4,795 matches
-
-l făcuse bogat cu ani În urmă pe bunicul său, azvârlind cu furie pana de gâscă, astfel Încât tot pergamentul se umplu de pete. Trecu ca o vijelie În odă i ța de alături, unde, printre bucoavne, suluri de pergament și lăzi uriașe, trona prietenul și omul lui de Încredere, Solomon din Mainz. Acesta avusese odinioară un birou Înfloritor În orașul de pe malul Rinului și nu puțini nobili renani Îi erau datori vânduți. Dar, odată cu Întâia cruciadă, când, deși intervenise episcopul, evreii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cer Într-o clipă de mare cumpănă, pruncul pe care-l legă nase și-l hrănise ca un părinte adevărat, băiețelul curajos pe care-l purta pe cal În fața lui, cel pe care-l lua În hrubele casei, arătând-i lăzile cu aur și Învățându-l tainele meseriei... Era urmașul care mai târziu avea să-l moștenească, În care avea o adâncă Încredere și de a cărui destoinicie era mândru. Dar, În același timp, după ce află cine era, Începu să-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
E de oțel tânărul nostru domn, spuse Josua plin de admirație. Nimic nu-l poate opri. Tatăl său poate fi mândru de el, suspină el. Soția lui nu-i dăruise nici un urmaș și el se Întreba deseori la ce slujeau lăzile cu scuzi de argint din mândrul său palazzo de lângă Marele Canal. Îndoliat, părintele Bernhard era descumpănit de Întâmplă rile ultimelor zile, totuși Îl primi de Îndată pe tânărul ve ne țian. Considera că e de datoria lui să-i Întâmpine
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sovietic... A.M.P. : Exact ! Toată istoria asta basarabeană a noastră e tragică. Adică familia, parte grecească din Basarabia, era o familie burgheză în care totul părea așezat pe zeci de ani înainte, cu proprietari de hotel, cu fete aranjate cu lăzi de zestre. Deci lăzile de zestre pierdute rezonau în amintirea bunicii mele și a surorii ei precum cel mai prețios avut pierdut, că în ele vedeau investiția asta, cer‑ titudinea că viitorul le e aranjat pe generații. Și străbunica mea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Toată istoria asta basarabeană a noastră e tragică. Adică familia, parte grecească din Basarabia, era o familie burgheză în care totul părea așezat pe zeci de ani înainte, cu proprietari de hotel, cu fete aranjate cu lăzi de zestre. Deci lăzile de zestre pierdute rezonau în amintirea bunicii mele și a surorii ei precum cel mai prețios avut pierdut, că în ele vedeau investiția asta, cer‑ titudinea că viitorul le e aranjat pe generații. Și străbunica mea, de altfel, a făcut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Vintilă Brătianu și Constantin Iancovescu. Explicații foto: De la stînga la dreapta: G.G.Danielopolu; Corneliu Cioranu; I.G.Bibicescu; Th. Capitonovici; Protocol; Ing. Dobrovici; G. Radovici 56 * Din tezur, la 31 mai 1935, urmare a demersurilor diplomatice, ni s-au înapoiat 1443 lăzi cu documente de stat sau private, fără mare valoare materială, iar în anul 1956 - al doilea și ultimul transport din tezaur, pentru care Gheorghe Gheorghiu - Dej s-a mândrit îndelung, ziarul Scânteia sub titlul „Un măreț gest de prietenie al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
plini de bucurie ca în alte zile, astfel îl știau prietenii săi cutrierând în fiecare duminică și zi de sărbătoare satele noastre, ici copiind un desen de pe o mobilă veche, colo fotografiind o poartă țărănească, iar mai departe cumpărând o ladă afumată descoperită de el în fundul vreunui pod pentru care plătea bucuros oricât i se cerea din puțina sa leafă”... (G.Rotică, necrolog din 1921 despre profesorul arhitect Ion Ștefureac în Glasul Bucovinei din 7 iulie 1936 - care a colaborat și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în 1955, demascatorul 1907, iar în 1956, Cîntare omului, cu teme cît se poate de convenabile ideologiei. Apar poeți noi, Nicolae Labiș supradimensionat și mistificat de activiștii propagandei așa că A. Toma va fi aruncat, cum ar fi spus tovarășii, în lada cu gunoi a istoriei. Între miturile care urmăreau să justifice și să întărească proiectele și realizările comunismului, a fost și Bălcescu. Prin mijlocirea literaturii beletristice, dar și a celei istorice, Bălcescu se transformă în revoluționarul par excellence cu o gîndire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unde Prima biruință a lui Ion Jipa "este lucrarea grăbită a unui om de talent. Foarte puternică, cu înclinații naturaliste, are un final înghesuit. Refăcută, în parte, va fi o bucată bună. E vorba de sabotajul la o fabrică de lăzi de muniții în ajunul lui 23 August". Nici M. Eminescu nu scapă de ochiul vigilent al partidului care emite " Hotărîrea Biroului Politic al CC al PMR cu privire la sărbătorirea Centenarului nașterii lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850-1950)". Între măsurile prevăzute sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
