5,446 matches
- 
  
  cursul examenului, Măria Sa Marele Voevod Mihai a dat dovadă nu numai că stăpânește în totul cunoștințele șefului de cuib, dar a evidențiat calități prețioase de o mare valoare pentru un conducător: prevedere, acțiune, sentimentul și conștiința răspunderii”. Comisia prezidată de maiorul adjutant T. Sidorovici a fost impresionată de seriozitatea lui Mihai. Vineri, 23 aprilie. Este sărbătoarea Sf. Gheorghe, patronul Străjeriei, prilej cu care are loc ,,învestirea Măriei Sale, Marelui Voevod Mihai ca străjer șef de cuib”, precum și a colegilor de clasă, reușițiJurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312] 
- 
  
  de cuib. Solemnitatea a avut loc în sala de gimnastică a Școlii Palatine, în prezența Marelui Străjer, Carol al II-lea, a comandorului Fundățeanu, directorul școlii, a părintelui Nae Popescu, a căpitanilor Tomescu și I. Chirescu, profesori ai școlii, a maiorului Dimăncescu, a prof. A. Goia și a lui T. Sidorovici. Ceremonialul învestiri a fost comandat în întregime de Mihai. La sosirea Marelui Străjer, Mihai a dat raportul grupei. Au urmat în ordine: urarea Marelui Străjer, ceremonialul ridicării pavilionului, Imnul regalJurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312] 
- 
  
  cunoscut că MS Marele Voevod Mihai a terminat cursurile clasei a V-a de liceu și a trecut cu deosebit succes examenul de fine de an, promovând în clasa a VI-a de liceu. Luni, 19 iulie. Mihai, însoțit de maiorul Fundățeanu, se deplasează cu automobilul de la București la Sinaia, unde ajunge la ora 13. După vizita scurtă la Regina Maria, la ora 15 revine în Capitală. Vineri, 23 iulie. Mihai a sosit la Florența, în obișnuita vizită la mama saJurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312] 
- 
  
  gradul de Colan, Ordinul „Carol I” în gradul de Cavaler Mare Cruce și Ordinul „Steaua României” în gradul de Mare Cruce. Vineri, 19 noiembrie. Mihai a vizitat liceele „Regina Maria” și „Mihai Viteazul” din Capitală. Era însoțit de comandorul Fundățeanu, maiorul Sidorovici, profesorii Școlii Palatine (preotul Nae Popescu, Chr. Musceleanu, I. Bratu, V. Băncilă, I. Conea etc.) și colegii de clasă. La Liceul de Fete „Regina Maria” a fost întâmpinat de directoarea școlii. Un detașament de străjere a dat onorul, iarJurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312] 
- 
  
  religios, Carol al II-lea a discutat în curtea Catedralei cu consilierii regali. La ora 13, trenul regal a plecat din gara Curtea de Argeș către București, unde a sosit la ora 16. Joi, 27 aprilie. Mihai, însoțit de col. Dămăceanu și maiorul Tomescu, a vizitat Fabrica de Material de Protecție. A fost întâmpinat de generalul în rezervă Gane, președintele Consiliului de Direcție. Mihai a vizitat toate secțiile fabricii și s-a interesat de felul, calitatea și cantitatea producției. Toate explicațiile au fostJurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312] 
- 
  
  a sosit în gara Mogoșoaia. Mihai a coborât din tren la 730, fiind salutat pe peron de baronul de Flondor, mareșalul Curții Regale, gen. Ilasievici, mareșalul Palatului, Silviu Dragomir, ministrul Minorităților, gen. Argeșeanu, comandantul Corpului 2 Armată, col. Mihăilescu și maior Tomescu, adjutanți regali ș.a. De la gara Mogoșoaia, Mihai s-a deplasat cu automobilul la Palatul Regal din Calea Victoriei. Carol al II-lea notează în Însemnările sale că Mihai s-a întors din „vizita de studii” și „de la examene”. Se pareJurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312] 
- 
  
  urc în mașina de siguranță”. Duminică, 26 - luni, 27 noiembrie. Mihai îl însoțește pe Carol la partidele de vânătoare desfășurate la Rușețu (jud. Brăila) și Padina (jud. Buzău), la care au mai participat: E. Urdăreanu, V. Dombrowski, col. R. Rusescu, maior Ilie Radu. S-au înapoiat în Capitală, la 27 noiembrie 1939, ora 1855, fiind întâmpinați la gară de Gh. Tătărescu și de alte oficialități. Marți, 28 noiembrie. Mihai, însoțit de col. Dămăceanu, și colegii de clasă convertesc programul de aplicațiiJurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312] 
- 
  
