KorAP: Find »[drukola/base=local & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...119 120 121 ...564 >

14,092 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

centru, din lipsa unei direcțiuni unice și supravegherii permanente a celor ce se petrec aici, din cauza abandonărei în care a fost lăsată această provincie"1756. În ciuda tuturor acestor neajunsuri, se constată, totuși, că, după 1878, în Dobrogea "s-au zidit localuri mari și frumoase de școli și primării, cum nu există în țara întreagă"1757. O problemă o reprezenta însă starea proastă a căilor de comunicație din Dobrogea. Astfel, deși "locuitorii au ieșit în fiecare an la lucrul șoselelor, (...) șosele n-

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de la acea dată, Dimitrie Quintescu, "arată că în comuna Caramurat, unde este acum reședința plășii Constanța, s-a închiriat de județ imobilul domnului Ion Blebea pentru instalarea cancelariei subprefecturii și a postului telegrafic-poștal, a jandarmeriei de la stațiunea acelei plăși, dar localul este impropriu, iar proprietarul refuză să-i facă îmbunătățirile necesare, după cum este obligat prin contract și după cum s-a angajat"1988. De asemenea, în intervenția sa, prefectul județului Constanța arăta că, în localitatea Caramurat, "un alt local confortabil (...), pentru instalarea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
acelei plăși, dar localul este impropriu, iar proprietarul refuză să-i facă îmbunătățirile necesare, după cum este obligat prin contract și după cum s-a angajat"1988. De asemenea, în intervenția sa, prefectul județului Constanța arăta că, în localitatea Caramurat, "un alt local confortabil (...), pentru instalarea autorităților, nu se găsește, și, osebit de toate"1989, localitatea Caramurat "nici centrul plășii Constanța nu este"1990. Având în vedere toate acestea, prefectul județului Constanța, propunea "să se transfere reședința plășii Constanța în cătunul Anadalchioi, pendinte

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
și milioane de zile de prestație la dispoziție, oricine trebuie să recunoască că am avut și avem dreptate"2013. La toate aceste cauze privind modul defectuos de administrare a județului Constanța se adugă faptul că "prefectura plătește chirii colosale pentru localuri infecte și întunecoase, ținând de atâția ani consemnată suma de 300 000 lei împrumutată pentru construirea palatului administrativ"2014. În opinia jurnaliștilor constănțeni "răul s-ar putea vindeca (...) numai prin stabilitatea prefecților, care sunt factotum în Dobrogea, lipsind aici comitetul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
va îndrăzni să se amestece în instrucția familiilor noastre, revolverul în piept i se va pune!""2071. În aceste condiții, "fiind apostrofat într-un mod atât de îndrăzneț în momente în care se afla în exercițiul funcțiunei, revizorul părăsi repede localul și, foarte iritat de scena petrecută, se prezentă la prefect și procuror spre a le comunica"2072 cele petrecute. Pentru a evidenția neregulile constatate în procesul de învățământ desfășurat în școlile bulgare din Tulcea și Babadag, Spiru Haret, ministrul Cultelor

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1897, a fost emis la Castelul Peleș un decret regal care stipula la articolul I: "Consilierii comunelor rurale și urbane din plășile Silistra Nouă și Medgidia (...) se vor întruni în ziua de 23 octombrie 1897, la orele 1000 dimineața, în localurile primăriilor, și vor alege, cei din comunele urbane, câte trei delegați, iar cei din comunele rurale, câte doi delegați"2110. Totodată, "consiliile comunale vor desemna, cele urbane, câte doi, și cele rurale, câte unul dintre cei mai mari contribuabili ai

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
se vor întruni într-un singur colegiu, în ziua de 30 octombrie 1897, la reședințele ocoalelor prevăzute prin legea de organizare a Dobrogei, din care face parte comuna ce i-a ales, și vor proceda, la orele 1000 dimineața, în localurile primăriilor respective, la alegerea a câte unui membru de fiecare plasă în consiliul județean"2112. Rezultatele alegerilor pentru desemnarea consilierilor județeni desfășurate la 30 octombrie 1897 erau comunicate ministerului de Interne printr-o telegramă expediată din Constanța de către domnul Luca

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de colonelul Grigore Sturza și de magistratul C. N. Toneanu, care toți au avut sentimente pure românești și au lucrat românește"2219. În sprijinul acestor afirmații se arăta că "dacă te vei duce în întregul județ, nu vei găsi un local de primărie și de școală ca să nu citești inscripția prefectului care a conlucrat mult (...) la dezvoltarea aspirațiunilor românești, cum sunt Paul Stătescu și C. N. Toneanu"2220. În același sens, se preciza că "venind colonelul Sturza, prima grijă a fost

