3,576 matches
-
suporterilor față de jocul modest al fotbaliștilor timișoreni nu se justifică. Ca orice echipă românească, FC Timișoara nu este în clipa de față capabilă de adevărate performanțe. Ne vom convinge curând. Or, în acest caz, trebuie să fii un suporter matur, lucid, echilibrat și cu multă stăpânire de sine pentru ați asuma inteligent și responsabil condiția echipei tale favorite. Suporterii timișoreni pe care i-am văzut devastând stadionul din Târgul Jiu nu sunt nici maturi, nici lucizi, nici echilibrați, nici stăpâni pe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
să fii un suporter matur, lucid, echilibrat și cu multă stăpânire de sine pentru ați asuma inteligent și responsabil condiția echipei tale favorite. Suporterii timișoreni pe care i-am văzut devastând stadionul din Târgul Jiu nu sunt nici maturi, nici lucizi, nici echilibrați, nici stăpâni pe ei înșiși. Sunt niște banali și triști huligani care nu au ce cauta într-o lume civilizată. O altă versiune a tragediei este aceea că vinovat de violențele comise nu sunt derbedeii în acțiune, ci
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
la festivitatea de premiere este un gest reprobalibil care denotă slabiciuni și lipsa de fair-play. De mai mulți ani, cu asemenea oameni în frunte, fotbalul românesc este în colaps. Declarațiile optimiste ale oficialilor sunt povești de adormit copii. Niciun om lucid nu (mai) crede în ele. La prima probă internațională serioasă, echipele românești de club vor claca. La fel și naționala. Victoria cu Lituania este doar efectul unei mentalități proaspete, optimiste. Nu este suficient pentru a face performanță. Cu acesta ne-
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
dar nu poate crede nici în sine, el reprezentând ideea de necredință și egoismul exacerbat. îndoindu-se de toate, este conștient și de propria slăbiciune, motiv pentru care devine sarcastic și este lipsit de entuziasm. Un astfel de personaj devine lucid, preocupat de problemele grave ale existenței: el este student, de multe ori la școlile Occidentului, fiind rupt de ceea ce înseamnă într-adevăr poporul rus. Revoltatul dostoievskian este mereu lucid, admirat, dar nu iubit, întruchipând principiul negării. Primul din această serie
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
sarcastic și este lipsit de entuziasm. Un astfel de personaj devine lucid, preocupat de problemele grave ale existenței: el este student, de multe ori la școlile Occidentului, fiind rupt de ceea ce înseamnă într-adevăr poporul rus. Revoltatul dostoievskian este mereu lucid, admirat, dar nu iubit, întruchipând principiul negării. Primul din această serie a revoltaților dostoievskieni este Raskolnikov, protagonistul din Crimă și pedeapsă. El este un tânăr, deloc mediocru, dar forțat să renunțe la studii din cauza sărăciei. Va ucide, așa cum singur recunoaște
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
este inventată și difuzată de oameni interesați, care vor să-și facă o reclamă profitabilă. L-am văzut pe unul sus-pus după 1990, dar de o josnicie detestabilă, că pe el îl urmăreau 20 de securiști. Ori pentru o minte lucidă nu poate fi credibilă nici pentru copiii de grădiniță. Nici Sacalul, (agent vestit pe plan internațional) nu se bucura de o asemenea onoare, dar un fost boschetar? Alungat și de părinții lui de la domiciliu. Doamne câtă murdărie poate inventa românul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lui Radu Stanca („Exclusivitatea estetică nu duce la capodoperă“), fie în Perspectivă, articol program, în care I. Negoițescu explică mai nuanțat motivațiile ce au provocat apariția Manifestului... și respinge, pe bună dreptate, acuzația de estetism: „Manifestul pornise dintr-o necesitate lucidă a disociației... Opera de artă poate cuprinde și alte valori decât cea estetică. Dacă însă pe aceasta n-o cuprinde, ea e nulă ca operă de artă“. Față de Manifest, euforionismul constituie o schimbare semnificativă de accent: unei creații, ca să fie
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de câte ori apoi, vreme de câțiva ani, am încercat să mănânc ciuperci, fenomenul s-a repetat, ceea ce dovedește emoția extraordinară și reacția la gândul că bunica e pe cale să ne părăsească. Bolnava, asistată fără întrerupere de fiul ei medic, era încă lucidă, însă chinuită de febra care-i aprinsese obrajii și avea s-o răpună în zbateri și delir. Când ne-a zărit, i s-au luminat clar ochii și a dat imediat dispoziție să mi se gătească cotlet de porc la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o politică socială cu finalitate natalistă, iar pe plan teoretic, se impune găsirea argumentelor pentru justificarea poziției pronataliste și populaționiste - ceea ce a și