15,723 matches
-
credem că a sosit timpul să decidem și noi ce vom face pe mai departe, pentru generațiile viitoare. ROMANIA, QUO VADIS? Vizita delegației economice guvernamentale române, condusă de Gh. Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, în unele țări ale Americii Latine, între 9 septembrie și 10 octombrie 1968 NICOLAE TURTUREA MINISTRU-CONSILIER Summary The author of these memories, a career diplomat, ex-member of the Romanian economic and government delegation presents data and information about one of the most important action of Romanian
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
of the UN Charter, which had to govern the relations between all the countries. In that historic context and delicated situation for the evolution of Romanian policy, took place the visit of the Romanian economic and government delegation in some Latin America countries with whom Romania had traditional friendly relations, in the period September-October 1968. These countries showed a strong sympathy and solidarity with the Romanian point of view of condemnation of the intervention in internal affairs of Czechoslovakia. The delegation
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
the Romanian point of view regarding the public condemnation of intervention in Czechoslovakia. He stated that if it was that danger Venezuela would have the intention to raise that problem at the UN in the name of the countries from Latin America with the purpose of preventing such a blamable action in contradiction with principles of the UN Charter. The visit in Columbia. The main goal of the delegation was to conclude agreements with Columbian government for extending the mutual economic
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
politicii externe independente, prin întreprinderea de urgență a unor acțiuni majore, atât pe planul relațiilor bilaterale cu alte state, cât și în cadrul organizațiilor internaționale. O astfel de acțiune a fost vizita unei puternice delegații economice guvernamentale române în țările Americii Latine în luna septembrie 1968, cu care România avea relații tradiționale de prietenie și în care s-a manifestat o puternică simpatie și solidaritate cu poziția Guvernului român de condamnare a intervenției în treburile interne ale Cehoslovaciei. Delegația era condusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu Mexicul și Republica Peru; încheierea de înțelegeri și acorduri comerciale și de cooperare cu toate țările vizitate, care să pună bazele juridice la nivel guvernamental ale raporturilor economice și să consolideze astfel relațiile tradiționale de prietenie cu țările Amercii Latine. Vizita în Mexic Vizita s-a desfășurat între 9 și 14 Septembrie 1968 și a avut ca obiective concrete: a) discutarea restabilirii relațiilor diplomatice dintre cele două țări, care au fost întrerupte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și Constantin Mecu. În Revista Economică, din aprilie-mai 1969, au fost publicate dezbaterile sesiunii și concluzia finală privind participarea României la formarea de societăți mixte în străinătate. Este de remarcat faptul că raportul delegației economice guvernamentale române în țările Amercii Latine a fost prezentat în guvern de Gheorghe Rădulescu la începutul lunii decembrie 1968. Raportul era însoțit de un plan de măsuri care prevedea continuarea tratativelor cu guvernul chilian privind înființarea unei societăți mixte pentru explorarea și exploatarea unor zăcăminte de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din 25 octombrie, el arătase public doar fața intransigentă a poziției oficiale. În afara măsurilor imediate de îndepărtare a surselor fizice de conflict, pluteau în aer soluții de lungă durată cu implicarea ONU. Citez doar proiectul unei zone denuclearizate a Americii Latine, în cadrul căreia Cuba nu ar fi putut adăposti arme nucleare, proiect susținut de Brazilia, și altul al unui regim internațional special pentru Cuba, ca țară neutră și eventual demilitarizată. Pentru înțelegerea soluției imediate și a rapidului acord schițat la 26
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
țările din Orientul Mijlociu (spre aducere aminte) Vasile Prună 262 Momente ale relațiilor româno-iraniene în deceniul al VII-lea al secolului al XX-lea Ladislau Mosoni 277 Geopolitica resurselor naturale în Bazinul Caspic și Asia Centrală Ion Porojan 302 Dialogul Uniunea Europeană-America Latină și Caraibe. România spectator sau jucător? Vasile Macovei 316 Vizita delegației economice guvernamentale române, condusă de Gh. Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, în unele țări ale Americii Latine, între 9 septembrie și 10 octombrie 1968 Nicolae Turturea 329 II