  Regina pierdută, Editura 2009) Vineri, 1 decembrie - duminică, 3 decembrie. Mihai îl însoțește pe Carol la vânătorile din Banat, în pădurile Bistra, Pischia, Casa Verde. Printre participanți s-au numărat: E. Urdăreanu, gen. V. Dombrowski, Al. Romalo, dr. L. Skupiewski, maior Ilie Radu. Din vânatul rezultat, regele a dispus distribuirea a 1.000 fazani și 300 de iepuri unităților militare din regiunile Timișoara, Arad și Oradea. Luni, 4 decembrie. La ora 1110, trenul regal, cu care Mihai și Carol se întorceauJurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312] 
- 
  
  pentru doamne, dar făcut în briliante. Joi, 13 iunie. Mihai și colegii de clasă vizitează reședința Ținutului Bucegi. Au sosit la ora 11. Mihai era însoțit de lt.-col. D. Dămăceanu, aghiotant regal, de prof. univ. I. V. Gruia și maior Tomescu, profesori la clasa Marelui Voievod Mihai. Au fost întâmpinați de prof. G. Alexianu, rezident regal al Ținutului Bucegi, Iulian Peter, secretar general al Ținutului Bucegi, și de directorii serviciilor centrale. Prof. I. V. Gruia a ținut o lecție despreJurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312] 
- 
  
  a părăsit. Actualmente locuiesc împreună cu o nepoată (de la sora mea) care e profesoară în Rădăuți la catedra de limba și literatura franceză. A susținut și ea gradul II. Sora mea, Oltea, căsătorită cu Cepuc Eugen, licențiat în istorie și filozofie, maior în rezervă, a fost contabilă la serviciul-plan din cadrul Întreprinderii de Servicii Comunale din Rădăuți. A decedat la 29 august 2008, în urma unei grave suferințe și a unei lungi perioade de paralizie. Toată îngrijirea de care a avut nevoie i-amÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  oraș, unde soțul avea serviciu, ca șeful sectorului mobilier comercial din cadrul SAREX-ului. Mama m-a urmat, iar proprietățile din Costișa, au fost înstrăinate. Sora și-a urmat soțul, Eugen Cepuc (licențiat în istorie și filosofie) la București, fiind cadru (maior) militar. În prezent mă bucur doar de existența unei strănepoate (după Oltea), Georgeta Brândușa Paulencu, profesoară de limba română și franceză, gr. II, în oraș, clasele V-VIII, care locuiește cu mine în același imobil. Din familie a mai rămasÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  Elveția Lucerna, în probele 8+1 și 2+1. În iunie 2001, s-a transferat la C.S. Dinamo, București, iar în 2002 a obținut locul VII la CM de seniori din Spania. În 2003 a fost avansat la gradul de maior în cadrul C.S. Dinam, București, iar în 2004 s-a retras din viața sportivă, continuându-și activitatea în cadrul C.S. Dinam, București, ca instructor sportiv. Pe data de 17 septembrie 2005 s-a căsătorit cu Toma Anca Luiza, iar în 2006 s-ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  Constantin Lupoaie, Alexandru Piticaru, Vintilă Vais și Liciniu Blaga. Sentința nr. 32 din 10 noiembrie 1954 a fost dată la București de către Tribunalul Militar pentru Unitățile MAI, prin completul de judecată format din general-maior Alexandru Petrescu, locotenent-colonel Gheorghe Eftimie, asesorii maior Teodor Vlase și căpitan Gheorghe Alexandru. În unanimitate, s-a hotărât că douăzeci dintre acuzați sunt vinovați și au fost condamnați la moarte, plus confiscarea averii personale pentru crima de acte de teroare în grup și crima de acte dePiteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345] 
- 
  
  cu jurnaliștii români și străini ; era purtătorul de cuvânt al FSN-ului. Dacă n-ar fi murit atâția oameni nevinovați, zău că am fi crezut că suntem la un bal mascat. O tragicomedie, la urma urmei ; cei de la Televiziune, cu maiorul Lupoi înarmat până-n dinți, se vedeau distribuiți în piesa stalinistă Tragedia optimistă, iar Brucan al nostru juca în travesti în basmul azer Ali Baba și cei patruzeci de hoți. Apoi a lăsat Revoluția baltă și a devenit un bun șiTranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581] 
- 
  
  900 de cadavre din București. Da, exista pe fiecare caz această rezoluție, că nu se va face autopsia, nici măcar examenul balistic absolut obligatoriu în pro‑ cedurile criminalistice, ca să afle cine a tras și cu ce armă. Asta a hotărât un maior numit Mugurel Florescu, pe care Iliescu l-a avansat, într-un singur an, la gradul de general-maior. Ce s-a întâmplat cu el ? Nu știu. Ce povestesc eu este un dosar instrumentat de Dan Voinea, care a fost, timp deTranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581] 
- 
  
  neplăcute cu ei... Atunci am văzut prima oară că Rusia se va schimba. Din păcate, nu s-a schimbat așa de mult pe cât am sperat. Am scăpat datorită unei fete care era ghid la Intourist. M-am certat cu un maior de la Beretele negre care ne închisese într-un garaj cu mașină cu tot. Și, întrucât între noi erau și străini, se putea întâmpla absolut orice. Noi nu știam rusește, ceea ce era o altă problemă, fata de la Intourist, pe care amTranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581] 
- 
  
