3,084 matches
-
dacă în perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași, Eminescu își alcătuiește articolele animat de dorința de a oferi cât mai multe informații, odată cu intrarea în redacția Timpului, se face simțită conștiința valorii performative a scrisului jurnalistic, a impactului pe care îl are acesta asupra cititorului. Multe din articolele publicate în gazeta conservatoare relevă o relație explicită cu cititorul, vizibilă în adresarea directă, în formulări colocviale care instaurează un soi de complicitate între jurnalist și public, în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
63 de articole cu subiect politic, apărute în patru publicații ale vremii. Demersul analitic pleacă de la premisa că publicistica lui Mihai Eminescu este produsul unui orizont istoric determinat, fapt care ne obligă la raportarea limbajului politic eminescian la specificul limbajului jurnalistic din epocă. În acest sens, propunem în acest capitol o abordare contrastivă a articolelor semnate de Eminescu în Timpul și a unor texte din alte trei publicații ale vremii: Românul, România liberă și Pressa. Analiza are la bază convingerea că limbajului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
polemică ai lui Eminescu. Stilul publicistic cultivat de Rosetti "își are sursa în oratoria revoluționară pașoptistă, amintind și de înflăcărarea romantică a publicisticii franceze de la 1848"490. Patosul argumentației, amploarea frazelor, trimiterile istorice, abundența repetițiilor sunt câteva dintre constantele scrisului jurnalistic cultivat de Românul. După 1880, declinul publicației este evident, iar încercările de revitalizare sunt sortite eșecului. Discutând din ce în ce mai dogmatic, Românul, pierdut în amintirile sale de odinioară și nedespărțit de teoriile școlii pozitiviste, de unde plecase cugetarea celor dintâi redactori ai săi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
literare vizând cultivarea gustului artistic al cititorilor. Particularități ale limbajului politic cultivat de presa secolului al XIX-lea Publicistica dezvoltată la începutul secolului al XIX-lea poartă încă aluviunile epocii anterioare, dar schimbările încep să apară, sub impactul influenței modelelor jurnalistice europene. Asistăm acum la o primenire a lexicului politic, prin împrumuturi masive din limbile latină, franceză și italiană. Constituirea unei clase politice contribuie la preluarea din afară a unei terminologii capabile să denumească noile realități ale timpului. Limbajul politic al
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
specializare a mijloacelor de exprimare specifice limbajului politic al epocii. Identitatea stilului publicistic este construită în principal de caracteristicile vocabularului, de ponderea însemnată a neologismelor, dar și de dimensiunea metadiscursivă, menită să faciliteze accesul opiniei publice la conținuturi. Analizând stilul jurnalistic din veacul al XIX-lea, Al. Andriescu 494 semnalează o serie de trăsături specifice: * cultivarea relațiilor sinonimice; * numărul mare de îmbinări cu caracter fix; * utilizarea intensă a superlativului; * cultivarea unor unități frazeologice stereotipe, cu valoare metaforică; * valorificarea virtuților analogiei; * prezența
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a unui calc, inserarea termenilor noi alături de sinonime cunoscute, prezentarea unor definiții și explicații semantice detaliate, fie în corpul articolului, fie în subsolul paginii, constituie tot atâtea mijloace de dezambiguizare a limbajului. Explicitarea termenilor administrativi devine o constantă a scrisului jurnalistic din epocă, mărturia unui jurnalist de la Curierul românesc fiind relevantă în acest sens: "Redactorul luase răspunderea asupra sa și nu-și întrebuința foaia decât spre darea afară de noutăți, spre deslușirea terminilor întrebuințați (s.n.) în Regulamentul organic, spre încurajarea celor ce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și a modalizatorilor, care imprimă limbajului valori semantice distincte. Concluzii Analiza contrastivă a publicisticii din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu ajutorul DAT, a vizat identificarea specificului semantic a limbajului politic eminescian, prin raportare la discursul jurnalistic al epocii. Demersul analitic a condus la sesizarea unui discurs omogen, din punct de vedere tematic, și fără diferențe majore la nivelul lexicului utilizat. Graficul înregistrând media frecvențelor claselor semantice în cele patru publicații supuse analizei a evidențiat că discursul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru limbajul cultivat de presa românească în veacul al XIX-lea, problematica abordată de Eminescu fiind generată de referențialul evenimențial al epocii. Individualitatea limbajului politic cultivat de poet derivă din modul de organizare a discursului, din detenta temporală a demersului jurnalistic, din acribia cu care își redactează articolele, din bogăția și eleganța expresiei verbale, din grija și respectul față de cititor, din erudiția și formația enciclopedică a gazetarului. Eminescu își selectează cu atenție mijloacele de expresie și traduce abstracțiile în planul experienței
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
