3,499 matches
-
capu-i despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondul flocăiește, Iar ca ș-un juncan Dragoșin rage Și cu dinții beliți clănțănește; Căci Sperlea îi sburasă nasu în două, Și mustețele cu buzele amândouă. Giolban încă dete să deie În Căcîga
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o nație sau o colonie cosmopolită modernă, un soi de Algerie franco-italiano-grecească, încep a întrevedea adevărul". "Iată poezie! Iată adevărata literatură, de care se pot mândri romînii." (E vorba de niște bucăți populare, pe care nu le-am mai transcris 1.) - și alte zece locuri, în care se vede că în capul acestui deosebit român lucrul de care vorbesc - poezia populară ca mijloc de originalizare a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
deținut-o până în 1892, în 1894 fiind înaintat general în armata cavaleriei. În articolul său Politică și Cultură, Caragiale scrie: " Noi, ceștia chemați grabnic la viața de Stat prin instaurarea principiului naționalităților, ne găsim astăzi, și firește trebuie să fim mândri de aceasta, ca în situația lui Alexandru Machedon - am zis cam, fiindcă este o mică deosebire: pe câtă vreme vârtejul produs de acesta a fost extensiv, vârtejul nostru este intensiv; cum am zice, Alexandru a amețit o lume ca trombele și ciclonii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că În prezent se observă remarcabil de mult copii-minune, care deja la vârsta cea mai fragedă dau probe de maturitate spirituală. Sărmanele ființe sunt de compătimit, ele servesc câtva timp drept cai de paradă, și părinții orbiți sunt de obicei mândri de dânșii. Dar, acești minunați copii nu țin nici unul ceea ce promiteau, deoarece precocitatea este bolnăvicioasă. Ea se produce atunci când, printr-o apăsare mare spre creier, se provoacă dezvoltarea unilaterală a acestora. Dacă sunt atinse unele părți cu deosebire, atunci iasă
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
pus pe fugă iar mișelul s-a înstăpînit pe sesia altuia. Numai că pentru asemenea ticăloșii era judecata necruțătoare a comunității geților care îl stropșea pe potlogar. Ce bine ar fi să mai găsim și astăzi asemenea falnici geți! ,, Priviți mîndri geți cum am fost furați și nimiciți, cînd neamul dormea. În timpul nopții Eno și-a adunat ceata, au ieșit și au stat să tragă(lovească, cucerească) un alt șanț(întăritură) ca hotar între noi. Neamul meu de oieri a fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și piatra pe care nau băgat-o în seamă zidarii. Dacă un inel de aur de 14 carate sar mândri neștiind că lângă el se află o tonă de aur de 22 de carate, ar fi asemeni celor care se mândresc pentru că sunt bogați, pentru că au o poziție socială ̀ naltă, pentru că dețin poziții sociale de mare cinste, pentru că au trecut prin multe școli și au obținut multe diplome; oameni care nu iau în seamă omul de lângă ei, sau chiar îl
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
peste care, au trecut tractoarele comuniștilor. FRATELE Dinu a avut cea mai grea soartă dintre toți frații mei. La vârsta la care a început să vorbească, într-o primăvară, în curte, fiind singur, a fost victima unui gânsac care se mândrea cu bobocii unei gâște, pe care băiatul a vrut săi mângâie. A fost lovit și cu ciocul, dar mai ales cu aripile, de a căzut la pământ. Gălăgia gânsacului furios a fost mai puternică decât alarma dată de băiat, dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Marta,cu ce rezultat?. O, cât de sărate îmi sunt lacrimile în gură !?. Se vede că eu — pentru prea multele mele păcate trebuie să încep încă de acum chinurile iadului. Da, focul din credința creștinilor este o realitate. Mă pot mândri, cel puțin, că am această experiență. Iată un rod straniu pe care nu-l doresc nimănui. Vor mai cânta vreodată păsărele nevinovate, în zori de zi, în fereastra inimii mele pustiite ? Am constatat că părintele protopop Breabăn Ion susține cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să se înscrie, altfel viața mea era în pericol.. . . Le am vorbit oamenilor despre colectivizare ca acțiune generală pe toată țara, dar le-am atras atenția: „Să vă gândiți bine pentru ca, dacă va fi trai bun în colectivă să vă mândriți de hotă rîrea pe care ați luat-o, iar dacă va fi rău să nu învinuiți pe cei care v-au îndemnat să vă înscrieți”. Desigur, mesajul meu a ajuns și la urechile activiștilor de partid. În aceiași Duminică, după
