6,257 matches
-
înduplică și-l întreabă dacă vrea să-i cânte despre caielele dela potcoavă. Da! Atunci începe: Caiele de potcoavă, de potcoavă... Cellalt: Ah, ah ah! destul... destul! Mai tare nu pot plânge, îmi face rău! "Harmoșca" Un tip plin de maximele amare ale lui La Rochefoucauld. Le citează ori le parafrazează necontenit cu răceală în fața ticăloșiei omenești. Această cărticică este evanghelia lui: cu ea poate străbate viața... Rasputin și intrigile politice. Khostov și Rasputin. Freulein și Rasputin etc. Cernișevschi Dobroliubof, critic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la un moment dat; dar nu poate suferi obiecție din punct de vedere al libertății, căci a lipsi pe un om de necesar mai gravă atingere a libertății decât a-l împiedeca să acumuleze superfluul. (Bertrand Russel, Essais sceptiques) AFORISME, MAXIME, PROVERBE, BALADE* Bogat e acel care economisește. Cine nu se mulțămește cu puțin, n-are să aibă mult niciodată. Pământul gras învață pe om leneș. Încetul cu încetul se face oțetul. Cu vremea, și frunzele dudului se prefac în matasă. Ban
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ortega și chiar Unamuno), franceză mai puțin, neconsiderându-mă un "fanfan" deosebit al lui Michel de Montaigne, mai dragi rămânându-mi Jean Grenier, Camus sau Perros; eseu ou, eseu fragmentat, d'esprit, pârâit, eclate, apoi fragmente propriu-zise, iară nu aforisme, maxime, proverbe și zicători ca "forme simple"; fragmente cu Nietzsche, Blanchot, Guido Ceronetti & junele Cioran -, doar că nu mă mai recunosc acum, adultizându-mă, conservatorizându-mă, cumințându-mă întrucâtva, sub teoriile "scriiturii fragmentare", chiar termenul de "scriitură", titilat de Roland Barthes, îmi pute a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în "Leu", tot o zodie bună aș spune, după ani și ani de conviețuire "pașnică". Dar sunt pe lume lei și... paralei! Cu unul din aceștia din urmă, născut la 13 august, aveam să mă încrucișez, la Havana "El Lider Maximo", "El Barbudo", "El Comandante", Fidel Castro! La începutul celor 365 de zile ale sejurului meu diplomatic, la sfârșit de noiembrie 2008, avea 83 de ani, fusese de-a lungul timpurilor și vânător și vânat, atins de suferințe și de vremuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
filme documentare de specialitate... Nu puteam să închei acest capitol fără câteva aprecieri ale unui celebru fu-mător de havane, Fidel Castro! În volumul de interviuri "Cien horas con Fidel" al publicistului Ignacio Ramonet (Havana, 2006), la pagina 641, "El lider maximo" mărturisește: "Tatăl meu mi-a oferit primul trabuc la Biran (N.B.: localitatea de reședință a familiei Castro). Aveam 14 sau 15 ani și-mi amintesc de faptul că am fumat primul trabuc fără să știu cum s-o fac. Slavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Legenda-rio, Santero, Varadero... În funcție de vechime și sortiment, "Havana Club", dar și celelalte mărci, poate fi "blanco" sau "oro" alb sau auriu și purtând inscripțiile "Anejo 3 anos" vechi de 3 ani, "Anejo 7 anos", "Havana Club Gran Reserva 15 anos", "Maximo Extra Anejo"... Cubanezii au o adevărată venerație față de rom, alături de "el puro", havana de foi, acesta reprezentând o adevărată emblemă națională. Ca atare ei spun că "romul alb este lumina noastră distilată iar romul "oro" este soarele nostru lichid". Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
măsuri de gheață frapată''. De "hijo alegre" și de Havana mă leagă o întâmplare plăcută, stranie și uimitoare în același timp. La sfârșit de decembrie 2008, aflân-du-mă la Havana ca șef al misiunii noastre diplomatice, am primit din partea "El Lider Maximo", "El Comandante Supre-mo", "El Barbudo", un coș cu "regalos" cadouri, oferite nu cu ocazia Crăciunului sau a Anului Nou, ci cu prilejul aniversării a 50 de ani de la victoria Revoluției din 1 ianuarie 1959. Coșul cântărind aproximativ 40 de kilograme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de al doilea, Jorge Batlle, nepot și fiu de președinți, avocat și ziarist de profesie, cu o inteligență vie, mereu în "acțiune", prieten apropiat al lui Bush Jr., avea să intre într-o polemică aprinsă "peste ocean" cu "El Lider Maximo" Fidel, care nu i-a rămas "dator", Batlle decizând în consecință ruperea relațiilor diplomatice cu Cuba. În urma câștigării detașate în 2005 a alegerilor de către candidatul "stângii", Dr. Tabaré Vazquez, la 1 martie, chiar în ziua preluării mandatului, acesta a decretat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fiecare din "cele șase lecții" au avut accente de duritate, pericol, risc, neprevăzut și "inedit" cum numai o activitate diplomatică, în patru din cele șase cazuri ca șef de misiune, poate