zilele-alea când veneai sfios și timid ca o fufă virgină, ha-ha, la pian la Răcaru, că ai să ajungi aici ? — Că o să ajungem, ce Dumnezeu aș fi făcut fără voi ? — Băi ! țipă Fernic la un chelner. Copile, adu-ne o ladă de șampanie ! — Ce șampanie, domnule ? — Chiar, ce șampanie, domnule ? Adu- ne, copile, un butoi de vin în care să ne-mbăiem ficatul, ne-am săturat să bem, ne scoatem organele direct și le punem la murat în beutură ! Iar petrecerea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mărturisi” În cât mai deplină onestitate și curaj, chiar și față de propriul nostru trecut, față de nu puținele noastre erori, derapări, false entuziasme. Și, În orice caz, de a opri acel val de „nivelare” a tuturor cu „totul”, de aruncare la lada de gunoi a atâtor ființe care au rezistat, au creat valoare și solidaritate umană și națională; de a-i amenda cu severitate pe acei comentatori sau jurnaliști, Îngâmfați de tirajele lor sau de conturile lor În bancă de sute și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fi capabili să le egalăm! - s-a raliat și el, dintr-un „elegant” și de neînțeles pentru mine conformism, un nou conformism, acestor voci care din țară sau de aiurea voiau, mai direct sau mai pe ocolite, să arunce „la lada de gunoi a istoriei” producția culturală a unei țări Întregi, Într-o jumătate de secol de existență. În timp ce, nu-i așa, la Nordul nostru, nimeni nu se gândește să nege romanul maghiar, cinematografia, proza sau grafica cehă și poloneză, sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la expoziție, totuși, dus de fratele său, căruia de la Început i-a plăcut aquarela mea. Coborâți din Olimp, zeii au vorbit și am avut mare bucurie, că a plăcut factura, genul cu totul neobișnuit de aquarelă, originalitate. Am scos din lăzi tot ce aveam. Din câteva minute, au stat o jumătate de oră și pot să-ți scriu satisfăcut, că lucrările mele, zeii le găsesc originale, bune și cu un gen deosebit de abordare a aquarelei. Din punct de vedere spiritual, nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de partea colecției „Șezătoarea” pe care o am eu și atunci vă rog să-mi răspundeți cât mai repede ca să nu mai caut (Vă spun aceasta, pentru că boxa mea din pod e aproape inaccesibilă, fără doi bărbați care să scoată lăzile mele cu cărți de acolo, și tocmai după aceea să Încep a căuta cele ce mi trebuie). Vă rog să nu vă supărați pentru detaliile neplăcute de mai sus, deoarece Între timp am avut și un accident din care am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
geamuri (unul zidită, unde într-un colț trona o sobă de teracotă (și, în alt colț, detaliu des invocat de Nichita - o roată de automobil!Ă, cu parchetul vechi și „melodios”, cu sute de cărți înșirate pe jos sau în lăzi - o parte din ele au fost duse de Nichita, în niște mari cufere de nuiele, la anticariatul din strada Biserica Enei și mi le-a vândut, sub pretextul iscusit că biblioteca mea conține ediții proaste, incomplete, traduceri proaste sau, pur
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cât prin dulciuri și prin abundența meselor. E și ceea ce șochează cel mai mult avariția mea franțuzească: la sfârșitul ospățului, fie el acasă la un particular sau la restaurant, jumătate, sau chiar mai mult, din felurile servite sfârșesc intacte la lada de gunoi. Legile ospitalității persistă în mod miraculos. Înfierez risipa, insulta adusă celor săraci (amintirea perenă a anilor de după război când puneau încă deoparte "pentru chinezuți" staniolul în care era învelită ciocolata, când a opta parte dintr-un camembert ținea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