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
veni o zi când și Corneliu Codreanu va fi apreciat de neamul românesc la adevărata lui valoare. Radu Demetrescu Gyr și-a exprimat certitudinea că ne vom întoarce într-o zi. Va veni o zi când neamul românesc se va mândri că a avut un astfel de om. Prin biruința lui Corneliu Zelea Codreanu vor cădea zdrobiți toți dușmanii lui. Prin Biruința lui Codreanu vor cădea învinși comuniștii, politicianiștii corupți, demagogii țără niști și liberali, evreii care au râvnit nu numai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că Dumnezeu a vrut să fim români, și prin voia lui Dumnezeu avem o limbă românească, un port românesc, avem obiceiuri, avem tradiții, care, toate constituiesc moștenirea noastră, tradițiile noastre, specificul nostru, de care, în loc de a ne rușina, ne vom mândri și ni-l vom apăra. Ca români, totdeauna am fost largi la inimă, primitori, ospitalieri și am respectat specificul altor națiuni. Sașii, secuii, șvabii, au trăit cu noi sute de ani.. Comunismul și nu Mișcarea Legionară i-a determinat să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ăla și În România, au făcut un an de zile teste În ținutul Bistriței-Năsăud, prin nordul țării, și a constatat că gradul de inteligență a poporului român este mai ridicat decât a celor din Elveția. Și Îmi zicea: „Ne-am mândrit teribil cu treaba asta, când elvețianul a spus: «Domne, aveți un popor foarte inteligent, ăsta-i adevărul»”. Pe urmă, am mai avut un prieten foarte bun și un om de cultură, fost aviator, Tudor Greceanu, din București. A luptat În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
etc.), taxe care contribuiau la constituirea fondului comunal. În 1871, la periferiile Bucureștilor se aflau 14 bariere (Mogoșoaia - în Piața Victoriei de azi; Herăstrău - la capătul uliței Herăstrăului, adică la întretăierea Căii Dorobanților de azi cu șoseaua Ștefan cel Mare; Mândrit; Moșii; Iancu; Vergu; Dudești; Piscu; Șerban-Vodă; Craiovei; Spirea; Cotroceni; Belvedere și Târgoviștei). Axisele - taxe de tip feudal - au fost desființate abia în martie 1903 printr-o lege propusă de Emil Costinescu, ministru de Finanțe în guvernul liberal de atunci. 261
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lor de lup tători pentru răsturnarea vechiului regim. De aceea conservatorii opuneau liberalilor aceleași argumente pe cari le opun astăzi 1 liberalii noilor partide ieșite din puterea sufragiului universal, anume că nu au știința de a guverna statul. Conservatorii se mândreau că au oameni de stat, oameni deprinși a comanda și a cârmui și lucrul era adevărat. Se întâmpla cu conservatorii noștri aceea ce se întâmplă astăzi cu liberalii: o lungă stare privilegiată făcuse din clasa lor o clasă de stăpânitori
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a po menit fără căciulile care fuseseră vândute la licitație, iar la asediul Plevnei, lopețile române au făcut un mare serviciu mai ales că armata rusească nu le avea. Rușii, la început, n-au cerut concursul armatei române. Erau prea mândri ca să solicite ajutorul micii oștiri române, compusă doar din 40 000 de oameni 104. Tot ceea ce cereau României era să le lase libera trecere prin țară.105 Dacă armatele rusești ar fi fost victorioase de la început, cine știe ce s-ar fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost curățate de întuneric, surdinizate atunci cînd aveau o alură prea accentuată, nervoasă. în mod ostensibil, unii din cei ce au publicat după ‘89 cărți de felul acesteia au făcut-o ca probe pentru disidența lor. Eu nu mă pot mîndri că am sabotat „epoca”, sustrăgîndu-mă sistematic de la datorii. Un asemenea comportament n-ar fi „cadrat” cu educația mea: sînt absolvent al unui liceu militar! Dacă e să mă definesc din perspectiva actualității, pot zice însă, fără rețineri, că am fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sale, pe care nu și le ascundea, Mișu era - am ținut să remarc și eu - un om bun, cu mari disponibilități afective. Făcea totul ca să fie remarcat și se bucura strașnic atunci cînd reușea. „Mai rar unul care să se mîndrească fățiș ca dînsul cu titlul de poet, de scriitor”, am ținut să observ. „Ca toți cabotinii”, i-a scăpat vorba lui Genoiu, care a rivalizat mereu cu el în ipostazele de dramaturg și cronicar de teatru. „Nu era un oarecine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care adesea nu scapă e acela de a nu se putea bucura decît puțin timp de ele. În clipa în care îmi notez aceste observații, am în față soba de teracotă, una din realizările cu care tata și mama se mîndreau în ultimii lor ani. E, într-adevăr, frumoasă, dar au beneficiat de ea doar o iarnă sau două! Ieri, pe imaș, la întoarcerea din pădure, m am întîlnit cu Rudu (Rudolf), soțul Feliciei, una din surorile vitrege ale mamei. Fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
