3,668 matches
-
39 Tensiunile franco-germane........................................ 41 Epoca Briand / Stresemann: destindere și prosperitate........................................... 48 Germenii destabilizării.............................................. 58 Speranțe pierdute: securitatea colectivă și uniunea europeană................................................. 67 Capitolul 3 Democrațiile și dictatura se confruntă cu criza ......... 73 Marea criză................................................................ 77 Lupta împotriva crizei și limitarea liberalismului..... 81 Venirea la putere a nazismului.................................. 85 Totalitarismul hitlerist............................................... 94 Evoluția regimului fascist din Italia.......................... 99 "Contaminarea" cu modelul autoritar....................... 105 Asedierea democrației............................................... 114 Capitolul 4 Geneza, apogeul și prăbușirea Europei hitleriste ...... 121 Primele atacuri hitleriste........................................... 123 Europa împotriva Germaniei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
grupuri subordonate și politizînd cultura și educația. Cu toate acestea, multiculturalismul ca mișcare și ideologie (într-un sens mai larg decît cel folosit de mine) poate fi ușor cooptat de forțele care vehiculează termenul ca pe o nouă fațadă pentru liberalismul heteroclit care vine în ajutorul individului pentru a-l ajuta să facă față împreună, promovînd toleranța și acceptarea diferențelor. Multiculturalismul poate, de asemenea, conduce la separatismul de grup și la diferitele forme de politică a identității prin care indivizii se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În consecință, filmele deceniului șase pot fi interpretate ca elemente de rezistență la conformismul social și la cinematografia convențională a perioadei timpurii în vreme ce Dirty Harry poate fi interpretat ca o reacție la radicalismul anilor '60 și la recentele triumfuri ale liberalismului în justiție. Filme sexiste și reacționare precum Cîini de paie (Straw Dogs) sau Exorcistul (The Exorcist) pot fi interpretate ca reacții la feminism și ca rezistență a femeilor la dominația masculină. Filme despre exploatarea negrilor, precum Shaft sau Superfly pot
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și libertăților în societatea capitalistă. Așa-zisa "critică imanentă" practicată de Școala de la Frankfurt opune un tip de ideologie altui tip, folosind o ideologie mai rațională și mai progresivă pentru a contracara ideologii mai represive și mai reacționare (de exemplu, liberalismul împotriva fascismului sau conservatorismului Noii Drepte). Teoreticienii criticii din Școala de la Frankfurt nu s-au angajat însă niciodată într-o critică imanentă a culturii media; eu sugerez că un asemenea demers ar fi util studiilor culturale actuale. Ca urmare, distincțiile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a sprijinit din plin acțiunile politice ale conservatorilor din decada trecută, iar liderii partidului au fost extrem de precauți și de reticenți cînd a venit vorba de criticarea unor acțiuni politice externe, în special a unor potențiale acțiuni militare cunoscute. Criza liberalismului era așa de accentuată în Statele Unite încît cercurilor liberale de la guvernare le era teamă că ar putea fi numite "mofturoase" sau "placide" cînd se discuta de agresiune internă și astfel, deseori, ele susțineau liniile politice pe care instinctele lor mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Bush a dublat forțele Statelor Unite după alegerile din noiembrie 1990. Apoi, democrații au sprijinit politica sancțiunilor, în loc să solicite negocierea unei înțelegeri: odată început războiul, o mare parte din democrați au sprijinit acțiunile administrației Bush atrăgînd din nou atenția asupra crizei liberalismului din SUA. În plus, natura comercială a mediei audio-vizuale a intensificat la rîndu-i efectele propagandistice ale reportajelor despre Războiul din Golf. Trusturile de publicitate erau extrem de neliniștite în privința posibilului impact negativ, de a-și avea produsele asociate cu evenimente controversate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
generale, dar și normele generale pot modela instituțiile și grupurile. Am menționat până acum un singur principiu normativ, acela care distinge democrațiile de oligarhii și monarhii. Trebuie să examinăm dacă este nevoie să luăm în considerare și alte norme. Norma liberalismului este o altă normă larg răspândită, tipic legată de democrație în expresia democrație liberală. Se pare așadar că și această normă trebuie cel puțin luată în considerare împreună cu cea a democrației. * În prima secțiune a acestui capitol vom explora această
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu influența (Dahl, 1963: 32-8), atunci când avem în vedere "democrațiile" din lumea reală este necesar să se ia în considerare chiar și acei agenți al căror rol în procesul de luare a deciziei este limitat sau intermitent. Mijloace de guvernare: liberalism vs autoritarism A doua dimensiune privește modul în care sunt luate deciziile. Cât de multe restricții se impun asupra discuției punctelor de vedere alternative înaintea luării deciziilor de către membrii corpului politic? Sunt ele multe, puține, sau nu există niciun fel