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
2277. Articolul menționa faptul că inaugurarea a avut loc la 8 septembrie 1898, biblioteca cercului literar "Ovidiu" fiind prima bibliotecă publică din Dobrogea. Festivitățile de inaugurare au început în dimineața zilei de 8 septembrie 1898, când "numeroșii membrii adunați la localul cercului, la ora 10 pornesc spre catedrală având în fruntea lor muzica regimentului 34 Constanța, oferită gratuit pentru ziua aceea de domnul general Jacques Lahovari"2278. După slujba oficiată la catedrală, participanții la festivități s-au îndreptat spre statuia poetului

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de sus a orașului"2447. Alte doleanțe ale jurnaliștilor constănțeni vizau ca gimnaziul din Constanța "să fie ridicat la rangul de liceu"2448, să se construiască o capelă, iar cimitirul din oraș să fie împrejmuit. Totodată se solicita construirea unor "localuri ale comunei, judecătoriei, poliției (...) cazarmă de gardiști, local al pompierilor și al tuturor serviciilor comunale"2449. O altă doleanță viza "desființarea carterului țigănesc și a celui de fierării, care au făcut ca o mare parte din oraș să rămână pustie

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
jurnaliștilor constănțeni vizau ca gimnaziul din Constanța "să fie ridicat la rangul de liceu"2448, să se construiască o capelă, iar cimitirul din oraș să fie împrejmuit. Totodată se solicita construirea unor "localuri ale comunei, judecătoriei, poliției (...) cazarmă de gardiști, local al pompierilor și al tuturor serviciilor comunale"2449. O altă doleanță viza "desființarea carterului țigănesc și a celui de fierării, care au făcut ca o mare parte din oraș să rămână pustie"2450. De asemenea, jurnaliștii constănțeni solicitau amenajarea unor

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
la Constanța. Se preciza că "în ziua de 20 ianuarie 1902 s-a ținut prima întrunire publică a cetățenilor constănțeni pentru acordarea de drepturi politice Dobrogei"2474. Întrunirea cetățenilor constănțeni, "anunțată cu câteva zile înainte"2475, a avut loc "în localul Camerei de Comerț cu bunăvoință pus la dispoziția cetățenilor de către domnul Ioan Berberian, vicepreședintele acestei instituții"2476. În alocuțiunea rostită de către domnul Panait Holban, ales președinte al întrunirii de către cei prezentați, se arăta că "este timpul (...) să ne deșteptăm cu toții

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
că domnul Constantin Burelly, subprefectul plășii Hârșova, se abate de la îndatoririle sale"2493. Astfel, ministrul de Interne, Petre S. Aurelian, arăta faptul că "prefectura i-a pus în vedere în luna iunie, anul trecut, să ia urgente măsuri pentru repararea localurilor de școală din plasa sa, ca după terminarea vacanței să poată începe cursurile și învățământul să nu sufere"2494, acest ordin fiind repetat în luna august. În ciuda acestui fapt ordinul "a rămas neexecutat și în multe comune școlile nu s-

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
6 596 lei și 61 bani (...) 2911 lei și 10 bani provin din excedentul bugetar pe anul 1901-1902, iar restul, adică 3 685 lei și 51 bani au fost dăruiți de locuitori"2613. Prefectul județului Constanța preciza că "toate aceste localuri sunt făcute de zid masiv, cu fundațiuni de beton, soclul de piatră, zidurile de cărămidă, pardoseala din odăi de lemn, iar învelitoarele de olane"2614. În privința sistemului sanitar, Scarlat Vârnav preciza că "medicul primar și medicii de plăși au făcut

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
este neapărat trebuitor a se reînnoi rufăria care e în foarte proastă stare"2623. Spitalul din orașul Medgidia avea 10 paturi fiind finanțat de către primăria orașului și funcționa în clădirea unui fost han. Tocmai de aceea, Scarlat Vârnav aprecia că "localul este impropriu, neîncăpător (...) și se află în cele mai proaste condiții"2624. Personalul spitalului din Medgidia se compunea dintr-un medic, care era și medicul orașului, un subchirurg, un infirmier, o bucătăreasă și o spălătoreasă 2625. Spitalul din orașul Hârșova

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
trebui să avem, cel puțin, două secțiuni de plasă, adică zece secțiuni în total, plus zece posturi intermediare"2634. De altfel, prefectul județului Constanța considera că "ar trebui (...) ca jandarmii să locuiască în clădiri proprii; ne-ar trebui, deci, 20 localuri proprii, 10 pentru secții și 10 posturi"2635. Scarlat Vârnav menționa, însă, că "până acum, toate localurile sunt închiriate și cele mai multe sunt improprii serviciului"2636. Referindu-se la lucrările de modernizare a portului Constanța, Scarlat Vârnav menționa că "în curând

