3,194 matches
-
Palatul Seninătății Binevoitoare. Amândoi ducem în brațe tărtăcuțe. În loc să chemăm palanchinul, mergem pe jos, traversând mai multe grădini. Pe măsură ce ne apropiem de palat, se simte un miros puternic de tămâie, iar noi pășim prin nori de fum. Aud sunete de jale și îmi închipui că s-ar putea să fie călugări care cântă psalmodii. An-te-hai sugerează să ne oprim mai întâi la Pavilionul Pâraielor, ca să dăm înapoi tărtăcuțele. Când trecem de poartă și intrăm în grădină, mă simt copleșită de imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
7 apartamente, București, str. Cobalcescu 60. 3631. Ivan P. Elenă, 4 apartamente, București, str. Belizarie 28. 3632. Isbasescu Filofteia, 3 apartamente, București, str. Alex Popov 92. 3633. Iliescu Maria, 4 apartamente, București, str. Pictor Vermont 7. 3634. Ionescu Gh. și Jalea Vasile, 105 apartamente, București, str. 30 Decembrie 9; str. Mihail Pherekyde 3; str. Cavafii Vechi 13; 15-17; str. Doamnei 21; B-dul 1848 6; str. Apolodor 15; Piața Lahovary 8. 3635. Ionică Constantin, 12 apartamente, București, calea Dudești 131. 3636. Ionescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Berzei 33 4091. Jarnea I. Elenă, 5 apartamente, București, str. Pictor Hentia Iov 17, str. Olimp 61, Bușteni, str. Cap. Muatru 4092. Jecu D., 5 apartamente, București, str. Calea Moșilor 224, Bul. Pache 70 4093. Jippa Constantin. București. 4094. Jalea Voicu, 11 apartamente, București, str. Matei Voievod 13, str. Academiei 29, Băneasa, str. Banului 5 4095. Jagar Sercus, 8 apartamente, București, str. Mărgelelor 2 4096. Jipa Sultană, 6 apartamente, București, str. Dem. Teodorescu 1, str. Mitr. Ghenadie Petrescu 166. 4097
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5 apartamente, București Calea Griviței 9 5083. Meltzer Toma, 13 apartamente, București str. Radu Vodă 23, Spl. Unirii 40 5084. Mueller Alois, 64 apartamente, București str. Radu Vodă 23 a, Spl. Unirii 42, str. Oițelor 8 5085. Marinescu N. și Vargolici Jalea Paulina, 15 apartamente, București str. Știrbei Vodă 122, str. Isvor 109 5086. Manolescu Ion, 14 apartamente, București str. Vânători 8 5087. Mihăilescu C-tin, 6 apartamente, București Calea Griviței 332 5088. Musetescu Elenă, 6 apartamente, București str. Av. Drossu 3 5089
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ceremoniile funerare sunt asociate cu lexeme românești de origine latină: a priveghea, priveghere, priveghi (lat. pervigilare), a comânda, comând (lat. commendare) sau cu cele slave din adstrat (secolele VII-X): colivă (slv. kolivo), colac (slv. kolaci), coșciug (kosi), molitvă, pomană, praznic, jale (zali), a se prăpădi (slv. propasti), a hohoti. Să menționăm obiceiurile funerare "barbare" ale românilor: bocete, lamentații, strigăte, gesturi disperate, ținută cernită, praznice înainte și după înmormântare sau la intervale regulate (parastase). Aceste obiceiuri de înmormântare creștine sunt prelungiri ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bune vești: împăratul vrea să-și mărite fata. Și asta-i veste rea, moșnege?[...] Of! Moșnege of! boala împăraților e ca sănătatea noastră! Numai despre feții de împărat ce mi-ai spus, mi se rupe inima din mine, că mare jale și alean or mai fi ducând mamele lor pentru dânșii! Mai bine că al nostru nu poate vorbi și nu-l duce capul ca pe alții la iznoave.” (p. 190) „În poveștile lui Creangă nu există cultural decât o singură
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de principiile realismului european. În copilărie cunoscuse îndeaproape mediul cojocarilor bănățeni, viața maiștrilor, a calfelor și a ucenicilor, personaje care îi vor popula proza. Cea dintâi nuvelă apărută în presă se intitulează Din lume (1890), ultima - După un an de jale (1893), iar în acest interval apar Un sfârșit jalnic (1891), De la târg, În lume (1893). Unele nuvele sunt subminate de accente melodramatice și de procedee naturaliste. Ca toate scrierile sale în proză, nuvela În lume - cea mai reușită - își ia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
