4,609 matches
-
matrimoniale ("Nu mai pot iubi pe nimeni altul decât pe Giorgio și când o voiește el"), stipulând că femeia nu are cum să accepte aventura decât în limitele impuse de soț și de societate (catolică fiind, îi este interzis divorțul). Luminat, în sfârșit, asupra motivelor chipurile insurmontabile care-o împiedicau să-l iubească nu doar cu sufletul, Signor Leone se resemnează imediat și, mișcat de mărturisirea neașteptată, începe să plângă "ca un copil". Plânge și femeia, iar lacrimile lor "se uniră
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu dintre cele mai slabe, a celui mai diabolic terorism și a celui mai eficace: terorismul intelectual cu afirmarea, cu impunerea unei filosofii de stat sau, în lipsa ei, a punctului de vedere al unei intelighenția care se afirmă drept singura luminată într-o societate sortită tenebrelor. Doar analizele de conținut, dificil de realizat, fastidios de expus, permit detectarea orientărilor ascunse într-o editură, într-un canal de televiziune, într-un post de radio sau revistă, aparent anodine, "obiective" sau de divertisment
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
dus împotriva regimului la putere Revoluția franceză rămînînd un model revendicat întotdeauna. De aici apare această "Charbonnerie", acești Cavaleri ai Libertății atît de puțin și atît de slab studiați avînd iluzia unei elite, considerîndu-se ca atare și numindu-se singură luminată, voind să se alăture Poporului, pentru a-l face să se elibereze în ciuda inerției sale de o putere considerată prea absolutistă, și dorind să-l antreneze în aventura revoluționară. Și romantismul unui întreg tineret se află aici cu o dorință
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
moștenitorul tronului, viitorul Alexandru al II-lea: "Europa panslavistă trebuie să se întindă de la Pacific și pînă la Adriatica și să domine Occidentul" frontierele atinse astăzi de noul Imperiu rus într-un secol. În ciuda protestelor lui Marx, ideea unei Europe "luminate" de către Rusia iese la suprafață în anumite medii revoluționare. Este aceasta o Rusie însărcinată cu o misiune eliberatoare: Mîntuirea Europei corupte o concepție nouă din moment ce, pînă atunci, niciodată o națiune, nici chiar Franța celei dintîi Republici, nu pretinsese să întruchipeze
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pus sub semnul negației privind oportunitatea gestului de a înlocui, pe moment, bîta cu „întrebarea justă”. Faptul a dus, cum știm, la confuzii în înțelegerea poemei. Nota depresivă, cu semnificație funerară, a fost receptată prima dată corect de un străin luminat, cu multe decenii în urmă, de Jules Michelet, deci pe vremea cînd românii aveau prieteni, oameni de bună credință, printre europenii celebri. Mărturisea istoricul francez, într-o conferință la Collège de France, referindu-se la români și la Miorița: atunci
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
place să cred, cum lasă a se înțelege Parsifal, că am deveni deodată, peste noapte, sterpi și bolnavi - ca întreaga viață din castelul Regelui Pescar -, dacă n-ar exista în fiecare țară, în fiecare moment istoric, anumiți oameni dîrji și luminați care să-și pună întrebarea justă”. Același discurs moralizator este pus pe seama lui Ștefan Viziru din Noaptea de Sînziene, inclusiv reproșurile privind promptitudinea angajării elitelor intelectuale în dinamizarea vieții spirituale a semenilor. Schema mitică își păstrează identitatea. Cînd își anunță
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bună parte a acestor bani se topesc în buzunarele maimarilor. De aceea ar trebui ca guvernanții noștri să vorbească mai puțin și să facă mai mult, foarte mult, pentru că altfel, banii se duc în alte țări, unde sunt capete mai luminate, unde incompetența a fost dată afară din casă cam de multișor. Aceeași guvernanți, dacă n-ar fi ocupați numai cu propria îmbogățire, ar putea vorbi și implementa și problema pomilor fructiferi. Ei, guvernanții, ar putea lua inițiativa plantării de pomi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scârțâiul lemnului uscat, i se păru că deslușește în spatele ușii o respirație. Era deci urmărit. Se ridică ușor în capul oaselor, își coborî picioarele și agil ca o felină făcu rapid cei trei pași spre ușă. O deschise brusc. Coridorul, luminat doar de o lampă cu seu, era pustiu. Și totuși! Privi mai atent și băgă de seamă că ușa încăperii alăturate era puțin deschisă și că printre crăpături se vedea lumina pâlpâită a unei lumânări. Căscă zgomotos, înjură pe turcește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lume