altul că ai mulți bani. Tot îm vine să cat tovarăși și să te cerc într-o noapte... Așa! și starețul începe a râde. Brava, brava, moșule, brava! Și cam cu câți tovarăși ai vrea să vii? Bani am nu știu câte lăzi... Avere, ce socoți? Cu câți vii? Apoi cu câți oiu putea. Bine. Cu treizeci? Fie și cu atâția. Am eu cu ce vă primi. Am eu focuri pentru treizeci... Când îți veni, mă scol frumos, pușc treizeci; mă pun și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
drept la dobândă? Trebue să-mi dai dobândă pe banii mei. Cum să-ți dau dobândă, jupâne? Nu-ți dau pentru 5 lei, o mierță de păpușoi? Așa? o mierță? Acela-i dreptul meu. Așa puteam să țin banii în ladă. Eu cu ce trăiesc? Dobânda e dreptul meu... Bine, jupâne, dacă zici dumneata... Apoi da, negustorul are dreptate, zic, cinstind, cei doi tovarăși. Bun, zice și badea Dinu, atunci să-ți dau, domnule Ștrulea, și dobândă... Atunci ne-am înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
multă vreme au pus stăpânire pe oraș alungând pe bolș, au aruncat bir de războiu asupra locuitorilor și au executat sumar un lung șirag de suspecți și trădători... Ca o urmare logică, stăpânitorii vremelnici au căuat aur în toate saltarele, lăzile și ascunzătorile caselor și au luat în stăpânire ultimile rezerve de grâu de prin cămări.Banul nu lipsește în Ucraina. Ba se pare chiar că e prea îmbielșugat. Dovadă că funtul de pâne se plătește până la 50-60 de ruble. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Îi tremură mâna de milostenie. Nici lupul flămând, nici oaia cu doi mei. Porcul se-ngrașă pentru alții. Înghite la răbdări prăjite. Scrie pe ghiață. Milă mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima. Făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchile. Se învață ca viermele în hrean. Se deprinde ca țiganul cu scânteia. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Toată paserea pe limba ei piere. Se năcăjește să sfredelească năsipul. Învață bărbieri la capul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care-i cu trei ani mai mic decât mine. N-a fost decât de două ori la Beiuș în târg: o dată la 1848, pe vremea lui Kosuth, ș-odată acum. țucur la zahar: miere albă dumbravnic calapăr nimaș hat harmasar ladă îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul e prăpădenia neamului, rachiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe când mama cea mai frumoasă femeie cu putință, își căuta un rost, pe care dealtminteri, după multe pipăiri, l-a găsit. Eugenia era entuziasmată de petrecerea la bunicii ei, de priveliște, de casă, de rugăciuni, de biblioteca bătrânului dintr-o ladă, pe care o deschidea din când în când, ca pe o taină, de toate, și credea și pe bătrâni fericiți, pe când ei abia își duceau viața, cu o pensie mizerabilă și abia așteptau să-și găsească și mama fetei un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puternică, moda la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la Cozia ca un cavaler european. Ștefan cel Mare, în miniatura Tetraevanghelului de la Humor, ne apare ca o imagine desprinsă parcă de pe lăzile de zestre ale principeselor italiene, de la mijlocul secolului al XV-lea, sau cum sunt înfățișate personajele din pictura lui Sasetta, Masolino de Panicale sau Pisanello. Domnul poartă o tunică scurtă, până la genunchi, din mătase roșie brodată cu aur și argint
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
inițiatice. Într-un basm cules de Ovidiu Bârlea în Racșa, Satu Mare, tărâmul de nicăieri are dimensiunile iadului creștin, iar mama Mămonului (i.e. a zmeilor) refuză să își dea fiica cea mai mică (a 101-a) eroului. Pe ea „o bagă-nt-o ladă de fier ș-ncuișt acolo așă cu lăcăț, ca nime să n-o poată d’eșk’id’e”. Fata va fi furată cu tot cu lăcașul ei sechestrator, dar deschiderea cufărului implică o inițiere completă și feciorul, ultimul născut și el, a 101
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Și apoi lumânări și cruci și Dumnezei din partea celor ce veneau beți mai ales noaptea când se împiedicau. Și cum a trecut Sf.Vasile m-am apucat și am stratificat sâmburii în nisip cernut ca atunci când i-oi scoate din ladă să scufund sita în apă și năsipu să rămâie în apă și în sită să rămâie sâmburii. Și am făcut 30 de straturi, foarte bine mărunțite și amesticată țerna din straturi cu nisip, ca să poată răsări foarte ușor. După ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]