Troceanu, un student întârziat, filosof nihilist și mizantrop, apatic și antipatic, croit parcă după un calup nietzschean sau dostoievskian. Scârbit de ceea ce el considera „aceeași condiție umană mizeră”, protagonistul declară sfidător: „să te mândrești cu ceva omenesc este de domeniul jalei, și câteodată de cel al morbidului”. În contextul prozei scrise la cumpăna deceniilor al șaptelea și al optulea, romanul se individualizează prin trei trăsături: ridiculizarea umanismelor (vechi sau noi) în numele unui cinism feroce, care refuză speciei umane orice iluzie compensatorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
un mistreț și apoi să moară din cauza rănilor primite, iar mai apoi să învie în primăvară ca un zeu strălucitor al primăverii. Comemorarea anuală a zilei morții lui Adonis, în care femeile din Byblos se abandonau unor manifestări dezlănțuite de jale, în timpul cărora printre plânsete sfâșietoare înmormântau o imagine a tânărului zeu, constituia în fapt, nucleul central al acestei celebrări mistice. După o scurtă vreme, durerea se preschimba în bucurie și pioasele zeului anunțau tresăltând de bucurie: Adonis trăiește! Chiar și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
arabe, devoțiunii mexicane și colonizării anglofone"42 integrează și, în același timp, transcende efortul general al muzicii tejano de a "nu capitula în fața nici uneia dintre influențe"43. Mai mult, grito-ul, un plânset exprimat în cântece tejano de dragoste sau de jale, "este atât o expresie a răzvrătirii, dar și a solidarității în durere"44 pe care cei care au ascultat-o pe Selena, fie și prin intermediul mass-media ca mine, care nu am avut ocazia să o cunosc cât era în viață
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Goga sau Lucian Blaga. Căci oricine poate observa caracterul în ultimă instanță ezoteric al acestei poezii ce-și găsește echilibrul într-o ceremonializare a suferinței, după depășirea etapei juvenile a freneziei vitaliste, așa cum apare ea în "Cum să vă spun"; jalea lui Goga din "Rugăciune" sau "Noi", cu rădăcini certe în farmecul dureros eminescian va fi o permanență a poeziei lui Ioan Alexandru 5. O definiție a poeziei Poemele sunt un fel de drum pe care nu "poate călători nimeni în afara
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
În locul Pustiei cândva a fost marea, deci viața. Sentimentul Pustiei este sugerat printr-un peisaj dezolant: "E toamnă pe pământ și-n cer/ E iarnă grea: de-atâta amar de vreme/ Nu mai trimite iarna peste mări/ Decât bubuituri și jale și blesteme". Ni se pare că trecerea prin purificare, transcenderea materiei presupune la Ioan Alexandru o cale în spirală, urcând astfel în cercuri spre înalt, într-un univers de joc apocaliptic, reminiscențe, cum remarcă Ion Pop, din lectura romanticilor germani
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca la romantici în caligrafia ciudată a unor poeme ca "Descoperirea focului" sau "Claun": "Veniți, lume/ circul mare, de la broască la gorilă scheunatul, versul, vântul se plătesc la fel de bine,/ în treptată vindecare plânge silnica mulțime/ ei de ea îi este jale, ei de ea îi este silă.". Interesant este că poetul își suprapune existența cu cea a poporului; deci, chiar poezia raportată la propriul eu depășește în acest volum ambianța proprie, integrând-o în "viața lumii" (cum ar zice Miron Costin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ultima noapte a aducerii aminte" ("Clopotele"). 16 "Căci nu sunt mulți adolescenți care/ Pot însoți un șarpe" (A. Păunescu). 17 "Șarpele cu ochii de diamant/ Ridicat pe iedera de foc". 18 "Și s-a urât cu cântecul din fluier,/ Cu jalea din câmpii, alăuta/ Vor șerpi cu clopoței, năpârci cu șuier,/ Și nu mai vor nici hora, nici lăuta." 19 "Ca o șoaptă din țărână/ Împrejurul roții olarului/ Venim de departe lovindu-ne./ Nu ne chema, nu ne opri, nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
proză sau în versuri. Speciile fundamentale ale genurilor literare: I. Genul liricgenul literar în care ideile, sentimentele se transmit în mod direct prin intermediul eului liric si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a venit vremea să-I scoată unii demoni ce o stăpâneau” * “Muierea îndura fără să crâncenească puterea omului ei și rămânea neînduplecată, cu dracii pe care-I avea; iar Nichifor își pleca fruntea și arăta mare părere de rău și jale. Apoi lumea li se prea iar bună și ușoară, după rânduiala lui Dumnezeu din povestea baciului” * “La copiii rămași amândoi se uitau cu plăcere... iar pe Gheorghiță și maică-sa îl ocrotea și-l apăra de câte ori în ochii lui Lipan