presupune! Prima mea "relație" cu Cuba și "El Lider Maximo" Fidel Castro datează din toamna 1962. Terminasem facultatea și îmi făceam, alături de alți absolvenți, "datoria față de patrie", la Botoșani, în cadrul unui stagiu militar de 3 luni. Toată stima față de "armia română", tatăl meu fiind și el militar de carieră, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ce purta numele ambarcațiunii ce transportase din Mexic în Cuba pe cei 82 de revoluționari găseam aproape zilnic la pagina a doua " Reflecțiile compañeroului Fidel", pe teme interne și mai ales externe. Așteptam cu interes primul "contact" cu "El Lider Maximo" și aceasta s-a produs mai repede decât mă așteptam și de o manieră cu totul inedită! Știam că Fidel, în urma grelelor operații la care fusese supus, se retrăsese de la conducerea statului, cedând prerogativele fratelui său Raul, că se ameliora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
avea un plic mare cu stema Cubei, în care am găsit o felicitare reprezentând "Piața Revoluției" din Havana, o urare cu litere aurite" Feliz Año 2009" și o semnătura "Fidel Castro"! Nu ne venea să credem! "El comandante", "El Lider Maximo", "El Barbudo" se gândise la noi? După ce ne-am revenit din emoții am trecut la "dezamorsarea bombei": era de fapt un "minimercado", o mică "alimentară" cuprinzând 50 de articole" made în Cuba", de "unică folosință", câte unul pentru fiecare an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
țara care deținea "Pavilionul de onoare" (prezentând la intrare o fotografie imensă a președinților Allende și Castro). Doamna Bachellet a fost primită de Fidel la 16 februarie, pentru o "întrevedere prietenească" (a durat 90 de minute) în cadrul căreia "El lider Maximo" avea să comită voit sau accidental o gafă de politică externă, solicitându-i președintei chiliene să soluționeze "nedreptatea făcuta poporului frate bolivian, în urmă cu peste 100 de ani, când Chile, în cadrul "Războiului Pacificului", a răpit Boliviei ieșirea la mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de nevoie!), cu excepția câtorva scriitori vârstnici brusc însuflețiți, tocmai ei, de fervori adoles centine. Puși pe învățat, aceștia vădeau o reactivitate plină de prospețime și cumva pasională, patetică: fremătau de emoție când erau invo cate vestitele cugetări-definiții, cu alură de maxime, ale clasicilor marxismului (de pildă: revoluțiile sunt locomo tivele istoriei, religia este opiu pentru popor, comunismul este groparul capita lismului) și sufereau sincer pentru nefericitul Hegel, despre a cărui dialectică aflau oripilați că funcționase, până la Marx, „cu capul în jos
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
coeziune psihologică care ar putea fi mai bine realizată prin apărarea autonomiei locale. Acest mod este înr-un contrast izbitor cu statul "unitar" al lui Ercole. Cand, în Principele, Machiavelli a respins strategia florentina uzata de controlare a Toscanei, cuprinsă în maximă "Condu Pisa construind fortărețe și Pistoia încurajând diviziunile facționale"61, el speră la stabilirea unei ordini teritoriale total diferite de cea care există în timpul sau. În orașele supuse în care fortărețele fuseseră încartiruite, ele s-au dovedit costisitoare și, cel
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
disputando che cosa è principato, di quale spetie sono, come e' și acquistono, come e' și mantengono, perché e' și perdono. Et se vi piaccque 158 mai alcuno mio ghiribizo, questo non vi doverrebbe dispiacere; e a un principe, e maxime a un principe nuovo, doverrebbe essere accetto 159: però io lo indirizzo alla Magnificenza di Giuliano. Philippo Casavecchia l'ha visto; vi potrà ragguagliare în parte e della cosa în sé e de' ragionamenti ho hauto seco, anchorche tutta volta
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Polybius de către Bruni, a se vedea Botley (2004, pp. 23-40), Ianziti (1998, pp. 377-380). 27 "Diodorum iam absolvi magno quidem cum labore, eos, scilicet libros, quos fabulosos appellavit". (Bracciolini 1984-1987, 3, p. 104). Vezi, de asemenea, Monfasani (1976). 28 "Maxime autoritatis historicum" (Salutați 1951, 4.19 [vol. 2, 569]). 29 Citat în Eusebius, Praeparatio evangelica, 1.7.1-14 (1974, 145-151). Pe când George începea versiunea să la Praeparatio în 1448 (Monfasani 1976, 72) și Poggio își completă traducerea în 1449, pasajul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
