4,482 matches
-
e făcută cu o artă desăvârșită" (G. Călinescu). În viziunea scriitorului, oamenii trebuiau să fie chibzuiți, harnici și virtuoși, iar cei care nu corespundeau modelului erau sancționați. În romanul Mara întâlnim "tablouri de mare autenticitate, în care se mișcă personaje memorabile", individualități puternice. Și în această narațiune atrag atenția pătrunderea psihologică, obiectivitatea analizei, senzația de viață adevărată, realismul viguros de factură populară. Moara cu noroc În activitatea nuvelistică a lui Slavici se disting două etape: a. idilică (pronunțat folclorică), b. dramatică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al proprietarului și al omului care are putere. Dumitrache nu se dezvăluie în văzul lumii: Eu, de! Negustor, să mă pui în poblic cu un coate goale nu vine bine. Cuvintele cu care Jupân Dumitrache deschide comedia pot fi considerate memorabile pentru istoria dramaturgiei românești: „Iaca, niște papugii... niște scârța-scârța pe hârtie! 'I știm noi! Mănâncă pe datorie, bea pe veresie, trag lumea pe sfoară cu pișicherlâcuri... și seara... se gătesc frumos și umblă după nevestele oamenilor să le facă cu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
clipe un remarcabil simț al datoriei, invitând puterea la un dialog constructiv și reclamând pentru sine un legitim respect. Cei pe care puterea i-a numit "golani", ca să-i discrediteze față de opinia publică, se manifestă în aceste zile și nopți memorabile ca un corp solidar și deplin conștient. Rândurile lor se îngroașă și cu netineri care au izbutit să iasă din obediența impusă până acum de putere și consimt să ia parte mai activ la procesul de înnoire a societății. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
profita, când e destul de inteligentă, de îndoielile, clamările, contestațiile emise de cărturari. "În problemele vieții publice, ale vieții publice care interesează cultura și salvgardarea esențelor ei în fața opacității, a ireceptivității, a incompetenței și lașității, opina Alexandru Paleologu într-un interviu memorabil, strategia intransigenței trebuie să fie lucidă, rațională, suplă, dar să-ți facă sințită fără menajamente și fără abuz de prudență implacabilitatea". E un îndemn perfect actual, unul ce recomandă ca administratorii să fie "ținuți neîncetat sub amenințarea cenzurii imanente a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
prin care un neam poate spera să reziste furtunilor istoriei, fiind grav subminată. Consecințele abia dacă se pot închipui. A fost ca un "somn de moarte", după expresia bardului pașoptist, reluată acum în imnul țării, un somn din care trecuta, memorabila "toamnă a popoarelor" ne-a readus oarecum (dacă ne-a readus într-adevăr) la starea de trezie. Troița consacrată la 24 noiembrie poate simboliza, în felul ei, închiderea unei tragice paranteze în istoria acestui neam românesc, din care N. Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un excedent de entuziasm lesne decelabil din mărturiile vremii. Destinul l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza ca figură simbolică, reprezentant fidel al epocii inaugurate atunci. Întâmpinându-l după alegerea de la Iași, la 5 Ianuarie, Kogălniceanu a rostit un discurs memorabil, în care a ținut să spună că poporul dorea "la legi noi, om nou" și că cel pus acum în fruntea țării trebuia să-i asigure o demnă intrare în noua epocă. Ales și de munteni, Alexandru Ioan Cuza deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la Yalta de boala lui Roosevelt? "Bolnavii" acestei lumi se cramponează prea mult de putere, care adesea a alterat și cele mai tari caractere, antrenând urmări dramatice pentru comunitățile în cauză. J. Bernard a știut să definească situația în termeni memorabili: Gustul puterii e o subtilă și profundă otravă. Ea inspiră, fără necinste evidentă și adesea cu bună credință, tot felul de argumente pe seama interesului națiunii, al continuității necesare. Când o maladie gravă, incurabilă, atinge din nefericire un prinț în exercițiul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
