3,080 matches
-
radio unde se lucrează cu cuvântul rostit. Interviul poate fi realizat pentru obținerea informațiilor care sunt valorificate apoi în elaborarea unui material sau pentru a fi transmise direct către un public căpătând astfel o formă bine definite, interviul devenind gen jurnalistic de sine stătător. Astfel putem reține că interviul rămâne o formă de comunicare interpersonala, în care prin dialogul între reporter și interlocutor se obțin informații pentru a fi transmise publicului. Reporterul are sarcina de a da o formă comunicabila acestor
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
mare atenție trebuie manifestată la eliminarea pauzelor care uneori sunt semnificative.Astfel, dacă va trebui să lăsăm la montaj o pauză care poate semnifică o ezitare a intervievatului, nu o vom elimina pentru că ne este de mare ajutor în exprimarea jurnalistică. Montajul trebuie făcut cu mare atenție atunci când se scot pasaje mai mari din inregistrare.Exista riscul că după o tăietură să nu se simtă în intonație punctual care semnifică terminrea frazei, astfel încât vom avea mare grijă și la acest detaliu
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
Nu trebuie puse mai multe întrebări intr-una.In aceste situații există riscul ca interlocutorul să răspundă conștient numai la întrebarea care are răspunsul convenabil pentru el, sau fără intenție să uite cealaltă întrebare. Întrebarea trebuie să aibă o formă jurnalistică, în sensul că nu seamănă cu întrebarea pusă de un anchetator, dar să nu se alunece nici în latura cealalt, în care întrebarea are forma unui mic comentariu și reporterul vorbește mai mult decat intervievatul. Interviul este uneori o mică
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
Jurnalismul de televiziune este un gen jurnalistic dominant informativ. Orice idee de televiziune trebuie să aibă două funcții: a informa și/sau a distra. Etica în jurnalism - să căutăm întotdeauna adevărul, adică să încercăm să ne apropiem cât mai mult de adevărul unei informații, indiferent de ce o să
Jurnalism de televiziune () [Corola-website/Science/321896_a_323225]
-
și sunt dispuse să investească banii necesari pentru a realiza site-uri profesionale, folositoare și care să atragă fanii. Astfel de site-uri oferă de obicei știri, reportaje, comunicate de presă, informații statistice și istorice, dar nu numai în scop jurnalistic. Principala lor funcție este de a vinde sau a promova anumite produse. Pentru fiecare site oficial al unui club pot exista multe alte site-uri create de fani. Acestea sunt, de obicei, de o calitate mai slabă și pot conține
Publicații online () [Corola-website/Science/321968_a_323297]
-
în plin proces de redefinire a identității, eroinele mai ales primei sale perioade de creație fiind adeseori femei instruite, culte, atrase de artă, însă neînțelese, neprețuite la adevărata lor valoare de către o societate dominată încă de valorile universului masculin. Activitate jurnalistică: Romane: Teatru: Povestiri: Traduceri-Shakespeare: Volum de memorii: Volum de călătorie: Istorie a literaturii engleze:
Halide Edib Adıvar () [Corola-website/Science/321466_a_322795]
-
patriei (1958-1960), Făclia (1961-1990), Mesagerul transilvan, Editura Sfinx, Urzica, Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Informația, Tribuna afacerilor, Adevărul de Cluj, Jurnalul Național. În toată această perioada a scris subiecte din domeniul economic, analiză economică, pamflet, notă critică, foileton, toate aceste genuri jurnalistice primind un strop de umor din partea autorului. Este vicepreședintele ”Ligii Scriitorilor”. Din 1997 până în prezent este redactor-șef la "Tribuna afacerilor" din Cluj-Napoca. După desfințarea revistei "Făclia", unde a activat timp de 27 de ani ca redactor șef , a fondat
Ion Constantinescu (publicist) () [Corola-website/Science/323071_a_324400]
-
1885 - d. 31 martie 1948) a fost un jurnalist și scriitor ceh de limbă germană. Participant activ la lupta antifascistă, a întemeiat reportajul ca formă a luptei sociale. Astfel, a scris reportaje revelatoare prin plasticitatea evocării și subtilitatea comentariului. Activitatea jurnalistică și-a început-o în anul 1906, când a lucrat ca reporter la ziarul "Bohemia" de limbă germană. Interesele pentru crime și pentru viața de sărăcie din Praga au caracterizat întreaga sa activitate de început, avându-i ca model pe
Egon Erwin Kisch () [Corola-website/Science/323218_a_324547]
-
Västerås și Göteborg. A studiat la Universitatea din Göteborg, Facultatea de Ziaristică (1993-94) și Facultatea de Matematică (2000-01) cursuri post-universitare, ca și la Universitatea din Växjö, Facultatea de Studii Pedagogice (2001-02). În tot acest timp a continuat să publice materiale jurnalistice: peste o sută de articole semnate Radu Jörgensen au apărut în presa română și suedeză, printre publicații numărându-se acum săptămânalele "Românul, Expres Magazin, Tinerama" și revista Fundației Culturale - "Curierul românesc" (în România) și cotidienele "Göteborgs Posten, VLT, IDag, Metro
