3,301 matches
-
la întocmirea primei ediții - Leatopisețul Țării Moldovei de la Dabija v.v. până la domnia lui Ioan Mavrocordat v.v. (1662-1743), care a stat la baza numeroaselor tipăriri ulterioare. O ediție critică, de mare autoritate și valoare, apare în 1955, sub îngrijirea lui Iorgu Iordan, iar cea mai cuprinzătoare restituire, folosind toate variantele manuscrise ale cronicii, este realizată de Gabriel Ștrempel în 1982. În Predoslovie N. se declară continuatorul cronicarilor moldoveni, subliniindu-și calitatea de cunoscător direct al celor mai multe dintre faptele relatate și afirmându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Moldovii de la Dabija v.v. până la domnia lui Ioan Mavrocordat v.v. (1662-1743). Cuprinzând și o samă de cuvinte, în Letopisițile Țării Moldovii, II, publ. M. Kogălniceanu, Iași, 1845, 193-464; Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, îngr. și introd. Iorgu Iordan, București, 1955; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, îngr. și pref. Zamfira Mihail și Paul Mihail, cuvânt înainte Ștefan Ștefănescu, București, 1980; Opere, îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1982. Repere bibliografice: Vasile Cireș, Studii, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
a trecut în subordinea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Din martie 1990 a adoptat vechea denumire și a redevenit unitate a Academiei Române. Conducerea Institutului a fost asigurată la început de G. Pascu și de Iorgu Iordan, cărora le-au succedat Al. Dima (1949-1966), N.I. Popa (1966-1967), N.A. Ursu (1967-1970), Alexandru Teodorescu (1970-1975), Vasile Arvinte (1975-1976), Silvia Buțureanu (1976-1984), Al. Andriescu (1984-1990), Dan Mănucă (din 1990). Între 1975 și 1984 Stelian Dumistrăcel a fost director adjunct. Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
cu caracter internațional. Din 1934 în „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»” au fost inserate, pe lângă studii de lingvistică, și cercetări de stilistică și critică literară (semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii și cercetări științifice”, cu o serie de Filologie care va deveni „Anuar de filologie” (1964) și apoi „Anuar de lingvistică și istorie literară” (1965). Institutul întreține relații de colaborare cu instituții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
impune soacra nurorii are ca scop o așa zisă economisire, inutilă de fapt; această afirmație nu face decât să-i sublinieze avariția ; Textele suport sunt cele din ediția de Opere, apărută la Editura Minerva, București, 1970, sub îngrijirea lui Iorgu Iordan și a Elisabetei Brâncuși. Constatând varietatea și irepetabilitatea lor și considerând inoportună clasificarea lor după diverse criterii de conținut, am decis enumerarea și explicarea succintă a acestor expresii și formulări, după ordinea așezării în volum a bucăților literare din care
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române, București, 1879; S. Mangiuca, Colinda. Originea și însemnătatea ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
formă de viață (3/1991), cel al lui Petre Bărbulescu despre Dimitrie Gusti și școala sociologic monografică din România (9-10/1991), precum și un eseu al lui Vasile Preda, Eugeniu Sperantia și universul valorilor (1-2/1992). Alți colaboratori: Al. Graur, Iorgu Iordan, Edmond Nicolau. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
israeliți, dar care au fost asimilați în poporul lui Dumnezeu pe plan religios și etnic. În orice caz, trecutul este considerat ca și cum ar fi prezent, în formulări de tipul: „Voi ați văzut...”, „Ochii voștri au văzut...”, „Tu însuți ai trecut Iordanul...” (9,1), „Astăzi tu ai devenit poporul Dumnezeului tău...” (27,9) și altele. În toate cazurile mediatorul este întotdeauna Moise care anticipează - firește post eventum - aceste evenimente, la fel cum vor face și succesorul său Iosue, unii judecători, Samuel, Iosia
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a sublinia acest lucru, introduce conceptul de reînnoire a alianței de la o generație la alta (28,69, în unele traduceri 29,1). Prin urmare, a doua alianță este încheiată tot prin intermediul lui Moise în țara Moabului cu puțin înainte de trecerea Iordanului și de intrarea propriu-zisă în țara făgăduită, după patruzeci de ani petrecuți în pustiu (echivalentul unei generații); textul accentuează că este vorba de o altă stipulare, diferită de cea de pe Sinai/Horeb. Motivul îl constituie realitatea că fiecare generație încalcă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
