella" și "Gazella subgutturosa") era prada principală. Suplimentar, căprioara, bourul și porcul sălbatic erau vânate în zona de stepă. Păsările și peștii de apă dulce formau parte din dieta locuitorilor Văii de pe Râul Iordan. Conform unei teorii, s-a produs brusc o schimbare a climei, Marele Îngheț (cca. 10800-9500 î.Hr.), ce a inspirat dezvoltarea agriculturii. Marele Îngheț a fost o pauză de aproximativ 1000 de ani în marile temperaturi predominante de la ultima Eră glaciară
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
Cartea “Mass media și democrația în țările Europei de Est”, scrisă de Peter Gross a apărut în 2004 la editura Polirom, sub un format clasic, structurată pe 6 capitole, având o traducere realizată de Mălina Iordan și o postfață scrisă de Mihai Coman. În cele 240 de pagini ale cărții, cititorul va găsi informații fundamentale privind evoluția sistemului mass media, în dimensiunea sa legislativă, economică, profesională și politică, în fiecare din țările vizate ale Europei de
Mass-media și democrația () [Corola-website/Science/319288_a_320617]
-
000 de vite și 140.000 de cămile. Unele dintre aceste animale sunt și acum crescute de beduini. Eroziunea solului este o problemă și există puține zone irigate. Cel mai bun teren pentru fructe și legume se află în Valea Iordanului și dealurile din jur. }n regiunea deșertica de sud există mai multe ferme mari, care utilizează apă pompata din acvifere adânci. Pescuitul pe râurile Iordan și Yamuk și în Golful Aqaba, este o altă sursă de hrană. Marile industrii din
Economia Iordaniei () [Corola-website/Science/319300_a_320629]
-
puține zone irigate. Cel mai bun teren pentru fructe și legume se află în Valea Iordanului și dealurile din jur. }n regiunea deșertica de sud există mai multe ferme mari, care utilizează apă pompata din acvifere adânci. Pescuitul pe râurile Iordan și Yamuk și în Golful Aqaba, este o altă sursă de hrană. Marile industrii din Iordania sunt asociate cu fosfați, potasuri, rafinarea petrolului și ciment, dar există și industrii prelucrătoare ușoare. Rafinăria de la Zaraqa satisface cererea locală de petrol și
Economia Iordaniei () [Corola-website/Science/319300_a_320629]
-
părăsit clinica Ruber cu părinții ei la 7 noiembrie 2005. A fost botezată la Palatul Zarzuela de arhiepiscopul Madridului, Antonio Rouco Varela, la 14 ianuarie 2006. Ca și tatăl ei în 1968, Leonor a fost botezată în apă din râul Iordanului, potrivit tradiției familiei regale spaniole. Nașii ei au fost bunicii paterni, regele Juan Carlos și regina Sofia a Spaniei. Infanta Leonor, precum și sora ei mai mică, Sofía, studiază în prezent la școala Santa María de los Rosales din Aravaca, lângă
Leonor, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/316527_a_317856]
-
Garrod a vizitat zona podului Jisr Banat Yaqub (ebr.Gesher Bnot Yaakov) în nordul Văii Iordanlui, la 15km nord de lacul Tiberiada și la 3 km sud de Valea Hula, unde, în mormanele rezultate din lucrări de lărgire a albiei Iordanului, a găsit unelte caracteristice culturii acheuliene, una din cele mai vechi din istoria umanității, din urmă cu 780,000 ani. Noțiunea de cultură Gravettiană, introdusă de Dorothy Garrod în anul 1938 desemnează o etapă culturală a paleoliticului târziu din perioada
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
tainic în cortul lui Arvino de la poalele Muntelui Măslinilor (dinafară cetății Ierusalimului) și se hotărăsc să fugă împreună. Arvino reușește să-i prindă, îl rânește din nou pe Oronte, dar aceștia scăpa și se refugiază într-o grota de lângă râul Iordan. Aici, apare pustnicul Păgâno, care-l încreștinează prin botez pe Oronte (rănit de moarte) și-i acorda ultimele sacramente, înainte ca acesta să-și dea sufletul. Oronte moare în brațele Giseldei. Păgâno încearcă în zadar s-o consoleze pe Giselda
I Lombardi alla prima crociata () [Corola-website/Science/316683_a_318012]
-
după absolvirea anului IV. Între 1958-1963 frecventează cursurile Facultății de Filologie, Universitatea București, promoția "George Călinescu", avându-i profesori pe cei mai titrați lingviști și critici literari ai limbii și literaturii române precum Tudor Vianu, George Călinescu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Edgar Papu, Mihail Pop, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. a plecat în cariera sa de la o simplă slujbă de normator, ajungând contabil, redactor și corespondent permanent al Ziarului "În slujba Patriei" (în timpul serviciului militar), între anii 1955-1958 a fost muzeograf principal la Muzeul
Chiriac Bucur () [Corola-website/Science/315272_a_316601]
-
arheologice din Wadi Ghaza. Cioburi de putineie s-au descoperit și în peștera Umm Qatefa din Deșertul Iudeei, resturi mărunte la Tel Ghezer, instrumente din genul de mici dimensiuni s-au mai găsit în grote la Azor și în Valea Iordanului, lângă podul de la kibuțul Gesher. Prezenta lor în locurile menționate dovedesc legătura dintre locuitorii de atunci ai respectivelor locuri, cu culturile Beer Sheva și Tel Ghassul. Instrumentul, făcut din lut, are forma unui butoiaș culcat la orizontal. De la amândouă capete
Putineiul chalcolitic () [Corola-website/Science/320106_a_321435]
-
teritorii inamice ocupate” (Occupied Enemy Territories, OET). Orientul Mijlociu a fost împărțit în trei astfel de teritorii. Teritoriul inamic ocupat „Sud” se întindea de la frontiera cu Egiptul din Sinai pe teritoriul Palestinei până la Acra și Nablus la nord și până la râul Iordan la răsărit. Acest sector a fost administrat temporar de un guvernator militar britanic (generalul Moony). Celelalte regiuni erau Teritoriul inamic ocupat „Nord” (Liban), administrat de colonelul francez De Piape, și Teritoriul inamic ocupat „Est”, administrat de șeful statului major al
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
care fuseseră făcute încă din decembrie 1918. Noua înțelegere treceau Palestina și vilayetul Mosul sub controlul britanicilor, iar francezii primeau în administrare Siria și Libanul. În octombrie 1919, militarii britanici din Siria și ultimii soldați britanici staționați la răsărit de Iordan au fost retrași, iar regiunea a trecut sub controlul lui Faisal bin Hussein. În timpul Conferinței de Pace de la Paris, premierul britanic Lloyd George i-a spus lui Georges Clemenceau și altor reprezentanți ai Aliaților că angajamentele asumate în corespondența McMahon-Hussein
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
fapt, regiunea de la est de linia Damasc-hamma-Aleppo, (inclusiv cea mai mare parte a Transiordaniei) fusese promisă încă din 1915 de britanici Sharifului din Mecca. Regatul Unit își luase angajamentul ca să permită proclamarea independenței unui stat arab la est de râul Iordan. În cadrul conferinței de pace de la Paris, Organizația Sionistă nu a avut pretenții asupra teritoriilor la vest de calea ferată Hedjaz. Acordul Faisal-Weizmann prevedea că granițele dintre statele arab și palestinian să fie determinate de o comisie, după încheierea Conferinței de
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]