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în Bazinul Caspic și Asia Centrală Ion Porojan 302 Dialogul Uniunea Europeană-America Latină și Caraibe. România spectator sau jucător? Vasile Macovei 316 Vizita delegației economice guvernamentale române, condusă de Gh. Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, în unele țări ale Americii Latine, între 9 septembrie și 10 octombrie 1968 Nicolae Turturea 329 II. DIPLOMAȚIE MULTILATERALĂ 349 Gânduri peste ani Constantin Ene 351 Criza rachetelor ONU, New York, 1962 Academician Mircea Malița 382 Contribuția României la negocierea tratatului de neproliferare a armelor nucleare Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
învestit ulterior cu titlul de membru onorific. La insistențele lui M. Kogălniceanu, candidează ca deputat și obține bineînțeles numărul de voturi trebuitor. În 1878, juriul felibrilor, de la Montpellier, îi decernează, la propunerea poetului Frédéric Mistral, un premiu pentru Cântecul gintei latine. Versurile, modeste, sunt traduse în numeroase limbi, dar ecoul, pe plan european, va fi destul de slab. Acasă, în schimb, evenimentul declanșează un mare entuziasm, A. fiind copleșit de onoruri, ceea ce provoacă, firesc, invidii și cârteli. Campania de denigrare și chiar
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
1885), el își mărturisește propriile frământări și neliniști. În Ovidiu - din care autorul trage și un libret ce urma să fie pus pe muzică de Charles Gounod - viziunea exilatului muribund resuscită idealurile pașoptiste de odinioară. Pentru a explica relegarea poetului latin la Tomis, dramaturgul alege o versiune romanțioasă. A. a avut urmași nu doar în cuprinsul literaturii dramatice românești (Iosif Vulcan, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija, I. I. Roșca, I. N. Șoimescu), el exercitând o înrâurire și asupra începuturilor teatrului bulgar
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Curticăpeanu, Vasile Alecsandri - prozator (Profilul memorialistului), București, 1977; Al. Piru, Introducere în opera lui Vasile Alecsandri, București, 1978; Emil Ghițulescu, Vasile Alecsandri, postfață Dim. Păcurariu, București, 1979; Dicț. lit. 1900, 15-24; Maria Platon, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Studii și articole despre opera lui Vasile Alecsandri, îngr. și pref. Constantin Ciuchindel, București, 1980; Simion, Dimineața, 195-279; Mircea Ghițulescu, Alecsandri și dublul său, București, 1980; Scarlat, Ist. poeziei, I, 348-359; Al. Piru, Surâzătorul Alecsandri, București, 1991; Negoițescu
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
I. Popovici, apoi tot de I. Popovici, în colaborare cu G. Navrea. Ulterior, trece în îngrijirea lui N. Petra-Petrescu și a lui Horia Petra-Petrescu. Până în 1862 e tipărit cu litere chirilice, în 1863 redacționalul Cătră cetitoriu e scris cu litere latine, ca din 1866 să se adopte integral alfabetul latin, A.p. fiind primul calendar din Ardeal care optează pentru noul alfabet; din 1878 se trece și la ortografia fonetică. Scopul publicației este de „a răspândi cunoștințe privitoare la toate relăciunile vieții
AMICUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
cu G. Navrea. Ulterior, trece în îngrijirea lui N. Petra-Petrescu și a lui Horia Petra-Petrescu. Până în 1862 e tipărit cu litere chirilice, în 1863 redacționalul Cătră cetitoriu e scris cu litere latine, ca din 1866 să se adopte integral alfabetul latin, A.p. fiind primul calendar din Ardeal care optează pentru noul alfabet; din 1878 se trece și la ortografia fonetică. Scopul publicației este de „a răspândi cunoștințe privitoare la toate relăciunile vieții poporului nostru” și „a lăți gustul cetitului”, prin reproduceri
AMICUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
Th. D. Speranția (partea literară), N. Cosăcescu (partea politică) și G. T. Buzoianu (partea științifică). Conform articolului-program Prima vorbă, „numai o literatură națională ne poate asigura o individualitate etnică”, în interiorul unui proces de „reformă în toate direcțiile”, vizând „redeșteptarea geniului latin al neamului”. Poeții, prozatorii și criticii revistei sunt, însă, în mare majoritate, moderniști sau susținători ai curentelor moderniste în literatură. Publică, astfel, poezie: G. Bacovia (Balet, Serenadă), Al. T. Stamatiad, Alice Călugăru, Eugeniu Sperantia, Donar Munteanu, N. G. Rădulescu-Niger, Mircea
ANALELE LITERARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285336_a_286665]
-
în poezia noastră populară, (1929), M. Dragomirescu, Viața și opera lui P. Cerna (1932), În privința lui Cerna (1933). În 1928, M. Pricopie tipărește o versiune prescurtata a Țiganiadei lui Ion Budai- Deleanu. Revista publică folclor dobrogean și studii despre poetul latin Ovidiu, exilat la Tomis: Carol Blum, Cauzele relegării poetului P. Ovidius Nașo la Tomis (1928), St. Bezdechi, Din elegiile lui P. Ovidiu Nașo (Epitaful lui Ovidiu, Dor de țară, Originea numelui Tomis, Iarna la Tomis, Atacurile barbarilor ș.a. (1924-1928). M.