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
intermediare"2634. De altfel, prefectul județului Constanța considera că "ar trebui (...) ca jandarmii să locuiască în clădiri proprii; ne-ar trebui, deci, 20 localuri proprii, 10 pentru secții și 10 posturi"2635. Scarlat Vârnav menționa, însă, că "până acum, toate localurile sunt închiriate și cele mai multe sunt improprii serviciului"2636. Referindu-se la lucrările de modernizare a portului Constanța, Scarlat Vârnav menționa că "în curând vor începe a funcționa noile instalații mecanice pentru exportul petrolului"2637. Totodată, prefectul județului Constanța era preocupat

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
exportul petrolului"2637. Totodată, prefectul județului Constanța era preocupat de necesitatea realizării la Constanța a unor "instalațiuni de băi confortabile"2638 care să fie puse la dispoziția "afluxului de vizitatori de vară"2639. De asemenea, turiștii trebuiau să beneficieze de "localurile de distracții și plimbările umbrite care sunt indispensabile oricărei stațiuni balneare"2640. Prefectul județului Constanța era convins că orașul Constanța poate deveni o destinație apreciată deoarece "resursele bugetare ale orașului (...) permit să se realizeze importante ameliorări"2641, având în vedere

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
altă parte, Scarlat Vârnav aprecia că, în afara palatului administrativ, "tot ce se vede în Constanța a fost făcut din împrumuturi"2645. Astfel, dintr-un împrumut de 300 milioane de lei contractat la Casa de Economii și Consemnațiuni s-au construit: localul școlii mixte nr. 1 din Constanța, spitalul din orașul Constanța și magaziile de produse de la obor2646. De asemenea, dintr-un împrumut de 200 000 lei luat de la "Societatea de Bazalt" au fost amenajate trotuarele din oraș. Pe de altă parte

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
cost excepțional de favorabile prin faptul că Direcțiunea Portului Constanța a binevoit să se însărcineze cu completa ei desăvârșire"2659. În privința construirii uni nou cazinou în Constanța, Scarlat Vârnav aprecia că o clădire nouă pentru cazinou este necesară deoarece "actualul local, clădire veche, dizgrațioasă, neîncăpătoare și ruinată, nemaifiind în raport nici cu aspectul măreț al portului care se află în vecinătate, nici nu poate fi tolerat pe bulevardul nou proiectat"2660. Prefectul județului Constanța aprecia că, într-o stațiune balneară, "cazinoul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
nisip frumoasă și cu băi sulfuroase reputate (...) nu a luat nici un avânt în cei de pe urmă 25 de ani"2683. Astfel, școala din oraș era mai mică "decât în multe din comunele rurale"2684, biserica "amenință cu ruina"2685, în timp ce, "localul primăriei, instalat pe malul mării, într-un vechi conac turcesc, are o înfățișare dintre cele mai neplăcute"2686. Primăria orașului Mangalia a realizat "un plan grandios de aliniere (...) cu bulevarde de 20 și 30 metri lărgime"2687 dar, în opinia

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Orașul Ostrov nu dispunea nici de abator și nici de hală pentru comercializarea cărnii. Referindu-se la orașul Cernavodă, Scarlat Vârnav, prefectul județului Constanța, aprecia că "străzile sale sunt largi, drepte, bine șoseluite și bine plantate"2690. De asemenea, "toate localurile comunale sunt bine clădite și în bună stare de întreținere"2691. De altfel, în orașul Cernavodă exista o biserică nouă, o școală mixtă, o hală, un abator și "o grădină publică spațioasă și frumoasă"2692. Cu toate acestea, primăria orașului

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
când orașul a dispus de un buget generos, în anii construcției podurilor de cale ferată peste Dunăre. După finalizarea construcției, însă, "resursele bugetare s-au diminuat în mod simțitor"2693, astfel încât "nu s-au mai putut face decât reparații la localurile publice și șoseluirea câtorva străzi"2694. În ciuda acestor realități, Scarlat Vârnav își exprima speranța că veniturile bugetare ale orașului Cernavodă vor crește ca urmare a faptului că aici funcționa "o fabrică de ciment a Societății Anonime de Ciment din Europa

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Ca urmare a faptului că lucrările de construcție s-au făcut "sub controlul administrației (...) cu 4 000 lei s-au construit școlile cu o sală de clasă și cu locuința învățătorului, iar cu 7 800 lei s-au putut construi localuri cu două clase și cu trei camere destinate pentru locuința învățătorului"2700. Astfel, în anul 1902, au fost construite 8 școli rurale iar în anul 1903 erau în construcție 34 de școli rurale. De asemenea, în anul 1903, în județul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
în consiliul comunal"2768. Prin intermediul aceluiași document, primarul orașului Constanța aducea "la cunoștința domnilor alegători (...) înscriși în lista de alegători pe anul curent și în drept a vota, să se întrunească în ziua de duminică, 7 noiembrie, anul curent, în localul acestei primării, strada Carol I, nr. 72"2769. Distribuirea cărților de alegător urma avea loc "cu începere de azi, până în ziua alegerii, în localul primăriei, iar în ziua de alegere, în localul tribunalului, de către funcționarii primăriei, sub controlul unui domn

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]