filosofia sa de viață”, care punea pe primul plan satisfacerea (copioasă a) necesităților de zi cu zi? Ce avea remarcabil Grigore V. Coban? în primul rînd vitalitatea, intactă și după șaizeci de ani, vîrstă la care alții se înmoaie. Se mîndrea, de altminteri, cu părinți care „au depășit suta”.) S-a bazat însă prea mult pe ea, crezînd-o inepuizabilă, îngăduinduși mai multe amînări decît inșii cu sănătatea precară. Pregătit să fie jurist (începuse chiar și o teză de doctorat), a ajuns
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intens ca Nicu, pe care l-am rugat să urmărească afișarea rezultatelor, să-mi spună doar atît: „Veste bună, împărate!” „împăratul” de la 21 mai... *Degeaba zelul: fumul rugăciunilor mele nu s a înălțat! și doar, vorba Psalmistului, „nu s-a mîndrit inima mea, nici nu s-au înălțat ochii mei, nici n-am umblat după lucruri mari, nici după lucruri mai presus de mine”. Sau, poate... Oricum, sînt nedumerit și dezamăgit. Renunțînd la obișnuitul sistem self protection, Adam l-ar fi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din gura dumitale, femeie comunistă, soție și mamă, unde ne sunt alimentele. Unde este laptele necesar nou-născuților? Unde este brânza, unde margarina, unde untul? Unde este uleiul, unde salamurile și carnea necesare acestei țări? Cu aceste alimente țara noastră se mândrea odinioară, iar astăzi... Crede-ne, dnă Ceaușescu, noi pe lângă orele de muncă istovitoare prestate în fabrici și uzine, umblăm ore în șir, ca nebunele, în căutarea unui aliment, ca să putem face de mâncare soților, copiilor și nepoților noștri. Crede-ne
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mort de infarct, în ajunul zilei de 1 Mai, când a aflat că, pentru a șasea oară ideologii partidului i-au respins spectacolul pus de el la punct, noile victime ale terorii mute comuniste reprezintă un record. Cine se poate mândri cu el? Cine va răspunde pentru ele? Și-acum, câteva din bombele acestui august trist și ridicol. Luna a început cu publicarea, dar nu în presa zilnică, a noii legi sanitare. Cu enormitățile despre care vom avea, poate, ocazia să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Gusti. El este deci o creație a anilor 20-30, poate cei mai înfloritori pe care i-a cunoscut cultura românească. Până către sfârșitul anilor 60, activitatea sa a putut continua nestingherit. La aniversarea întemeierii sale, în 1996, Muzeul se mândrea cu 64 de complexe etnografice, adică gospodării țărănești din toate colțurile țării, biserici, troițe, instalații de tehnică populară, cu totului-tot, 220 de construcții și 17.500 de obiecte, toate de mare însemnătate deoarece, încă din anii 60, înfățișarea satului românesc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cozonac, al mirodeniilor, cel puțin, iar prin alte locuri, de rumenitul porcului abia sacrificat. Paștele venea și el cu miros de primăvară, de gunoaie arse în fața porților, cu pantofi noi, și ei miroseau a piele și a nou și ne mândream cu luciul bombeurilor, până ne ciocneam de prima piatră ieșită în cale, cu alchimia ce ni se părea atât de savantă, a vopsitului ouălor, în fine, cu mirosul lumânărilor de ceară arzânde, pentru cei care-și petreceau Deniile în biserici
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
asemenea salariu de mizerie? Trist, dar adevărat. Cu toate că lucrează ca muncitor, preotului Vinchici nu i s-a permis o viză pentru orașul Lugoj și deci nu are drept la cartele pentru hrana copiilor. Credem că protopopul Ioan Tigriș se poate mândri pentru tot ce a realizat cu privire la alungarea preotului Vinchici (așa cum a făcut-o și altă dată cu preotul Dumitrescu, alungat din preoție) să trăiască într-o mizerie cruntă cu familia. Părintele și-a depus actele de plecare definitivă din țară
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]