ANALELE DOBROGEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
, Alexandru (sfârșitul sec. XVII - c. 1740), istoric și traducător. Originar din Smirna (Izmir), poliglot (cunoștea limbile greacă și latină, turcă și tătară, polonă și italiană), A. a fost timp de cinci ani (1709-1714) secretar de cancelarie și interpret al regelui Suediei Carol al XII-lea, aflat, după înfrângerea de la Poltava, în refugiu basarabean, în satul Varnița, lângă Tighina. Relațiile
AMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
de lirica franceză, căreia îi dedică mai multe studii Constantin Popescu și Sonia Cuciureanu. A doua, în ordinea importanței, pare a fi poezia italiană, despre care scriu Ion Pătrașcu ori Romeo Magherescu. Nu sunt uitate literaturile clasice, cu precădere cea latină, și lirica unor popoare romanice (Romeo Magherescu). Cât privește proza, pare să intereseze, iarăși, în primul rând, cea franceză, începând cu marea literatură a secolului al XIX-lea (Lelia Trocan), pentru ca, trecând prin Émile Zola (C. D. Papastate) și Raymond
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
Lelia Trocan). Volumul din 1980 are o secțiune dedicată personalității lui Honoré de Balzac, intitulată Evocarea lui Balzac, cuprinzând studii și note de Elena Răducanu, Sonia Cuciureanu, Lelia Trocan, Ion Pătrașcu. Alte domenii atacate în aria epicului merg de la proza latină clasică până la literaturile anglo-saxone. În domeniul dramaturgiei străine, interesul colaboratorilor publicației se dovedește la fel de variat, ca modalități de abordare tematică, și la fel de modern, sub aspect metodologic, ca și celelalte, deși aria de interes se limitează aproape exclusiv la domeniul dramaturgiei
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și reactualizează speciile uitate ale poeziei sentimentale printr-o fantezie inteligentă” (Eugen Simion). Poetul a tradus (singur sau în colaborare) din lirica elină, latină, canadiană (de limbă franceză), vietnameză, precum și din Rilke (Poemele franceze), N. Zidarov, I. Utkin și Horváth Imre. A mai publicat o carte de călătorii prin țară (Curcubeu peste Carpați, 1987), iar în 1989, Prin Țara dimineților liniștite - o laudatio a
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
noi, București, 1984; Constelația lirei, pref. Eugen Simion, București, 1985; Curcubeu peste Carpați, București, 1987; Versuri, Timișoara, 1987; Două flori, două surori, București, 1988; Prin țara dimineților liniștite, București, 1989. Traduceri: Iosif Utkin, Versuri, pref. trad., București, 1959; Din lirica latină, pref. trad., București, 1964; A. S. Pușkin, Versuri, ed. bilingvă, București, 1964 (în colaborare cu Maria Banuș ș.a.); Antologia literaturii maghiare, I-II, București, 1965-1966 (în colaborare); Din lirica elină, pref. Edgar Papu, București, 1968 (în colaborare cu Dimos Rendis); N.
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
din Poemation de secunde legione valachica sub Carola barone Enzenbergi de Antonio Cosimello (Antonius Cosimellus), tipărit de Iuliu Moisil (Extras din Poema ținutului grănițeresc al Năsăudului), care-i face autorului și biografia. E vorba de un poem scris în limba latină, între 1764 și 1767, la Năsăud și tipărit în mai multe rânduri, între 1767 și 1830, la Sibiu și la Oradea, al cărui autor, un ofițer din garnizoana regimentului grăniceresc Năsăud, face elogiul văii superioare a Someșului Mare și al
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
și 1958 susține numeroase conferințe, pe teme de artă plastică și literatură. După 1965, criticul se întoarce la cronica de artă, prefațează cataloage de expoziții și, mai ales, traduce din autori și opere reprezentative ale literaturii universale, începând cu antichitatea latină (Horațiu, Lucrețiu), trecând prin Shakespeare și dramaturgia clasică germană, pentru a se opri la poezia europeană modernă - Rimbaud, Baudelaire, Stefan George, ori la proza lui Cesare Pavese. Redusă ca întindere, creația sa originală vorbește despre „servituțile”, dar și despre „măreția
ARGINTESCU-AMZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285439_a_286768]
-
unele excepții, precum poezia Imnul creațiunii de I. Heliade-Rădulescu, apoi o adaptare în limba română a celebrei Stabat Mater, făcută de Samuil Micu, și, ca un omagiu adus amintirii istoricului ardelean, Elegia a XXV-a de Gh. Șincai, în limba latină. Sunt publicate articole privitoare la corifeii Școlii Ardelene, Micu, Șincai și Maior, sau la activitatea lui I. Budai-Deleanu, Ienăchiță Văcărescu ș.a. Nu lipsește interesul istoric și critic pentru literatura originală românească. Astfel, într-un studiu amplu dedicat comparației dintre stadiul
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
parcă totul?, indică sensul unui exod universal, dinspre Sudul solar (dominat de vegetație, de culoarea verde) către Nordul nocturn (alb, acoperit de zăpezi). A. valorifică formule lirice dintre cele mai diverse: teme antice, stil clasicizant (obsedantul mit al argonauților, titlurile latine ale unor poeme), ritmul și universul folcloric (influențe blagiene, argheziene), aluzii la poezii ori tendințe, simboluri consacrat moderne (Corbul lui Poe, simbolismul francez, T. S. Eliot). Pax autumnalis, prin formula prozodică, este o replică la Oda lui Eminescu, iar Balada
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]