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt luate deciziile. Cât de multe restricții se impun asupra discuției punctelor de vedere alternative înaintea luării deciziilor de către membrii corpului politic? Sunt ele multe, puține, sau nu există niciun fel de restricție? Acest aspect naște întrebarea privind gradul de liberalism sau autoritarism al unui sistem, o întrebare de maximă importanță în definirea caracteristicilor unui corp politic. Și această a doua dimensiune este reală sistemele politice pot fi mai mult sau mai puțin liberale, mai mult sau mai puțin autoritare. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grade variate de egalitate și inegalitate. Efectul general este totuși de a indica faptul că toate societățile se află într-un anumit punct pe această a treia dimensiune a țelurilor sau scopurilor, una în mod clar diferită de axele de liberalism vs autoritarism și democrație vs monocrație. Caracteristici ale spațiului tridimensional al normelor Deoarece sunt trei dimensiuni ale normelor sau valorilor generale care caracterizează toate sistemele politice, aceste dimensiuni definesc un spațiu în interiorul căruia se pot afla toate sistemele politice. Acest
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grade de egalitate sau inegalitate prin intermediul venitului pe cap de locuitor și al distribuției de capital în rândul populației, deși trebuie folosiți și alți indicatori, precum gradul în care minoritățile au acces în mod egal la diverse poziții. Gradele de liberalism sunt evaluate în mod tipic prin măsura în care diverse libertăți sunt obținute în sistemul politic, deși mulți dintre acești indicatori sunt mai degrabă calitativi decât cantitativi. Firește, democrația poate fi măsurată în funcție de oportunitatea oferită cetățenilor de a participa în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în decursul unei perioade de timp poate conferi un mijloc de evaluare a influenței unei mișcări pe o dimensiune a normelor asupra altei mișcări pe o altă dimensiune. Așa cum s-a arătat mai devreme, cele trei dimensiuni sunt analitic distincte liberalismul este diferit de democrație și de egalitarism din punct de vedere conceptual dar există evidente legături empirice între poziții pe cele trei dimensiuni. Putem susține astfel că o mișcare înspre liberalism va fi urmată de o mișcare către democrație; într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
arătat mai devreme, cele trei dimensiuni sunt analitic distincte liberalismul este diferit de democrație și de egalitarism din punct de vedere conceptual dar există evidente legături empirice între poziții pe cele trei dimensiuni. Putem susține astfel că o mișcare înspre liberalism va fi urmată de o mișcare către democrație; într-adevăr, aceasta a fost evoluția țărilor din vestul Europei în secolul al XIX-lea. Pe măsură ce un stat devine mai liberal, tot mai mulți cetățeni pot participa, deoarece își pot exprima într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai mulți cetățeni pot participa, deoarece își pot exprima într-o primă instanță cererile pentru o participare mai mare. Se presupune adesea și că schimbările spre egalitarism au efectul de a reduce, cel puțin într-o anumită măsură, oportunitățile de liberalism, întrucât libertatea și egalitatea sunt uneori privite ca antitetice. Schimbări rapide spre o mai mare egalitate (sau spre o mai mare inegalitate) conduc adesea la proteste și tensiuni; aceasta ar putea rezulta într-un autoritarism mai puternic din partea regimului, cât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de nesiguranță în multe țări privind modelul de urmat, atât în Europa de Est în sine (inclusiv Rusia) cât și în lumea a treia. Pe de o parte a existat tendința de a adopta în mod formal normele occidentale de democrație și liberalism (norme considerate adesea a fi implementate prin introducerea unui sistem pluripartidist), iar pe de altă parte, a existat frecvent o tendință de a păstra în realitate practicile autoritare mai vechi. Între timp, rebeliunile și războiul civil deschis au avut tendința
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și printr-un sistem de securitate socială extraordinar de dezvoltat, care a asigurat întregii populații măsuri de bază egale privind educația, sănătatea și pensiile. În sfârșit, statele comuniste trebuie privite a fi fost democratice. Așa cum s-a indicat mai devreme, liberalismul și democrația sunt două concepte distincte din punct de vedere analitic, care tind să fie asociate în Occident datorită evoluțiilor din secolul al XIX-lea. Dar un sistem politic poate fi democratic fără să fie liberal, dacă oferă posibilitatea de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și un grad de dezvoltare de grup și de pluralism de grup. Regimurile populiste s-au născut în mod tipic ca reacție la tradiționalism. Prin urmare, ele tind să se afle între democrație și monocrație, între