Radu Jörgensen () [Corola-website/Science/323335_a_324664]
-
succesiv recordul, ultimul făcând călătoria în mai puțin de 36 de zile. În 1895, Nellie Bly s-a căsătorit cu industriașul milionar Robert Seaman, care era cu 40 de ani mai în vârstă ca ea. S-a retras din activitatea jurnalistică și a devenit președinte al companiei Iron Clad Manufacturing Co., producător de canistre metalice de lapte și de boilere. În 1904, a rămas văduvă. În același an, Iron Clad a început să fabrice canistra de oțel care a rămas modelul
Nellie Bly () [Corola-website/Science/324126_a_325455]
-
un univers "în care abordarea științifică nu funcționează". Povestirea a câștigat premiul Hugo, premiul Nebula și premiul Locus, fiind finalista premiului Theodore Sturgeon în 2002 și câștigătoare a premiului Seiun din 2004.. Scrierea, realizată folosind o tehnică similară unui reportaj jurnalistic, tratează ideea folosirii în școli a unui implant care inhibă capacitatea de a-i judeca pe ceilalți în funcție de aspectul fizic, ca răspuns la agresivitatea mediatică tot mai mare, care trece dincolo de capacitatea individuală de a rezista la stimuli. Povestirea a
Împărțirea la zero (carte) () [Corola-website/Science/324322_a_325651]
-
Cronkite. Această situație s-a schimbat la sfârșitul anilor 1960 când RCA a hotărât să nu mai finanțeze NBC News în aceeași măsură cum CBS finanța CBS News. Drept urmare CBS News câștiga o bună reputație pentru preciziunea și amploarea acoperirii jurnalistice. În 1968 CBS Evening News a început să depășească Huntley Brinkley Report în numărul de telespectatori din perioada verii. „CBS Evening News” a ajuns să domine scenă știrilor în SUA în anul 1970, cănd cu ieșirea la pensie a lui
Walter Cronkite () [Corola-website/Science/326613_a_327942]
-
private individuale. Se consideră că acest articol ar fi condus la recunoașterea unor noi drepturi comune de confidențialitate. Pulitzer și Hearst sunt adesea prezentați ca fiind cauza de intrare a Statelor Unite în războiul hispano-american, datorită poveștilor senzaționale și a materialelor jurnalistice exagerate, prin care prezentau condițiile teribile din Cuba. Cu toate acestea, marea majoritate a americanilor nu au trăit în New York City, iar factorii de decizie care locuiau acolo, probabil, s-au bazat mai mult pe ziare ca Times, The Sun
Jurnalismul galben () [Corola-website/Science/325082_a_326411]
-
așadar identificarea unor norme valide pentru toate aceste domenii, unele chiar foarte diferite între ele. În etica ce privește informarea și comunicarea s-au întâlnit de-a lungul timpului patru orientări majore al căror specific merită a fi menționat. Etica jurnalistică are două fatețe, de unde rezultă două moduri diferite de abordare: sunt luate în calcul, pe de-o parte, amenințările la adresa jurnaliștilor, iar pe de alta, amenințarea pe care jurnalismul și mass-media în general o reprezintă pentru societate. În primul caz
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
ignorată. Motivele pentru care statul reacționează în acest fel sunt cunoscute și intuibile, câtăvreme reprezentanții lui sunt politicieni dominați de interese, conservatori în privința pozițiilor și privilegiilor puterii, dominatori sau acaparatori. Sunt identificabile și o serie de motive pentru care etica jurnalistică este marginalizată sau ignorată în însuși sânul comunității media: Un rol important în corijarea acestor neajunsuri și în educarea sistemului media îl pot avea mediul concurențial și pluralitatea mijloacelor de informare, multitudinea și diversitatea acestora. Este limpede că soluțiile cele
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
componentele sale, cetățeni sau comunități, aparțin sferei publice. Statul și mass-media sunt considerați azi ca principali inamici ai spațiului privat și ai persoanei, iar cele mai dese încălcări se fac în privința dreptului la demnitate personală și intimitate. Din perspectiva demersului jurnalistic, principiile etice care trebuie să guverneze în vederea protejării persoanei sînt următoarele: dreptul la intimitate al persoanei, protecția victimei și protecția demnității personale, respectul diferenței și a credințelor, egalitatea ca normă a vieții sociale. Trebuie făcută distincția dintre persoane publice și
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
ce trebuie găsit este între dreptul la informare (art. 31 Consttituția României) și respectul vieții private. Forme principale de agresiune la viața privată: Dezvăluirea de fapte jenante - se referă nu atât la documentarea jurnalistului, cât la conținutul efectiv al mesajului jurnalistic. Faptele jenante ale unei persoane pot avea caracter public, dar nu sunt de interes public, iar altele privesc publicitatea vieții personale: informații medicale, familiale, sentimentale, financiare etc. Acestea pot fi reale, dar nu au carater public (cele care nu au
