3,541 matches
-
interesului pentru aceste nevoi superioare și diferențieri date de alți predictori. Grafic 3.4: Atitudinea populației rurale față de protejarea mediului înconjurător Sursa datelor: EVS 1999 O măsură a înclinației spre hedonism ca valoare a postmodernismului (deși indirectă) este dată de itemii legați de importanța muncii și a timpului liber. Astfel, în legătură cu toți itemii legați de muncă din tabelul de mai jos, opinia majoritară conduce la ideea că aceasta este importantă și că este valorizată într-un mod consistent, mai ales de către
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
3.4: Atitudinea populației rurale față de protejarea mediului înconjurător Sursa datelor: EVS 1999 O măsură a înclinației spre hedonism ca valoare a postmodernismului (deși indirectă) este dată de itemii legați de importanța muncii și a timpului liber. Astfel, în legătură cu toți itemii legați de muncă din tabelul de mai jos, opinia majoritară conduce la ideea că aceasta este importantă și că este valorizată într-un mod consistent, mai ales de către subiecții din rural. Desigur că există și nuanțări ale acestei opinii, caracteristice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe dezvoltarea fiecăruia". Semnificativ mai înclinați să opteze pentru această afirmație sunt persoanele de sex masculin, cei din urban, cei din București, tinerii (18-25 de ani), cei cu venit ridicat și cei cu studii medii și superioare. Consider însă că itemul trebuie interpretat cu precauție, pentru că formularea este interpretabilă. Tabel 3.4: Importanța muncii în funcție de variabilele socio-demografice Cu totul de acord / Acord Mai mult împotrivă / Cu totul împotrivă V91: Este umilitor să primești bani fără să muncești pentru ei. 62,9
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Deloc important Foarte important / Destul de important 55,3% 41,4% * Cei din rural * Femeile * Cei cu vârsta 50-57 de ani * Cei din urban * Bărbații * Cei tineri (18-25 de ani) Sursa datelor: prelucrări după EVS 1999 (baza pe România) Un alt item relevant aici este cel referitor la "Banii și bunurile materiale să aibă mai mică importanță". 56,4 % din subiecții din rural consideră că acest lucru este bun, iar 23,6% că este rău. Mai înclinați să răspundă cu "Bine" sunt
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu vârsta între 26-41 de ani, cu venit ridicat, cu studii medii și ca regiune, cei din Oltenia. Muntenia și Moldova sunt semnificativ mai înclinate să opteze pentru "Rău" (calculul valorilor reziduale ajustate). Totuși deși interpretarea primară a acestor doi itemi arată o opinie favorabilă, nu putem concluziona că ruralul românesc este înclinat majoritar spre nevoi superioare. Analize mai aprofundate, arată că populația României în general, atât urbanul cât și ruralul este puțin preocupată de astfel de nevoi (Voicu, 2005: 187
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2005: 187). 3.3. Tradiție, modernitate, postmodernitate în Tălmăcel și Ludoș Cercetarea de teren realizată în cele două sate, Tălmăcel și Ludoș, a prilejuit printre altele și măsurarea atitudinilor, comportamentelor și strategiilor de viață care corespund tradiționalismului, modernității și postmodernității. Itemii urmăriți în cadrul chestionarului și interviului au fost cei amintiți anterior (nu toți itemii prezentați acolo au fost surprinși în cercetarea proprie, astfel că, pentru unele aspecte ale tradiției, modernității și postmodernității nu putem face o comparație). Prelucrarea rezultatelor a demonstrat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teren realizată în cele două sate, Tălmăcel și Ludoș, a prilejuit printre altele și măsurarea atitudinilor, comportamentelor și strategiilor de viață care corespund tradiționalismului, modernității și postmodernității. Itemii urmăriți în cadrul chestionarului și interviului au fost cei amintiți anterior (nu toți itemii prezentați acolo au fost surprinși în cercetarea proprie, astfel că, pentru unele aspecte ale tradiției, modernității și postmodernității nu putem face o comparație). Prelucrarea rezultatelor a demonstrat că, legat de cea mai mare parte a atitudinilor și comportamentelor, opinia în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
după voința proprie (și nu imitând comportamentul celorlalți), preferă familia mică și să pună interesele proprii pe primul loc și de asemenea preferă o atitudine mai individualistă. Diferențele între cele două sate nu sunt pentru cea mai mare parte a itemilor semnificative statistic, ceea ce înseamnă că locuitorii celor două sate sunt la fel de tradiționaliști (moderni). Singurele diferențe semnificative statistic, cu alte cuvinte singurele atitudini sau comportamente care diferă, sunt: cele legate de imitație (tălmăcenii au un comportament mai imitativ pe când cei din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