altul să nu afle ce am sfătuit noi. Sunt capete în joc. — Să trăiești, măria ta! Porunca e ca și împlinită. Dacă le dă Domnul Cantacuzinilor gândul cel bun, mâine se acoperă ceva din golul visteriei înaltului și prea luminatului sultan și asta după dorința sa, adică o să fie pace în Valahia Mare. Brâncoveanu făcu semn că dorește să plece iar fostul ienicer îl conduse, făcând temenele la fiecare trei pași și-i ținu chiar el scara șeii când încălecă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i învețe cântarea. — Ah, da, Filotei sin Agăi Jipa, știu, știu, noi i-am plătit călătoria la Athos... Afară se întunecase. În biserică era bine. Fiecare ținea în mână o lumânare de ceară, care ardea curat sfârâind arare. Chipurile oamenilor, luminate așa de jos, galben auriu, semănau cu chipurile sfinților de pe pereți. Ți se părea că sfintele împărătese și cu sfinții oșteni și mucenici fac un fel de cerc, o horă ca să apere credincioșii pătrunși de armonia psaltichiei cântată pe românește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la București e mare molimă. Ce molimă, măria ta? — Spui și tu că e o molimă nemaiîntâlnită. Știi să scrii și să citești? Da, măria ta. Vodă era obosit. Fusese o zi neobișnuit de grea. Pe turnul Curții domnești ceasul luminat de lună arăta că trecuse de miezul nopții. — Acum, la odihnă! Drum bun! Mâine în zori. La un semn al lui vodă, garda de la poarta principală dădu pe mutește onorul la domnitor. Boala voievodului De duminica Tomei, 8 aprilie 1703
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
drumul că nu se vede nimic, porunci vodă. Omul o luă înainte, cei trei pășeau prudenți după el. Se apropiară de o clădire înaltă, pătrată, care se profila cenușie pe cerul înstelat al nopții. Intrară în sala mare a bucătăriei luminată feeric de jeraticul scormonit al vetrei. În mijlocul încăperii, patru femei, una foarte bătrână și altele trei din ce în ce mai tinere, ultima o copilă de doisprezece, treisprezece ani, stăteau pe jos în fața unei mese scunde cu trei picioare și meștereau la o pânză
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat, luminat, ca Maica Precista ce l-a lăsat». „Și tu crezi, Constandine, în asta?” „Întoarce-o și pe partea cealaltă și o să crezi și tu, Marico”. A tras de șnurul de piele cu care era prinsă la gâtul lui și a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vorbirea limbii înțelepților Coranului, las fiului meu, beizadea Ștefan, onoarea de a exprima mulțumirea noastră pentru aleasa primire ce ne-a făcut-o înălțimea sa, fie-i slăvit numele, marele vizir Rami Efendi, și pentru făgăduiala că vom putea vedea luminata față a stăpânului lumii. Ștefan, uluit, se trase doi pași înainte și, spre perplexitatea tuturor, îndeplini dorința tatălui său, începând să înșire formule de politețe în arabă. Rami Efendi nu înțelegea mare lucru, dar nu avea voie să ceară traducere
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care o acoperă să-i înalț o lespede de marmură albă, albă, cu flori pe care să fie scris așa: „Supt această piatră odihnește țărâna blagorodnicei Bălașii Cantacuzenii, una fiică a lui Ilie Cantacuzino Vel Vistiernicul din Moldova, soție a luminatului coconului Ștefan Brâncoveanul, al doilea fiu al înălțatului și blagocestivului Io Constantin Basarab Voevod, care, de ani 15 vârstă fiind, cu iubit soțul ei creștinește cucernic, cu înțelepciune și virtuți au trăit, ci cruda moarte făr de vreme încă sosind
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Voevod, care, de ani 15 vârstă fiind, cu iubit soțul ei creștinește cucernic, cu înțelepciune și virtuți au trăit, ci cruda moarte făr de vreme încă sosind, după ce în boală grea căzând, nu mult zăcând, o au răpit, viețuind cu luminatul soțul ei numai ani doi și luni zece. Aci e odihna și răpaosul de veci dupre bunătățile sale câștigat, iar iubitului ei soț și tot blagorodnicului neamului ei lacrimi neastâm părate și jale necurmată au lăsat, răposând la anul de la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aprinsă. O adusese așa, în mâini, de la Mitropolie. A dat să facă doi, trei pași și s-a întors înapoi să mai citească o dată înscrisul de pe cruce: „Această cruce este ridicată în slava Domnului Hristos de Constandin Brâncoveanu Basarab, feciorul luminatului Domnu Io Constandin Basarab Voevod, în locul altei cruci ce era de lemn, care era ridicată de Preda biv vel vornic Brâncoveanul în pomenire pentru fiu-său Papa Postelnicul, părintele mai sus pomenitului Domn, că într-acestaș loc au pierit, în zilele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la auzul tropotului copitelor cailor pe ulițele podite ale Bucureștiului. Dormeau boierii și negustorii, meșteșugarii și monahii, căci pentru ei zvonul făcut de trăpași în întuneric nu însemna decât o călătorie zorită sau întârziată. Când a intrat Ștefan în spătăria luminată abia, abia de un sfeșnic cu trei lumânări, călărașul istovit, în picioare cu capul sprijinit de un pupitru, dormea. Prințul tuși într-adins, tânărul tresări și salută imediat respectând tot protocolul, scoase de la piept scrisoarea pecetluită și spuse răspicat: — Am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