făcut marele demograf francez, promotor neîntrecut al acestor teze. Criticând o asemenea viziune, o serie de voci lucide susțin necesitatea de a privi cu mai multă obiectivitate și cu mai puțină încărcătură ideologică acest fenomen. Îmbătrânirea demografică n-ar fi decât unul dintre multiplele procese prin care omenirea a trecut și va mai trece, existând posibilitatea adaptării la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Récamier un portret de o rară puritate a gândului și a liniei. Până și un per sonaj ca Talleyrand beneficiază, într-un caz din trei, de un portret aproape afectuos. Unele texte sunt scrise de oameni de o atât de lucidă generozitate, încât și atunci când zu grăvesc persoane cu grele cusururi, sau echivoce, sau în mod natu ral antipatice, rezultatul poartă semnul unei forme superioare de bunătate ăBrissot, Contesa de Boigne). Cu excepția Chateaubriand-Joubert, în care doar Joubert este amar, nici un caz
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să se exprime cu mai multă energie drama lucidității, a acelei stări extreme la care ajunge desfrâul inteligenței, și unde ești rupt de tot, unde încetezi să mai fii natură. Iar nenorocirea este că, odată lucid, devii mereu tot mai lucid; nu mai e chip să tri șezi sau să dai înapoi. Iar acest progres are loc pe socoteala vitalității, a instinctului. „Nici aventură, nici bună cum pă nire“, spunea marchiza despre sine. Înțelegem ușor de ce legătura sa cu Regentul n-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
comune și a gradului de implicare în vederea atingerii acestora. Cele trei dimensiuni comportă câteva elemente comune: 1. Scopul, mai exact necesitatea determinării indivizilor și a școlii în ansamblu să acționeze, să-și asume responsabilități, să facă alegeri bazate pe cunoașterea lucidă a realității, să decidă în ceea ce privește: * Dezvoltarea organizațională; * Dezvoltarea personalului; * Clarificarea imaginii și a rolului școlii la nivelul societății; * Recunoașterea dificultăților întâmpinate în promovarea inovației în școală etc. 2. Noțiunea de învățare, schimbarea educațională implicând desfășurarea unui demers formativ la nivel
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
trăită și obiectivată pentru a depăși starea de suficiență incomodă. Iată cum sunt structurate aceste obiective: A. Obiective psihologice a) Cognitive: * Perceperea corectă, nedistorsionată a tipurilor de schimbare; * Implicarea gândirii și imaginației în anticiparea soluțiilor de adaptare la schimbare; * Analiza lucidă, rațională a situațiilor supuse schimbării; * Abilitatea de a construi soluții realiste problemelor ridicate; * Îmbunătățirea capacității de comunicare; * Evaluarea stadiilor intermediare și finale de adaptare la schimbare; * Creșterea competențelor, performanțelor în cunoaștere etc. b) Afectiv motivaționale: * Dorința de a lupta pentru
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cronologie. Eroul condamnat la prezent nu e tiranul intrigii (nu încheie trecutul cu un viitor de niciun fel); el e, pur și simplu, substanța, realitatea ei. Romanul Desperado comunică o isterie a realului. Fluxul conștiinței avea cultul inteligenței, al explorării lucide a interiorității cu un pre-limbaj, cu uneltele pre-verbalului (asociații, simboluri, subînțelesuri). Autorul Desperado revine la romanul de suflet, dar nu se întoarce la tradiție: el combină sentimentul (substanța) și tehnica (mecanismul) într-o simultaneitate despre care Peter Ackroyd scria, "Mintea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
personaj. Poate ucide tot ce încearcă să fie sentimental. David Lodge, deci, refuză să participe, refuză suspansul vieții reale. El anulează suspansul, îl înlocuiește cu o combinație artificală de întâmplări ce duc la coincidență. Thinks... e în întregime o coincidență lucidă. De la un incident la altul, de la amintire la idee, în mereu alte configurații, ca un caleidoscop, ne trezim că în roman sunt rare fărâme de viață și ne simțim păcăliți. Autorul știa de la prima pagină că vom ajunge la această
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
am dat seama că femeile frumoase au cu totul alte experiențe de viață. Îmi amintesc, la cealaltă extremă, că Marina Țvetaeva scria: "N-am contat niciodată în prezentul masculin". LV. În Homecoming scrii: "orașul muzica și câțiva prieteni mă mențin lucidă". Am avut chiar sentimentul că luciditatea e ca o frânghie precară, pe care umbli în poezie, cu disperarea în oase. Ce e mai important pentru tine: curajul ori luciditatea? EF. Fără curaj nu birui înfrângerile. Ce știu este că mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