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
este „interes legitim”. Prezentarea adevărului trebuie să fie fundamentală pentru jurnaliști, deoarece adevărul este sursa principală de legitimitate și credibilitate a acestora. Adevărul comun - un enunț care corespunde realului sau corespunde intenției inițiale, a ceea ce se pretinde a fi Adevărul jurnalistic este un demers legat de un fapt oarecare și prezentat cu mijloacele jurnalistului. Adevărul mediatic - este adevărul despre un fapt care rezultă din demersul întregului sistem media. Adevărul științific - presupune un demers metodologic mai complex și cu mijloace de expresie
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
rezultă din demersul întregului sistem media. Adevărul științific - presupune un demers metodologic mai complex și cu mijloace de expresie diferite. Intre aceste accepțiuni ale adevărului există diferențe mari, ce privesc forma și mijloacele utilizate în cercetarea sau enunțarea lui. Demersul jurnalistic în sine presupunea activitatea de documentare, redactare și prezentare a unor materiale mediatice. Acesta are o componentă de autonomie, dar este și parte a demersului media. Criteriul principal de apreciere (măsurare) a adevărului în jurnalism este corectitudinea faptelor prezentate, adică
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
în mod veridic, pe cît posibil complet, cauzal și explicativ, desfășurarea unui eveniment sau natura unei probleme/situații, pornindu-se de la evidențe, faptele cele mai primare și incontestabile, uneori prezente în formă fizică. Corectitudinea ar trebui să urmărească întregul demers jurnalistic, de la documentare, până la editare. Pentru documentare, din perspectiva adevărului, sunt importante alegerea subiectului și a unghiului de abordare, iar marele pericol în constituie tematizarea (ideologizarea). Neutralitatea surselor ca și a documentării impune prezervarea surselor, verificabilitatea lor publică, apelul la practici
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
lucru îl poate face explicit și o instituție media, o practică de altfel frecvent întâlnită mai ales în presa scrisă. De obicei însă, când un jurnalist face o asemenea declarație de partizanat, el va evita să se implice în activități jurnalistice care au o legătură cu acel curent sau grup politic la care el este atașat, iar dacă aceasta nu este posibil, va încerca să fie imparțial în demersul său și să evite comentariile care ar putea fi interpretate ca fiind
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
în cadrul comunicării normativizate prin lege între individ, societate, agentul media și autoritatea publică.” Dreptul de exprimare (conf. art.10, CEDO) „Plângerile privind încălcarea exercitării libertății de exprimare trebuie să distingă cu acuratețe între fapte și judecăți de valoare. [...] În privința metodelor jurnalistice, Curtea nu consideră că este corect să se citeze declarații ale unor terți care ofensează anumite persoane, citatele fiind folosite ca un paravan.” Dreptul la replică „Dreptul la replică este modalitatea reglementată juridic sau prevăzută în normele deontologice prin care
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
Maria Mirna Cartagena, a învățat la Colegio Centroamericano , apoi la colegiul iezuit extern Sân José din Sân Salvador. Apoi a studiat comunicații de masă la facultatea de litere a Universității José Simeon Cañas. În februarie 1986 și-a început cariera jurnalistică la canalul de televiziune 10. Începând din anul 1987 a condus vreme de mulți ani pe canalul de televiziune 12 emisiunea „Interviul zilei” care i-a procurat o mare popularitate. De asemenea a condus un timp programele de știri. Vreme
Mauricio Funes () [Corola-website/Science/326166_a_327495]
-
regizor, dramaturg și bibliotecar român. A fost primul român licențiat în jurnalism, în anii 1930, la Sorbona. A colaborat cu ziarele „Farul”, „Dacia”, „Dobrogea socialistă”, „Foaia plugarului”, „Limanul”, „Marea Neagră”, „Nădejdea”, „Pontice”. A lăsat în urmă o impresionantă operă de specialitate jurnalistică și civică. În anul 2011, la 111 ani de la nașterea lui Cărpinișan, Asociația Română de Istorie a Presei (ARIP) a instituit, "Premiul național pentru jurnalism „Nicolae Sever Cărpinișan"".
Nicolae Cărpinișan () [Corola-website/Science/322820_a_324149]
-
Haftar, evreică de origine ligură. A făcut liceul la Caserta, la Liceul științific de stat Armando Diaz. Și-a luat diploma în Filosofie la Universitatea din Napoli Federico II, unde a fost studentul istoricului meridionalist Francesco Barbagallo. Își începe cariera jurnalistică în 2002 scriind pentru numeroase reviste și cotidiane printre care: Pulp, Diario, Sud, Il Manifesto și pentru rubrica Observatorul Camorrei din Corriere del mezzogiorno. Articolele sale asupra Camorrei devin destul de importante încât să facă autoritatea justițiară să-l asculte, în
Roberto Saviano () [Corola-website/Science/322195_a_323524]