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte nuntă cosmică , episodul final al presupusei apariții a mamei care își caută feciorul dispărut. Prin reluarea alegoriei și în final, tensiunea sufletească nu scade, ci ea se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spuma laptelui, cu mustața deasă de forma spicului de grâu, cu părul și ochii negri, el devine prototipul frumuseții masculine în viziune populară. Acest portret fizic este prezentat din punctul de vedere al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
intensitatea trăirilor , prin dragostea de mamă ea nu este numai mama ciobanului moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu Rusu, "jalea eternului feminin". Ca și Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu sau Vitoria Lipan, eroina din Baltagul" sadovenian, cu care are numeroase asemănări, măicuța bătrână stârnește admirația și prețuirea cititorului. Portretul baciului și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
n-ar avea data 1904, „Marguerite” ar putea fi luat drept compunerea unui autor din prima jumătate a veacului precedent, în cel mai fericit caz a unui Alecsandri tînăr. Iată-l: „Floricică albă-n foaie/Ceai crescut lîngă izvor,/ Oare jalea mea te-ndoaie/ Cînd mă plîng eu florilor?// Cînd te-am sărutat eu, floare/ Albă și nevinovată,/ De ce-ai tremurat tu oare/Și te-ai ofilit îndată?//... înțelegi tu vieții șirul/ Floricică de izvor, -/ Ori te-a tremurat zefirul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o vîrstă poetică la alta. în Plumb, Scîntei galbene, Cu voi..., Comedii în fond, sunetul muzicii e dur, metalic. Fanfare militare execută un repertoriu alcătuit din piese făcute să provoace sau să accentueze melancolia: arii triste, marșuri funebre, cîntece de jale. Muzica lugubră, cîntată în aer liber, alternează cu cea exaltată, „de bal”, cîntată în interioare, unde orchestrele încep „cu o indignare grațioasă”, apoi „frig”. Un trouble fête prin temperament, Bacovia e atent îndeosebi la muzica gravă, cea care-i întreține
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aceea” înseamnă că ea cînta aspru, straniu, dar (continuarea o arată) răscolitor, memorabil. Cîntăreața (în care unii au văzut simbolul poeziei)8) își răcnea durerea și, în același timp, o trezea pe a ascultătorilor săi: „Barbar cînta, dar plin de jale, -/ Și-n jur era așa răscoală...” Iritant, zguduitor din cînd în cînd („Și-n lungi, satanice ecouri”), cîntecul adăuga tristețe la tristețea celor deja triști: „Barbar, cînta femeia-aceea.../ Și noi eram o ceată tristă -/ Prin fumul de țigări, ca-n
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
stele;/ Doar viscolul din gîndurile mele/ Tot mai pornit prin gerul lui mă poartă...// ... Iar corbii, presimțindu-și trista pradă,/ Spre inima-mi pe jumătate moartă/ își năpustesc sălbatica grămadă...” 11). în schimb, Cincinat Pavelescu, „scîrbit de lupte și de jale”, descoperă în ei un impuls pentru o atitudine în răspăr: „O , corbi siniștri, vă iubesc!” Pentru că - zice el mai departe - „în fracurile voastre negre/ De ciocli, aveți ceva de gală,/ Și-n croncănitul vostru rîde/ O ironie triumfală!”12). în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și fiică, în America, despre care, în propaganda geambașilor de oameni, se relatau „lucruri minunate”. Tatăl, țăran, speră să ajungă „un domn bogat”, iar fiica zîmbește „la gîndul unui trai boieresc”. Drumul lor se transformă însă într-un „drum de jale și mizerii”. Nimic nu corespunde visului cu care plecaseră de acasă. Desfășurate în trei etape, „peregrinările pentru căutarea pîinii” sfîrșesc dramatic. La puțin timp după ce a ajuns colon, tatăl moare; mor și cei care ar fi putut s-o ajute
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fel: se vor izola și astfel legăturile se vor întrerupe. Inevitabil, lucrul acesta se va întîmpla și cu „iubita”. „Plumb de toamnă” se încheie în nota cea mai adecvată, respectiv cu relevarea a ceea ce-i unește pe toți acești nefericiți: „jalea și revolta”. „De-acum, - scrie autorul - au și pornit pe lumea eronată/ Ecouri de revoltă și de jale”. O revoltă și o jale ca ale lui și ca ale ei. Vă imaginați ce prost s-ar fi terminat poemul, dacă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]