bogăția și eleganța expresiei verbale, din grija și respectul față de cititor, din erudiția și formația enciclopedică a gazetarului. Eminescu își selectează cu atenție mijloacele de expresie și traduce abstracțiile în planul experienței empirice, manifestând interes pentru înțelegerea adecvată a mesajului jurnalistic. Modelându-și limbajul în funcție de competențele interpretative ale cititorului și provocându-l în același timp, prin amploarea problematicii abordate și prin deschiderile enciclopedice pe care le operează la nivelul conținuturilor, jurnalistul contribuie decisiv la procesul de modernizare și autonomizare a discursului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
problematicii epocii eminesciene și a specificului discursului publicistic cultivat în acele timpuri. Folosirea unor instrumente noi de analiză, aparținând lingvisticii computaționale, ne-a permis obiectivarea interpretărilor și a favorizat evidențierea superiorității discursului publicistic eminescian, la nivelul organizării conceptuale a mesajului jurnalistic. Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu În 1903, Nicolae Iorga sublinia în articolul "Un nou Eminescu apăru..."503 potențialul imens al manuscriselor, în configurarea unei noi ipostaze a personalității creatoare a poetului. La rândul ei, editarea integrală a publicisticii eminesciene
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al valorilor naționale și profund cunoscător al realităților sociale. Apariția publicisticii a impus reevaluarea imaginii luciferice, pe care o instituise opera artistică, și redimensionarea creației eminesciene în ansamblul ei, prin reverberațiile tematice și de expresie pe care le operează scrisul jurnalistic. Fără să urmărim realizarea unor ierarhii valorice, între creația artistică și cea jurnalistică, fapt imposibil, de altfel, din cauza apartenenței la domenii distincte de cunoaștere, am propus în lucrarea noastră o abordare interdisciplinară a corpusului publicistic eminescian, cu instrumente puse la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
detenta tematică, prin erudiție și acribie, prin implicarea jurnalistului în relatarea evenimentelor, prin comentarii ample și deschideri enciclopedice, prin exprimarea fermă a opiniilor și atitudinilor politice, prin diversificarea și rafinarea mijloacelor de expresie, publicistica eminesciană contribuie decisiv la modernizarea limbajului jurnalistic românesc, aflat încă la început de drum în epocă 508. Pornind de la premisa că fiecare situație de comunicare este tributară orizontului spațio-temporal care o generează, purtând amprenta contextului semiotic, am considerat necesară o prezentare diacronică a carierei jurnalistice a lui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modernizarea limbajului jurnalistic românesc, aflat încă la început de drum în epocă 508. Pornind de la premisa că fiecare situație de comunicare este tributară orizontului spațio-temporal care o generează, purtând amprenta contextului semiotic, am considerat necesară o prezentare diacronică a carierei jurnalistice a lui Mihai Eminescu, urmărind liniile de continuitate, respectiv mutațiile pe care le înregistrează limbajul publicistic eminescian de-a lungul celor peste șapte ani de activitate. Demersuri de acest gen întâlnim la Garabet Ibrăileanu (1930) și D. Vatamaniuc (1985), care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicistic aferent celor patru perioade de activitate a evidențiat că problematica articolelor se caracterizează prin unitate și continuitate, în vreme ce, la nivelul expresiei, remarcăm o serie de modificări, de nuanțe, ținând de procesul de de modernizare și de rafinare a expresiei jurnalistice. Dincolo însă de particularitățile de expresie pe care le dobândește scrisul jurnalistului, într-o etapă sau alta a carierei publicistice, observăm unitatea de conținut a acestuia, semn al unei concepții bine închegate față de realitățile timpului. În acest sens, lectura textelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și accentuarea spiritului polemic, a verbului virulent, care îi va atrage jurnalistului atâtea critici din partea colegilor de breaslă și, ulterior, din partea exegezei. Situate în perioada studiilor vieneze, debuturile carierei jurnalistice a lui Eminescu sunt strâns legate de viața culturală și politică a studenților români aflați la studii în străinătate. Publicistica eminesciană de factură politică este prefațată de un număr de trei articole ("Să facem un congres", "În unire e tăria
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
naționale. Intrarea în redacția Curierului de Iași, în toamna anului 1874, echivalează cu asumarea unei profesii care îi va solicita energiile și-i va măcina existența până la sfârșitul vieții. Dacă publicația ieșeană oferă lui Eminescu ocazia exersării și perfecționării stilului jurnalistic, activitatea desfășurată la Timpul reflectă dobândirea siguranței și stăpânirea deplină a limbajului publicistic, distingându-se prin detenta tematică și prin rafinarea mijloacelor de expresie. În calitate de redactor, redactor șef și responsabil cu partea politică la publicația conservatorilor, Eminescu desfășoară o intensă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
partea politică la publicația conservatorilor, Eminescu desfășoară o intensă activitate editorială făcând dovada unei concepții social-politice bine închegate și a refuzului oricăror constrângeri ideologice 510. În noiembrie 1888, cu doar un an înainte de trecerea în neființă, poetul revine pe tărâmul jurnalistic, prin colaborarea la România liberă și Fântâna Blanduziei. Articolele editate acum configurează epilogul carierei jurnalistice eminesciene, înscriindu-se pe aceeași linie tematică și de expresie cultivată la Timpul. Cercetarea limbajului politic eminescian nu putea face abstracție de tradiția interpretativă în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