puțin succesul, viața interesantă, averea, distracția, cu alte cuvinte apreciază valorile tradiționaliste și mai puțin pe cele moderne. Grafic 3.5: Modernitate atitudinală și comportamentală în Tălmăcel și Ludoș (medii) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul 3, cu itemii utilizați în realizarea acestui grafic) Pentru a înțelege într-o manieră sintetică în ce măsură se poate vorbi de tradiționalism, modernitate și postmodernitate în cele două sate, am rulat o analiză factorială comparativă (vezi tabelul 3.6). Am ales această metodă statistică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ludoșului, fiind dotat cu apă potabilă doar 14,3 % din satele României au această facilitate (Neagu, Stanciu, 1996)-, rețea de gaz, telefon și cablu tv, pe când Ludoșul are doar rețea de telefonie fixă. Modernitatea gospodăriei a fost evaluată printr-un item ce viza dotarea cu aparatură modernă a locuinței. Tabel 3.5: Analiză factorială tradiționalism și modernitate în Tălmăcel și Ludoș Tălmăcel KMO = 0,710 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 47,4%, din care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai ridicată a gospodăriilor din Tălmăcel, acestea fiind mai bine dotate cu aparatură modernă decât cele din Ludoș. Putem concluziona așadar, cel puțin din aceste două puncte de vedere, o modernitate mai ridicată a Tălmăcelului. De asemenea, la aproape toți itemii ce se referă la aparatura modernă, modernitatea gospodăriei este mai ridicată în cele două sate față de gospodăriile din țară. În ce privește consumul mediatic, prelucrarea datelor obținute în cele două sate și compararea acestora cu cele disponibile la nivel național (din Eurobarometrul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
celălalt, întrucât ambele au atât elemente de tradiționalism, cât și de modernitate. Cel mult, am putea spune că în Tălmăcel întâlnim un tradiționalism mai apropiat de sensul său comunitar, adică mai înclinat spre comportament imitativ, coeziune, comportament de întrajutorare. Urmărind itemii relevanți pentru cele trei, tradiționalism, modernitate și postmodernitate, se poate concluziona faptul că tradiționalismului este mult mai bine reprezentat, decât celelalte două. Modernitatea își face simțită prezența mai ales la nivelul dotării gospodăriei și mai puțin la nivel atitudinal. Iar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
des satul ca o comunitate de oameni care se ajută între ei (comparativ cu orașul, satul este mai apropiat de ideea de comunitate). În încercarea de a surprinde cât mai complet problematica comunității studiul nostru a urmărit o serie de itemi care pot fi încadrați în câteva dimensiuni. De altfel, literatura de specialitate pe această problemă evidențiază aceleași dimensiuni, care nu pot lipsi din discuția despre comunitate: * Strategii comportamentale și opțiuni de viață: itemii relevanți pentru analiza comunității sunt: urmărirea intereselor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
studiul nostru a urmărit o serie de itemi care pot fi încadrați în câteva dimensiuni. De altfel, literatura de specialitate pe această problemă evidențiază aceleași dimensiuni, care nu pot lipsi din discuția despre comunitate: * Strategii comportamentale și opțiuni de viață: itemii relevanți pentru analiza comunității sunt: urmărirea intereselor satului înaintea intereselor proprii, respectul pentru norme informale, opțiunea pentru o familie mare vs. familie mică, valorizarea și imitarea comportamentului celorlalți oameni din sat vs. comportament propriu; * Tradiții și obiceiuri: am considerat că
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost și una din preocupările acestui studiu. Cum se raportează oamenii la satul lor, cum percep ei relația cu satul (comunitatea) la nivel simbolic, acestea au fost întrebările la care am încercat să răspundem. Pentru aceasta am luat în analiză itemi cum ar fi: apropierea sufletească de sat și sentimentele față de sat (atașament, mândrie, indiferență, rușine, dorință de implicare). Mă voi referi pe scurt la acești itemi, respectând demersul comparativ urmat până acum. Răspunsurile subiecților la acești itemi se încadrează și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost întrebările la care am încercat să răspundem. Pentru aceasta am luat în analiză itemi cum ar fi: apropierea sufletească de sat și sentimentele față de sat (atașament, mândrie, indiferență, rușine, dorință de implicare). Mă voi referi pe scurt la acești itemi, respectând demersul comparativ urmat până acum. Răspunsurile subiecților la acești itemi se încadrează și ele în patternul care s-a conturat până acum, acela că în Tălmăcel ideea de comunitate are mai multă consistență, este o realitate mai vie și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
