28,495 matches
-
2)“ din cuprinsul art. 86 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, prin raportare la prevederile art. 21 din Constituție, Curtea urmează să se raporteze la critica formulată de autor, deoarece, potrivit jurisprudenței sale, nu se poate substitui acestuia în ceea ce privește formularea unor motive noi de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 180 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 21 mai 2019
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2)“ din cuprinsul art. 86 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002. ... 28. În final, Curtea observă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - Marea Cameră care, prin Hotărârea din 15 octombrie 2020, pronunțată în Cauza Muhammad și Muhammad împotriva României, a hotărât că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție din cauza nerespectării garanțiilor
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
7 pentru motive similare, respectiv: Hotărârea din 9 martie 2021, pronunțată în Cauza Hassine împotriva României, și hotărârile din 2 noiembrie 2021, pronunțate în cauzele Khater și Li împotriva României și Abu Garbieh împotriva României. ... 29. Curtea reține că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-au îndepărtat expres de la aplicare garanțiile procedurale ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (care au corespondent art. 21 din Constituție) în materia declarării ca
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
fie reprezentat în acest scop în fața autorității competente (paragraful 154). ... 31. Cu prilejul soluționării prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a observat că, de principiu, garanțiile procedurale prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7 sunt respectate. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului anterior evocate, străinii trebuie să cunoască elementele faptice relevante pentru a putea contesta afirmațiile autorităților potrivit cărora securitatea națională este în discuție, pentru a putea prezenta în mod rezonabil motivele care pledează împotriva expulzării lor
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
în linia de gardă. ... 30. Problema de drept enunțată este nouă, aspectele ce fac obiectul sesizării fiind, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, chestiuni de drept asupra cărora instanța supremă nu a statuat, așa cum rezultă din jurisprudența sa, și aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție consultate. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 31. Apelanții-reclamanți apreciază
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
de medici în cadrul gărzilor efectuate în temeiul unui contract de muncă cu timp parțial. Soluționarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe depinde de rezolvarea problemei de drept sesizate de instanța de trimitere. ... 53. Pentru a se constata admisibilitatea sesizării, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au evidențiat cerințele pe care trebuie să le întrunească problema de drept care face obiectul sesizării, în sensul că trebuie să aibă o natură controversată și să prezinte o dificultate suficient de mare
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
de trimitere trebuie să le prezinte în mod adecvat în încheierea de sesizare. Ca atare, încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie să evidențieze o problemă de drept veritabilă, susceptibilă să genereze divergențe obiective în cadrul jurisprudenței naționale, de natură să conducă în timp la apariția unei practici judiciare neunitare. ... 56. Prin încheierea de sesizare, instanța de trimitere a arătat succint motivele pentru care a apreciat admisibilă sesizarea și a prezentat două opinii asupra problemei de drept
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
2020, în privința rezolvării problemei de drept care face obiectul sesizării, este de natură să configureze nu numai lipsa de dificultate reală, ci și absența caracterului de noutate al acesteia - condiție distinctă de admisibilitate a sesizării. ... 68. Astfel, într-o jurisprudență dezvoltată constant, instanța supremă a statuat în sensul că este îndeplinită cerința noutății atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori în ipoteza unor chestiuni noi de drept, generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia sau dacă se impune clarificarea unei asemenea norme într-un context legislativ nou. ... 69. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma interpretării
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
a unor texte de lege la anumite circumstanțe, ce caracterizează fiecare litigiu, nu poate fi transferată completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci revine instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. ... 72. Finalitatea demersului o reprezintă împiedicarea apariției unei jurisprudențe neunitare în materie, instanța supremă nefiind învestită, în cadrul acestei proceduri, cu însăși aplicarea legii în scopul soluționării cauzei respective. Prin urmare, rămâne atributul exclusiv al instanței de trimitere să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând, în
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
atribuie valoare de titlu executoriu contractului de asistență juridică, chestiunea de drept sesizată fiind cea care face obiectul apelului. ... 52. Faptul că de problema de drept depinde soluționarea cauzei nu este suficient însă pentru a se constata admisibilitatea sesizării. În jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că analiza aspectelor generale de admisibilitate trebuie să aibă în vedere faptul că procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
legea îi recunoaște valoarea de titlu executoriu, nu ar putea fi însă toate supuse aceluiași regim execuțional și nu ar putea fi, deci, recuperate pe cale silită în temeiul aceluiași act juridic ce constituie titlu executoriu. ... 63. Potrivit sesizării și jurisprudenței indicate de instanța de trimitere, diferențele pe care instanțele le realizează între tipurile de creanțe de recuperat înscrise în unul și același act juridic - contractul de asistență juridică - sunt explicate prin conținutul art. 124 alin. (1) din Statutul profesiei de