le consideră animiste, conform cărora sufletul noii recolte nu trebuia să fie contaminat de prezența sufletului celei vechi. d) În acest context subliniem incidental importanța sanctuarului de la Ghilgal în liturgia căruia este inserată atât celebrarea trecerii Mării Roșii și a Iordanului (cf. Ps 114,3.5) însoțită de fenomene foarte asemănătoare, cât și începutul stabilirii în Canaan. e) Amintirea sărbătorilor agricole ne duce cu mintea imediat la civilizația cananeană, deși nu este atestată o practică rituală sau o terminologie care să
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Iudeii îi numeau nazareeni pe sectanții ivriți desprinși din mozaism și care respectau în mare tradițiile vechii lor religii. În unele scrieri nazareenii și ebioniții sînt considerați ca o singură erezie ce a avut centrul la Pella, la est de Iordan. Hipolit spune în cartea Philosophumena sau Respingerea tuturor ereziilor scrisă pe la anul 220 că sectele ofite din Palestina erau în număr de patru: naaseenii, perații, setienii și discipolii unui anume Iustin, dar toți aveau șarpele ca o figură principală a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prăznuia atunci praznicul Înoirii Templului. Era iarnă. Și Iisus se plimba prin Templu pe sub pridvorul lui Solomon’’. Iisus este atacat cu vorbe grele dar scapă iarăși din mîinile iu-deilor puși pe fapte rele. ,,10.40 Iisus s-a dus dincolo de Iordan în locul unde botezase Ioan la început. Și a rămas acolo’’. S-a întors la Betania, la cîțiva km. de Ierusalim și l-a vindecat pe Lazăr. După însănătoșirea acestuia, vestea minunii a determinat Sanhedrinul să îl condamne la moarte pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Constantin Ciopraga, Ion Rotaru, Ion Dodu Bălan, Al. Piru, Mircea Popa, Emil Manu. Numeroase sunt medalioanele, articolele aniversare și comemorative, publicate de Liviu Rusu, Al. Dima, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Simonescu, Boris Cazacu, Mihail Cruceanu, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Iordan Datcu, Silviu Angelescu. Nu lipsesc studiile de lingvistică, datorate unor colaboratori cum sunt Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, și cele de folcloristică, semnate de I.C. Chițimia ș.a. Buletinul are și o secțiune administrativă ce cuprinde rapoarte, dări de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
medalioanele, articolele aniversare și comemorative, publicate de Liviu Rusu, Al. Dima, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Simonescu, Boris Cazacu, Mihail Cruceanu, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Iordan Datcu, Silviu Angelescu. Nu lipsesc studiile de lingvistică, datorate unor colaboratori cum sunt Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, și cele de folcloristică, semnate de I.C. Chițimia ș.a. Buletinul are și o secțiune administrativă ce cuprinde rapoarte, dări de seamă, date statistice, liste ale membrilor și ale publicațiilor și volumelor editate de Societatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
Culegeri: Din literatura populară a românilor de peste Nistru, introd. edit., București, 1939. Repere bibliografice: „Dănilă Apostol”, „Caiet bibliografic”, 1933, 2-4; Nicolae Dunăreanu, Figuri contemporane din Basarabia, Chișinău, 1939, 122; Predescu, Encicl., 790; Gherasim Pintea, N. P. Smochină, „Transnistria”, 1941, 13; Iordan Datcu, Nichita P. Smochină, etnograf al românilor transnistrieni, REF, 1993, 1-2; Grigore Botezatu, Nichita Smochină, „Revista de etnologie” (Chișinău), 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 25-26; Rusu, Membrii Academiei, 491; Datcu, Dicț. etnolog., II, 213-214; Datcu, Repere, 227-245. Gr. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