luat în analiză itemi cum ar fi: apropierea sufletească de sat și sentimentele față de sat (atașament, mândrie, indiferență, rușine, dorință de implicare). Mă voi referi pe scurt la acești itemi, respectând demersul comparativ urmat până acum. Răspunsurile subiecților la acești itemi se încadrează și ele în patternul care s-a conturat până acum, acela că în Tălmăcel ideea de comunitate are mai multă consistență, este o realitate mai vie și mai actuală decât în Ludoș. Astfel, ludoșenii sunt semnificativ mai înclinați
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ăsta-i satul meu, aici m-am născut, aici am trăit și aici îmi place. Să-mi dea cineva orice și n-aș pleca din Tălmăcel". (O. I., 75 de ani) Semnificația subiectivă a comunității Am inclus aici analiza unor itemi referitori la semnificația subiectivă a comunității (care au fost deja analizați mai sus) și itemi despre percepția caracterului special al satului, al comunității din care respondentul face parte. Tălmăcenii sunt mai înclinați să considere că satul lor este un sat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Să-mi dea cineva orice și n-aș pleca din Tălmăcel". (O. I., 75 de ani) Semnificația subiectivă a comunității Am inclus aici analiza unor itemi referitori la semnificația subiectivă a comunității (care au fost deja analizați mai sus) și itemi despre percepția caracterului special al satului, al comunității din care respondentul face parte. Tălmăcenii sunt mai înclinați să considere că satul lor este un sat special, în sensul că îl consideră diferit de alte sate și renumit datorită tradițiilor și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
împărtășite de membrii comunității. Intenția acestei analize este așadar aceea de a explora inițial interacțiunea socială comunitară, ca o primă dimensiune a forței unei comunități, printr-o sumară analiză a capitalului social relațional în ruralul românesc (vor fi analizați aici itemi legați de încredere interpersonală și apartenență în diverse tipuri de rețele sociale), de a analiza ulterior acțiunea colectivă pe probleme de interes public comunitar, ca o a doua dimensiune a forței comunității rurale (aspectele vizate aici vor fi realizarea unor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost cooperativizat sau nu) și județ 25 din Barometrul Rural 2007. Am utilizat de asemenea din ambele baze de date variabile independente cum ar fi vârsta, sexul, ocupația, educația, pentru testarea unor ipoteze de lucru. Din păcate cercetarea nu conține itemi relevanți pentru alte aspecte comunitare, în special cele culturale (credințe comune, ritualuri, obiceiuri, etc), astfel că imaginea asupra comunității pe care o voi surprinde prin analiza variabilelor de mai sus, va fi inevitabil una fragmentară. De altfel, acest risc de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
credințe comune, ritualuri, obiceiuri, etc), astfel că imaginea asupra comunității pe care o voi surprinde prin analiza variabilelor de mai sus, va fi inevitabil una fragmentară. De altfel, acest risc de a nu regăsi în bazele de date folosite toți itemii de care are nevoie este unul cunoscut și acceptat pentru cercetătorul ce folosește metoda analizei secundare. Capital social relațional în rural Există multe studii în literatura sociologică românească ce explorează direct sau indirect această temă (Mihăilescu, 1997, Pop, Rughiniș, 2000
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că locuitorii satelor românești investesc cea mai multă încredere în cei din familia lor, iar nivelul încrederii în oamenii de pe stradă, de alte religii, sau altă etnie este mai scăzut, având o valoare medie (între Puțin și Mult). Corelațiile între itemul legat de încrederea în oamenii de pe stradă (disponibil în EBR 2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de aria culturală, nu sunt semnificative. În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stradă, de alte religii, sau altă etnie este mai scăzut, având o valoare medie (între Puțin și Mult). Corelațiile între itemul legat de încrederea în oamenii de pe stradă (disponibil în EBR 2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de aria culturală, nu sunt semnificative. În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este semnificativă, arătând că încrederea în oamenii de altă religie sau naționalitate crește o dată cu gradul de dezvoltare al comunei. În ce privește satisfacția
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
NăsăudSălaj și Banat și cei din comunele dezvoltate 26. În schimb cei din ariile Buzău-Brăila, Alba-Hunedoara și Galați-Teleorman-Ialomița-Călărași și cei din comunele sărace sunt mai degrabă puțin sau deloc mulțumiți de viața lor socială. Barometrul Rural 2007 are doar doi itemi legați de încredere și anume încrederea în persoane din elita locală și încrederea în asociațiile agricole din sat. Am considerat că acesta din urmă poate fi un indicator al forței comunității locale, pentru că apartenența la asociații este una din formele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]