social-politice bine închegate și a refuzului oricăror constrângeri ideologice 510. În noiembrie 1888, cu doar un an înainte de trecerea în neființă, poetul revine pe tărâmul jurnalistic, prin colaborarea la România liberă și Fântâna Blanduziei. Articolele editate acum configurează epilogul carierei jurnalistice eminesciene, înscriindu-se pe aceeași linie tematică și de expresie cultivată la Timpul. Cercetarea limbajului politic eminescian nu putea face abstracție de tradiția interpretativă în domeniu, de deschiderile și limitele înregistrate de analizele anterioare. În acest sens, am considerat imperioasă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Exegeza publicistică eminesciană, net inferioară ca volum celei poetice, nu a fost scutită însă de excese. Încă de la apariția primelor volume de publicistică, se configurează două atitudini dominante de interpretare: pe de o parte, atitudinea encomiastică, de supralicitare a scrisului jurnalistic eminescian 511, de cealaltă parte, atitudinea denigratoare, de contestare a oricărei valori publicisticii poetului 512. Pe lângă cele două tendințe extreme, se înregistrează proliferarea unor interpretări ideologizante care, pe baza unor excerpte tendențioase din corpul articolelor, încearcă să demonstreze afilierea jurnalistului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicistica poetului. Descrierea semiotică a limbajului politic eminescian a vizat cercetarea ansamblului semnelor verbale, din punct de vedere al structurii și poziției lor în plan paradigmatic, al relațiilor virtuale dintre ele, în strânsă legătură cu procesul de constituire a semnificației jurnalistice. Demersul analitic s-a desfășurat pe trei paliere principale: 1. investigarea structurii și funcționalității semiozei publicisticii eminesciene, prin valorificarea, la nivel metodologic, a modelului hexadic de analiză situațională 518; 2. analiza semiotică, vizând descrierea sintactică, semantică și pragmatică a limbajului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe care o ilustrează publicistica, evidențiind impactul fiecărei variabile asupra întregului ansamblu semnificativ. Valorificarea virtuților unui astfel de instrument de analiză în cercetarea semiozei publicisticii eminesciene a facilitat, la nivel metodologic, demersul de re-contextualizare a articolelor, de raportare a limbajului jurnalistic la toți parametrii procesului de semnificare: jurnalist, direcții tematice, mijloace de semnificare, macro și micro-context, finalități ale discursului politic și orizonturi ale receptării, ferindu-ne astfel de judecăți unilaterale. Descrierea parametrilor hexadei a evidențiat dinamica procesului de semnificare care stă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și orizonturi ale receptării, ferindu-ne astfel de judecăți unilaterale. Descrierea parametrilor hexadei a evidențiat dinamica procesului de semnificare care stă la baza publicisticii lui Mihai Eminescu și impactul relațiilor sintagmatice și paradigmatice din interiorul modelului, la nivelul semnificațiilor scrisului jurnalistic. Fiecare dintre cele șase coordonate intră în relație, simultan și succesiv, cu ceilalți cinci parametri ai situației de comunicare, modelând noi semnificații ale mesajului jurnalistic. Utilizarea modelului hexadic a impus, pentru început, raportarea limbajului obiect la orizontul receptării publicisticii eminesciene
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mihai Eminescu și impactul relațiilor sintagmatice și paradigmatice din interiorul modelului, la nivelul semnificațiilor scrisului jurnalistic. Fiecare dintre cele șase coordonate intră în relație, simultan și succesiv, cu ceilalți cinci parametri ai situației de comunicare, modelând noi semnificații ale mesajului jurnalistic. Utilizarea modelului hexadic a impus, pentru început, raportarea limbajului obiect la orizontul receptării publicisticii eminesciene. Analiza relațiilor pe care le întreține receptarea cu celelalte coordonate ale hexadei a favorizat identificarea cauzelor care au determinat anexarea și proliferarea unor judecăți de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jurnalistului nu pot fi niciodată identice cu cele ale interpretului. La nivelul direcțiilor tematice înregistrate de articolele semnate de Eminescu, am remarcat existența unor invariabile. În acest sens, unitatea de neam și apărarea valorilor naționale reprezintă nucleul dur al mesajului jurnalistic eminescian, iar aspectele privind situația țărănimii, chestiunea evreiască, politica internă și externă, concepția despre stat, teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului ș.a. sunt subordonate celor două direcții tematice. Manifestându-se în direcții multiple, de la articole pe teme culturale la editoriale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
același timp opțiunile personale în privința unui program politic favorabil țării în cea de-a doua decadă a veacului al XIX-lea. Raportată la ceilalți cinci parametri ai hexadei, problematica articolelor eminesciene dobândește valențe noi, reflectând adecvarea conținuturilor la finalitățile demersului jurnalistic. O altă dimensiune a analizei hexadice a vizat identificarea și descrierea mijloacelor de expresie folosite de jurnalist în construirea demersului publicistic. În acest sens, remarcăm preferința gazetarului pentru mijloace precum: utilizarea paremiologiei românești și străine în argumentarea ideilor politice; explicitarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]