egalitarism și inegalitarism, între liberalism și autoritarism. Caracteristicile de mai sus justifică parțial așteptările care însoțesc la început aceste regimuri, atât în interiorul țării cât și în afară, dar justifică și relativa lor instabilitate. Un anumit grad de pluralism duce la diviziuni puternice între grupuri și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în mod real de grupuri relativ independente (Vanhanen, 1989: 106). Cele cinci variabile principale sunt agregate în ceea ce se numește indicele resurselor de putere, corelat la rândul său cu un indice al democrației (liberale) bazat pe două variabile care măsoară liberalismul și democrația prin intermediul gradului de competiție și nivelului de participare la viața politică. Pentru a realiza acest lucru în practică, sunt folosite ca indicatori participarea în alegeri și procentul voturilor în favoarea diferitelor partide. Deși reflectă doar parțial bogăția celor două
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
secolul al XVIII-lea, se considera că are o influență directă asupra comportamentului uman. Remarci despre diferențele dintre sistemele politice din nordul și sudul Europei au fost făcute de Montesquieu și Doamna de Staël. Climatele reci erau considerate mai favorabile liberalismului și democrației, deoarece era nevoie de o mai mare cooperare. Există și contraexemple evidente, precum Atena, Roma republicană și unele orașe-state ale Renașterii italiene. A doua caracteristică este natura insulară a statului, statele insulare părând să fie mai înclinate spre
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Seychelles, și nici Madagascar), și Oceanul Pacific. Totuși, multe dintre aceste state insulare aparțin Commonwealth-ului, iar țările din Commonwealth tind să fie liberal-democratice; de asemenea, majoritatea sunt mici, ceea ce duce la a treia caracteristică geografică, mărimea. Mărimea a fost asociată cu liberalismul și democrația. S-a sugerat că Atena și Roma erau relativ liberale tocmai pentru că erau orașe-state (deși Sparta era și ea un oraș-stat și nu era liberală); în mod similar, liberalismul și democrația s-au dezvoltat în Italia Renașterii în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
treia caracteristică geografică, mărimea. Mărimea a fost asociată cu liberalismul și democrația. S-a sugerat că Atena și Roma erau relativ liberale tocmai pentru că erau orașe-state (deși Sparta era și ea un oraș-stat și nu era liberală); în mod similar, liberalismul și democrația s-au dezvoltat în Italia Renașterii în orașe-state mici. Rousseau susținea că Franța nu putea fi liberală și democratică pentru că era mare. Dovezile sunt amestecate. După China, al doilea stat al lumii ca număr de locuitori, India, este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Montesquieu și Doamna de Staël, pentru a cita doar doi dintre cei mai însemnați. Așa cum s-a sugerat mai devreme, s-a susținut frecvent ideea că "etica protestantă" a fost sursa diferențelor majore alternând de la "ascensiunea capitalismului" (Weber) până la dezvoltarea liberalismului și democrației (Montesquieu, 1949; Staël, 1958-60; Weber, 1976). Măsurarea caracteristicilor culturale În timp ce comentarii de acest gen au fost făcute în mod repetat și par a fi foarte plauzibile, efectul "culturii" asupra politicii nu a fost măsurat în mod exact. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fascistă și statele comuniste erau sisteme cu un singur partid. Dacă ne referim la cele trei dimensiuni ale scopurilor descrise în capitolul 3 (participarea, mijloacele de intervenție și scopurile socio-economice), sistemele cu un singur partid corespund aproape fiecărui scop, cu excepția liberalismului propriu-zis, dar chiar și în această privință gradul de represiune care are loc în sistemele de acest tip variază în mod considerabil. Așa cum am observat, cele mai cunoscute sisteme cu un singur partid din perioada postbelică au fost sistemele comuniste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai blânde sisteme populiste cu un singur partid sau chiar în cele mai blând dintre toate sistemele cu un singur partid -, în general se manifestă un anumit grad de represiune. Aceste sisteme se pot apropia într-o anumită măsură de liberalism, dar nu pot practica liberalismul propriu-zis. Diferențe în bazele sprijinului Sistemele cu un singur partid duc deseori lipsă de baze naturale de sprijin. Acest lucru se întâmplă chiar și atunci când un grup tribal sau alt grup comunitar este în spatele partidului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un singur partid sau chiar în cele mai blând dintre toate sistemele cu un singur partid -, în general se manifestă un anumit grad de represiune. Aceste sisteme se pot apropia într-o anumită măsură de liberalism, dar nu pot practica liberalismul propriu-zis. Diferențe în bazele sprijinului Sistemele cu un singur partid duc deseori lipsă de baze naturale de sprijin. Acest lucru se întâmplă chiar și atunci când un grup tribal sau alt grup comunitar este în spatele partidului, din moment ce alte grupuri pot fi
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]