care le pune studiul cântecului nostru epic ce l-am avut vreodată. ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte studii și note de folclor românesc alese din anii 1975-2000, București, 2001; Despre obârșii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Dimensiunea definitorie pentru B. a fost acribia filologică, calitate care caracterizează edițiile critice din opera a doi mari clasici, Ion Creangă și Alexandru Macedonski, realizate cu desăvârșită competență. Este semnificativ faptul că a editat opera lui Ion Creangă împreună cu Iorgu Iordan (1970), iar scrierile lui Macedonski, împreună cu Adrian Marino (1966-1980). În Opere de Ion Creangă, apărute în două volume, sunt cuprinse poveștile, amintirile, povestirile, poveștile didactice, versuri originale, poezii populare, articole didactice, corespondență și ample capitole de note și variante, glosar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
tactul și delicatețea care au caracterizat-o, să facă din această redacție un nucleu de autentici textologi. Ediții: Al. Macedonski, Opere, I-VII, pref. Adrian Marino, București, 1966-1980 (în colaborare cu Adrian Marino); Ion Creangă, Opere, I-II, introd. Iorgu Iordan, București, 1970 (în colaborare cu Iorgu Iordan). Repere bibliografice: Ornea, Medalioane, 58-60; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 147-148. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
să facă din această redacție un nucleu de autentici textologi. Ediții: Al. Macedonski, Opere, I-VII, pref. Adrian Marino, București, 1966-1980 (în colaborare cu Adrian Marino); Ion Creangă, Opere, I-II, introd. Iorgu Iordan, București, 1970 (în colaborare cu Iorgu Iordan). Repere bibliografice: Ornea, Medalioane, 58-60; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 147-148. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
nucleu de autentici textologi. Ediții: Al. Macedonski, Opere, I-VII, pref. Adrian Marino, București, 1966-1980 (în colaborare cu Adrian Marino); Ion Creangă, Opere, I-II, introd. Iorgu Iordan, București, 1970 (în colaborare cu Iorgu Iordan). Repere bibliografice: Ornea, Medalioane, 58-60; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 147-148. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
mare, în timp ce proza și critica literară lipsesc cu desăvârșire. În plan teoretic, se rezumă la a publica „prelegeri” susținute de personalități ale timpului: Tudor Vianu, Henri Jacquier, George Ivașcu, Al. Graur, Mihai Beniuc, Constantin Ciopraga, Andrei Oțetea, Valeriu Bologa, Iorgu Iordan, Ștefan S. Nicolau ș.a. Ca literatură propriu-zisă, mai poate fi înregistrat reportajul, gen cultivat de Ion Stoian, Mircea Radu Iacoban, Adrian Dohotaru, Romulus Rusan, Ilie Purcaru. Versuri semnează Teofil Bălaj, Mihu Dragomir, Nina Cassian, Miron Radu Paraschivescu, Ilie Constantin, Florența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
Irimia, Magdalena Vulpe. Tema volumului din 1978, Perspective în cercetarea literară, cuprinde articole despre principalele direcții ale criticii literare, semnate de Ștefan Avădanei, Petru Ursache, Constantin Pavel, Petruța Pușcașu (Spânu), Mariana Ionescu. Colaborează cu studii de lingvistică G. Ivănescu, Iorgu Iordan, G. Gafițeanu, M. Zdrenghea, Leon Levițchi, Al. Andriescu, G. Istrate, V. Arvinte; cu articole de istorie, critică și teorie literară - Al. Dima, Const. Ciopraga, Th. Simensky, Dan Hăulică, Valeriu Stoleriu, Elvira Sorohan, Antoaneta Macovei, Maria Platon, I. D. Lăudat, Maria Frunză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Goteborg, Malme, Munchen, Hamburg, Geneva, Melbourne, Sydney, Welington, toate sub jurisdicția Patriarhiei Române. La Athos 72 așezăminte din cele peste 700 sunt cunoscute ca fiind românești. Există, de asemenea, o biserică și un cămin la Ierusalim și o biserică la Iordan și Ierihon. O situație mai aparte o reprezintă biserica ortodoxă română din America și Canada, pentru că, după încheierea celui de al II- lea război mondial, episcopul Policarp Marușca nu s-a mai putut întoarce în America. În 153 a fost
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cronici și recenzii, prezentate într-o ținută în general academică, dar fără a reuși să impună inițiative literare, culturale sau teoretice de mare anvergură. Colaborează cu studii G. Păscu (Antim Ivireanul, Note despre Cantemir), St. Zeletin (Începuturile romantismului român), Iorgu Iordan („Albina românească”. Note pe marginea primului ei volum). Mai semnează P. Constantinescu-Iași, Ion Petrovici, Liviu Marian, G. Zâne. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289197_a_290526]