materiale și nici spirituale. Cu toate acestea, jurnalistul își ia în serios sarcinile, acordând o atenție deosebită alcătuirii materialelor care umplu paginile publicației. Regăsim în paginile Curierului considerații politice asupra problemei românilor de pretutindeni, articole vizând chestiunea evreiască precum și observații lucide asupra politicii externe. Referindu-se la activitatea poetului din această etapă, D. Vatamaniuc apreciază: "Eminescu intră în presă cu o concepție social-politică definitiv formată și activitatea și-o desfășoară pe câteva coordonate tematice: statul și organismele sale, administrația și instituțiile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
metatehnic cu valoare explicativă, prin intermediul căruia își dezvăluie obiectivele și mijloacele de semnificare folosite. Pentru accesibilizarea mesajului jurnalistic, Eminescu sensibilizează concepțiile și ideile prezentate, prin cultivarea unei logici a exemplului, care conferă coloratură familiară realităților prezentate. Adept declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic, jurnalistul recurge la o " Logică a exemplului care se bizuie pe Auctoritas și a cărei armă redutabilă este Citatul"351. Autoritatea modelelor prezentate susține campania persuasivă a gazetarului, conferind greutate și prestigiu verbului jurnalistic. Într-o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea, referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat de cunoașterea ostensivă și discursivă. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic. Printre mijloacele cultivate de jurnalist, în vederea persuadării publicului cititor, remarcăm: folosirea exemplelor menite să confere o coloratură familiară ideilor politice prezentate; tehnica citatului revelator; susținerea demersului argumentativ cu date statistice; explicitarea mecanismelor discursive în cadrul unui metadiscurs
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de pe funcția referențială a limbajului publicistic, de reprezentare a realităților sociale ale secolului al XIX-lea, pe funcția interpretativă, de evaluare a actelor și actorilor politici ai vremii. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, jurnalistul Eminescu pledează pentru o retorică lucid și conștient orientată pragmatic. Dintre mijloacele de persuasiune folosite cu predilecție de gazetar reținem: ponderea și impactul exemplelor, tehnica citatului revelator, pasiunea pentru datele empirice, dimensiunea metadiscursivă a limbajului publicistic, adresarea directă și dramatizarea. Complementaritatea celor trei niveluri ale analizei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu se mai află în corespondență cu o cetate divină, cu o societate perfectă, cu un model ceresc. Poate că această atitudine implică un scepticism zdravăn instalat în instituțiile și în conștiința omului tîrziu modern. Dar e un scepticism sănătos, lucid, căci el înseamnă refuzul de a obiectiva politic suveranitatea absolută, de a asocia transcendența cu categoria de putere implicată de politic. Dacă inversăm perspectiva, obținem de aici un beneficiu spiritual important. Laicitatea ne ferește să gîndim divinul potrivit regimului mundan
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
6. Însă, acolo, politica ungară nu era nici pe departe calificată ca una temperată; cu toate că Frank Roberts, adjunctul șefului secției Europa Centrală, considerase punctul de vedere al lui Teleki "atrăgător, iar argumentația sa în favoarea granițelor istorice bazată pe o judecată lucidă", tot el a adăugat, cu un ton critic, că, din memorandum, reiese că Ungaria aspira la întreaga Transilvanie. Pasajul despre Carpații Răsăriteni asta presupunea, iar hărțile atașate asta lăsau să se înțeleagă - credea el. Deducția sa era destul de ironică: "Acest
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Hristos, preocupat de ceea ce se întâmplă cu viața ecleziastică. Formularea unei critici teologice, având ca singur îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre tradiția religioasă și națiune rămâne cea conturată de teologul Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism. Într-un context al multiculturalismului și al lui political corectness, al globalizării endemice, o privire critică, lucidă asupra proiectului romantic al ideii de națiune se reclamă cu atât mai mult a fi făcută. Un recurs la un asemenea proiect nu poate ocoli reflecțiile teologice unele notabile, altele profund amendabile ale Părintelui Dumitru Stăniloae cu privire la o posibilă hermeneutică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
occidentală. Perceput nu din prisma structurii sale doctrinare, ci a dominantelor sale spirituale, luteranismul rămâne "prețul unui păcat specific al Apusului, la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]