el îl urmărește în detaliile lui semnificative, cu exemplificări imediate și exacte. Avem de-a face, în fapt, cu un studiu de stilistică retorică în analiza operei publicisticii eminesciene. Așa, bunăoară, sunt detaliate "strategiile citării", în exercițiul cărora Eminescu utilizează maxime, proverbe, dictoane, expresii latine etc. În cadrul modului de exprimare retoric al ethos-ului, sunt inventariate apelurile la figurile "modestiei și atenuării": eufemism, litotă, cleuasm, preteriție ș.a., într-o autentică descripție prozodică. În cadrul analizei strategiilor retorice ale pathos-ului "apelul persuasiv căruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
noi cu un aer surâzător și cu o condică subsuoară. Cu multă politeță el ne-a pus condica dinainte, rugându-ne să o examinăm și să scriem și noi ceva într-însa. Am răsfoit condica și am găsit felurite cugetări, maxime, aforisme, impresiuni de călătorie, scrise în toate limbele, numai în limba română n-am găsit nici una. Într-un singur colț de pagină am găsit, în sfârșit. câteva cuvinte scrise de un român în limba franceză: J'ai passé par ici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rezolvarea unei probleme naște probleme noi. Ce-i de făcut? Primul, și cel mai direct răspuns este renunțarea la cauză, adică la tehnologiile În discuție. Să vedem Însă la ce sunt bune aceste tehnologii. Totul se rezumă acum la o maximă: un lux, odată dobândit, devine necesitate imperioasă. Adică: Omul consumă acum, ca și În trecut, aceeași cantitate de hrană. Doar că acum ea e din ce În ce mai industrializată. Exemple: Odată gustată pâinea albă, realizată din făină rafinată, deci industrializată, toată lumea a vrut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca vai de capul ei pe care le-o vindea. N-am plătit nici o para În tot timpul cît am rămas acolo, iar omul ne-a copleșit cu ospitalitatea sa. „Azi e rîndul vostru, mîine va fi al meu“, era maxima sa preferată; nu era din cale-afară de originală, dar nouă ne era foarte utilă. Am Încercat să luăm legătura cu medicii din Petrohué, dar aceștia, odată Întorși la muncă, nu prea mai aveau timp liber, așa că nu ne-am putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
am dat o fugă pînă la biserică, pentru a privi Îndeaproape o ceremonie locală. Săracul preot Încerca să ducă la capăt o predică de trei ore, dar În acel moment - trecuse deja o oră jumătate - deja Își epuizase rezerva de maxime. Se uita la enoriașii săi, ochii săi aducînd un fel de justificare, În timp ce cu mîinile arăta disperat diferite părți ale bisericii. „Uitați, uitați, Domnul s-a coborît asupra noastră, Domnul este printre noi, iar Spiritul Lui ne va ghida.“ După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
timp pentru "dezvoltarea personală" sau cursuri de salsa. Trebuie să mă opresc, generalizez și nu este corect. Politic corect. Perle "ionesciene" găsite în cursurile de învățarea limbii engleze: "Strength is generally quiet; weakness often is not". De fapt, este o maximă foarte adevărată, deloc ionesciană. În fine. În sfârșit, un francez rezonabil, Pascal Brukner, această oaie neagră a literelor franceze, care scrie în Tentația inocenței: "America dispune, în afară de magnetismul său, de o capacitate de a propaga, de a exporta în toată lumea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
atâtea ocazii.) Scoțând în evidență gustul Junimii pentru glumă, pentru vorba de spirit, Gheorghe Panu vorbește încă, în cartea sa, de atenția pe care vechii junimiști o acordau în cercul lor anecdotei, cu privire la care ei proclamaseră, ca pe cine știe ce principiu, maxima de atunci devenită celebră: anecdota primează. De altfel, lucrurile aceste, de atâtea ori confirmate de cei cu dreptul de a o face, se știu de toată lumea. Am reflectat adese asupra lor. Și cred că printre elementele servind la caracterizarea spiritului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai văzut decît singurătatea lui și nimic din frumusețea pe care ar fi descoperit-o ridicînd pur și simplu privirea. Eroarea aceasta l-a pierdut. Nefericitul fiu al regelui Cephisus și al nimfei Liriope nu vroia decît să aplice o maximă a gîndirii grecești, cunoaște-te pe tine Însuți; era Însă prea naiv ca să Înainteze prudent pe acest drum. Fiecare găsește În antichitate ceea ce caută, scrie undeva Eugen Lovinescu. Întrebarea pe care mi-o pun În continuare este inevitabilă; dar ce
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Exercițiile încep cu „Principiul și Fundamentul”, se poate spune că ele se termină cu un nou „fundament” pentru viața de zi cu zi, sub forma unei „Contemplații pentru a dobândi iubire” (nr. 230-237). Într-adevăr, ea este fundamentală pentru înțelegerea maximei ignațiene „să-L găsesc și să-L iubesc în toate pe Dumnezeu, Domnul nostru”, și ne permite să recunoaștem astfel nebănuita valoare a vieții zilnice, pe care îndeobște o nesocotim ca fiind banală și lipsită de orice importanță. De fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]