piatră albă ici, colo cu înscrisuri de morminte pe ele. O închise grăbit și când se obișnui cu lumina puțină zări câteva femei cernite, îngenuncheate în pronaosul despărțit de naos prin câțiva stâlpi de lemn înnegrit în foc. Catapeteasma strălucea luminată de cele câteva raze de soare ce se furișau prin geamurile înguste ale turlei văruite. Biserica n-avea zugrăveală cu sfinți și îngeri și pe vremuri așa ceva i se părea un semn de sărăcie, dar acum văruiala albă scoțând în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
amândouă marginile căii, chiar pe lângă garduri și ziduri mergeau temniceri cu torțe aprinse. Apoi cu iataganele goale ca la paradă, cu pălăriile albe, elegante, abia simțit pășeau, încadrându-i, ieniceri din garda sultanului; între ei, cu fețele nefirești de palide, luminate pacă de albul cămeșilor de in, largi, descheiate la gât și nestrânse în cingători, mergeau în șir Brâncovenii. Prin orașul care nu se trezise, unul după altul, ca niște arătări de vis, nici șovăielnici, nici hotărâți, nici mândri, nici umiliți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Institutul de cercetări fizice al Universității din Wurzburg în Bavaria; ceea ce a văzut cu ochii săi: o slabă iluminare verde și tremurătoare pe o bucată de carton acoperit cu un produs chimic fluorescent. El a mai văzut pe ecranul slab luminat și o linie de umbră. Toate acestea s-au petrecut într-o sală riguros obscură, în care pătrunderea oricăror raze de lumină era exclusă. În această sală, un tub Crookes, excitat de descărcările unei bobine de inducție, era acoperit cu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
interesați de muzică, nu la ascultătorul întâmplător, de ocazie, care nu trăiește o legătură constantă cu muzica. În acest ascultător întâmplător nici nu cred. Comunicarea este condiționată și de o îndelungată frecventare, lipsită de prejudecăți a artei. Cred în auditoriul luminat care frecventează constant și urmărește sistematic fenomenul muzical. Pozițiile de pe care se ascultă muzica ce are ca suport creator matematica, trebuie să fie fundamentate pe o bază cu o structură cât mai completă deoarece matematica nu poate fi scop, ci
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Era oare terenul politic pregătit pentru a o primi? Putea națiunea, la ieșirea ei de sub despotismul oriental, să devină capabilă peste noapte de această viață cuminte și bine orânduită, de aceste obișnuințe laborioase și vigilente, de o inițiativă neîncetată și luminată, fără de care constituțiile moderne n-ar fi decât neputincioase himere?"64 Într-adevăr, s-ar zice că autorul adresează toate aceste întrebări Moldo-Valahiei în legătură cu Convenția din 19 august 1858! Iată și rândul Turciei. "Nu există țară în care cei mici
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
românești, urmează doar codul bunului-simț, și e cu toate acestea foarte utilă. Se întâmplă chiar ca parchetele să folosească procesele-verbale ale comisiei sătești ca prime elemente ale procedurilor civile sau criminale. În pofida serviciilor aduse de acest tribunal de familie, spiritele luminate cer instalarea judecătoriilor de pace, și au cu atât mai multă dreptate cu cât capitalele de ținut nu au tribunale. Baroul român nu e alcătuit decât din avocați: nu există nici procurori, nici portărei. Nu se protestează împotriva acestei lipse
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aici? Pentru ca o aceeași lege să poată funcționa cu ușurință în diverse ținuturi, nu e oare necesar să existe o identitate completă între obiceiuri? România seamănă oare cu Franța? Nu există oare o linie de demarcație profundă între un popor luminat și puternic și această ramură atât de mult timp ignorată a rasei latine, abia ieșind din mâinile opresorilor săi, rănită, necultivată, ofilită? În materie de impozite, nu există nimic mai elocvent decât cifrele. Bugetul Principatelor face să figureze pentru contribuția
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]