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, dar și atunci când chestiuni noi de drept sunt generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia ori dacă se impune clarificarea unei asemenea norme într-un context legislativ nou din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 69. Această condiție nu se verifică în cazul sesizării de față. ... 70. Chestiunea de drept sesizată
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
la nivelul Tribunalului Constanța (Decizia nr. 1.249 din 22 septembrie 2020, indicată și în sesizarea instanței de trimitere) și una definitivă prin neapelare, la nivelul unei judecătorii din raza Curții de Apel București. ... 73. Deși aproape inexistent la nivel de jurisprudență, potențialul de practică neunitară ar putea fi mai degrabă văzut la nivelul opiniilor colectivelor de judecători consultate, care au exprimat și argumentat, în proporții echilibrate, ambele soluții exemplificate în încheierea de sesizare. ... 74. Întrucât opinia care nu a recunoscut valoare
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 29 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.483/63/2017, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 350 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262398]
-
contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate“. ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 56 - Contribuții financiare. ... 12. Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, obligația celor asigurați de a contribui la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu un alt principiu ce stă la baza acestui sistem, și anume cel al solidarității. Datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își
DECIZIA nr. 350 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262398]
-
au venituri mici (a se vedea Decizia nr. 658 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 30 iunie 2009). ... 14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 15. Distinct de cele reținute prin jurisprudența anterior evocată, cu acest prilej Curtea mai observă că Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este un
DECIZIA nr. 350 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262398]
-
nr. 451 din 30 iunie 2009). ... 14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 15. Distinct de cele reținute prin jurisprudența anterior evocată, cu acest prilej Curtea mai observă că Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care este utilizat pentru garantarea și finanțarea asistenței de sănătate publică, ce reprezintă efortul organizat al societății în vederea
DECIZIA nr. 350 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262398]
-
marjă de apreciere. *) Decizia Curții Constituționale nr. 216 din 7 aprilie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 14 iulie 2022. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 216 din 7 aprilie 2022 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Analizând, în continuare, critica de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a sintagmei
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
act normativ cu o aplicabilitate universală. Toate aceste criterii nu pot fi apreciate decât prin raportare la situația concretă dintr-un anumit moment. ... 28. O astfel de reglementare nu poate fi apreciată ca fiind lipsită de claritate și previzibilitate. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că previzibilitatea legii presupune ca cetățeanul să dispună de informații suficiente și prealabile asupra normelor juridice aplicabile unei situații concrete, iar, prin raportarea la cerința previzibilității, redactarea legilor nu poate prezenta o
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
că actele administrative normative nu pot fi atacate decât pe calea unei acțiuni în anulare formulate în contencios administrativ, și nu pe calea excepției de nelegalitate, respectiv dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitate acestora, statuând, în esență, că prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control, pe calea excepției de nelegalitate, se urmărește un scop legitim, respectiv asigurarea securității raporturilor juridice
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
1) din Constituție, deoarece procedura aceasta forțată a împiedicat exercitarea corespunzătoare a mandatului reprezentativ de către parlamentarii care au participat la vot, fără dezbateri și fără a putea lua cunoștință, în timp util, de conținutul raportului. ... 7. Se invocă și jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 32, prin care s-a constatat că „în ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
însuși actul de justiție. ... 25. Se critică art. 28 din Legea privind organizarea judiciară, care stabilește aceleași condiții în ceea ce privește posibilitatea secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și a completurilor de 5 judecători de a-și schimba jurisprudența. În acest sens, autorii sesizării consideră că este important pentru completul de 5 judecători să își poată schimba jurisprudența în condiții mai lesnicioase decât o întreagă secție a Înaltei Curți. Condiționarea acestui fapt de acordul Secțiilor Unite ar putea afecta
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
ceea ce privește posibilitatea secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și a completurilor de 5 judecători de a-și schimba jurisprudența. În acest sens, autorii sesizării consideră că este important pentru completul de 5 judecători să își poată schimba jurisprudența în condiții mai lesnicioase decât o întreagă secție a Înaltei Curți. Condiționarea acestui fapt de acordul Secțiilor Unite ar putea afecta independența membrilor completului de 5 judecători. De asemenea, se încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție referitoare la
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]