  A făcut traduceri din Heine, V. Umlauff, Em. Geibel, K.E Franzos și Carmen Syilva. Bibliografie militară, cu indicator alfabetic (analitic și numele autorilor) apare la Cernăuți în 1934 la Institutul de arte grafice și Editura Glasul Bucovinei, realizată de maiorul V.M Șerbănescu, licențiat în drept și litere. Servea pregătirii cadrelor de la Liceul militar din Cernăuți dar și ca material didactic pentru aprofundarea cunoștințelor teoretice ale cadrelor militare de carieră, pe genuri de arme, folosind și celor care rămâneau cuBUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970] 
- 
  
  Un călugăr bucovinean, reformator al învățământului teologic din Moldova (1835-1864)” de S. Rely, profesor universitar. Mai semnau la rubricile: „Politica școlară” și „Revista documentară”: Alex. I. Bogdan, profesor, Anina Rădulescu - Pogoneanu, profesor, Emilia Bogdan, profesoară, E. Țopa, profesor, Atanasiu Const., maior, Leon Țopa. Foarte bogată partea referitoare la cărți și reviste, unde semnau cronici: Gr. Rațiu, S. Găină, Leon Țopa, Traian Chelaru, Amalia Kallos, Ioan I. Georgescu, Traian Brăileanu, N. Roșca, K.Urbanski. De altfel, colaboratorii la revista de pedagogie erauBUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970] 
- 
  
  cu un polonic de apă, în gamelă. Ajunsesem să nu mai putem duce, doi inși, o găleată cu apă! În cei trei ani, comandantul Petru Goiciu n-a venit să ne vadă niciodată. În 1960, prin aprilie, a venit un maior, care a rămas și el înmărmurit de ce a văzut. Eram slabi, cu hainele rupte. Între noi era și un invalid, de loc din Bîrlad, cu piciorul amputat, din genunchi". Va fi eliberat de la Periprava Delta Dunării, în 1964, după 13[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872] 
- 
  
  Iași, copiii sînt dați afară din liceu, după 1965 li se permite să-și continue studiile. Petre Baicu (n. 1909), coproprietar la o mică întreprindere, este arestat pe stradă, la Brașov, în februarie 1948. Principalii anchetatori sînt colonelul Kalusek și maiorul Gelgakoff. Povestește: "Am fost bătut la tălpi și pe tot corpul cu cravașa de cauciuc și cu tot felul de ciomege, dar cea mai mare suferință era ancheta continuă, fără somn (invenție cu totul originală a NKVD-ului rusesc). N-[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872] 
- 
  
  dintre "metodele de simplă securitate", cu mine, descrie autorul Principiilor clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional, a preferat-o pe a îndelung repetatelor loviri cu capul de pereți; alteori sînt călcat în picioare (poartă cizme). Mai e și tovarășul maior Jack Simon, mustăcios și rece, cu glas cristalin, care-mi pune în vedere că a hotărît, în calitatea mea de ovrei legionar, să mă omoare cu mîna lui. Deocamdată sînt pus pe rangă, soluție disproporționată față de amenințare, dar neplăcută și[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872] 
- 
  
  iarna lui '54, și tot aici, cu anchetatorii lucram, numai cu anchetatorii. Aici mă cunoștea pe mine un fost deținut de drept comun, spărgător, Jidic se numea, acum era, eu l-am văzut cu grade, dar se zicea că fusese maior, acum se zice că ar fi fost avansat colonel. Și Jidic ăsta avea o stimă pentru mine, avea o simpatie, stimă n-aș putea să zic, avea o simpatie, acționam așa, le făceam jocul lor, mi-a spus că a[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872] 
- 
  
  săi superiori, dorința consilierilor sovietici de a ascunde originea sovietică a trei dintre comandanții principali, Pintilie, Nicolschi și Mazuru, care și-a românizat numele. Totuși, o analiză de mediu etnic și profesional al ofițerilor superiori din DGSP (de la rangul de maior în sus) demonstrează că, dintr-un total de 60, 38 erau români, 15 erau evrei (inclusiv Nicolschi), 3 erau maghiari, 2 ucraineni (Pintilie și Mazuru), la care se adaugă un ceh și un armean". O prezență poate mai accentuată a[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872] 
- 
  
  hrană, echipament etc. Între documentele inserate de Marius Oprea se află un Raport din 21 septembrie 1949, semnat de lt. col. de Securitate T(eodor) Dincă. Raport scris în urma inspecției efectuate la Direcția Regională a Securității Poporului, la ordinul tov. general maior Nicolschi. Vom cita cîteva dintre atrocitățile constatate pe teren, asemănătoare celor pe care le-am consemnat în alte articole, avînd ca temei amintirile foștilor deținuți politici. Dacă ultimii pot fi bănuiți de subiectivism, torționarii sigur nu vor fi puși la[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872] 
- 
  
  în casă cu Maria, fiind gravidă a avortat; și azi este bolnavă în pat, la penitenciar și de atunci (h)emoragia nu mai încetează. Acestea sînt fete sărace, fără nici o brazdă de pămînt. Maria fusese prinsă în 1945 de către fostul maior de grăniceri Dăncilă trecînd granița clandestin în Ardealul de Nord și a utilizat-o pentru a-i face legătura cu rezidentul Crăciun Dumitru. Dăncilă și Crăciun s-au folosit de ea în toamna anului 1948, pentru a-i găzdui la[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]