personal, mai confesiv e volumul Ce que je crois (1985), amestec fericit de memorialistică și ego-istorie, într-o formulă curentă la profesioniștii de marcă ai domeniului. Ph. Ariès, Em Le Roy Ladurie, P. Chaunu, între alții, au subscris deja lucrări memorabile pe acest tărâm, pentru a nu mai vorbi de eseurile ego-istorice apărute mai de curând sub îngrijirea lui Pierre Nora6. Bibliografia lui Jean Delumeau indică un program ambițios de punere în lumină a raportului dintre teologie și aspirațiile colective: temă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cuvinte care, într-un fel, sunt sacre?". În adevăr, nimic mai elocvent, nimic mai persuasiv ca documentul în cauză. El presupune o conștiință de sine și evocă o dramă colectivă de două ori milenară, dramă a cărei proiecție în actualitatea memorabilului "89" românesc e în același timp un act de restituție istoriografică și unul de dreptate. Nu se poate rezuma un text ca acesta, scris cu mare economie de mijloace, bine informat și sobru, cu articulații de structură ce denotă o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
des relations russo-roumaines. Conflagrația mondială se apropia de sfârșit și era nevoie ca lumea (cabinetele ministeriale, presa, diplomația) să fie prevenită asupra intereselor noastre. Pentru cei din țară, N. Iorga evocă apoi Continuitatea spiritului românesc în Basarabia, salutând în expresie memorabilă hotărârea Sfatului Țării de la 27 martie 1918. Pe linia recuperărilor întâmplate atunci se ocupa și de Învierea lui Ștefan cel Mare (1920). Asemenea lui Eminescu, marele istoric înțelegea să exalte amintitul simbol al unității românești, în care se vedea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
centrală, Transilvania a pus la lucru și mai stăruitor acest spirit, ceea ce a dus la crearea de societăți care au jucat apoi un rol de seamă în renașterea noastră morală și politică. Societatea filosofească (1795) și Astra (1861) sunt repere memorabile. În contact cu iluminismul transilvan, de altfel, un grup de munteni au înjghebat la Brașov Societatea literară (1821), pe temeiul căreia avea să crească (1827) o alta, anonimă, socotită de Xenopol ca "strămoșul Academiei Române". Atunci a apărut la Iași Societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
entuziaste pe marginea filmului, ca filmările din India au stârnit un imens scandal datorită relației impure dintre Maitreyi și străin. Interpreta ar fi fost timorata de amenințări și ar fi jucat datorită lor, prost! Dacă ar fi ieșit un film memorabil, aș fi fost fericit. Nenorocind transcrierea cinematografică, Nicolas Klotz ne-a deposedat de un mit românesc. Mă gândesc cu spaimă cum un oarecine de aiurea s-ar grăbi să facă Domnișoara Christina sau Șarpele... Putem fi deposedați de ele dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
timpului) și dintre tensiune (precipitarea celei de-a doua) și comparară swing-ul cu pulsiunile corpului în timpul actului amoros. Începând din anii '60, comparațiile lor le conveneau și muzicienilor care împrumutau decupajele binare moștenite din rock sau din muzicile latine.") Memorabile rămân cuvintele lui Louis Armstrong referitoare la jazz: "Muzică fantastică pe care o auzim la radio în zilele noastre se ascultă cu multă vreme în urmă în vechile catedrale unde surorile strigau până le cădeau fustele." 46 "TOPE: Tu comprends
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de sclavie. Doctorul Pagès a început cu insectele. Încă de mic, își însoțea bunicul în grădină dis-de-dimineață pentru a scormoni în pământ, într-un colț al lui. Vedeam râme, furnici. Îmi petreceam dimineți întregi privind lumea. Mai târziu, am citit memorabilele Amintiri entomologice ale lui Jean-Henri Fabre și mi-am instalat vivarii acasă, pentru a contempla viața insectelor. Insectele sunt frumoase, pentru că nu aparțin nimănui. Sunt frumoase pentru că nimeni nu le zorește, pentru că nu ascultă de om. Ele își trăiesc propria
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Nicolae Titulescu, înlăturarea barierelor vamale din calea liberei circulații a persoanelor și a fluxurilor economice și construirea, pe această bază, a Uniunii Europene, propusă de ministrul de externe francez Aristide Briand. Titulescu a exprimat ideea “spiritualizării frontierelor” într-o formă memorabilă: “fruntaria, așa cum a fost concepută în trecut, e o grea povară , oriunde a-i așeza-o, căci ea separă oamenii. Așadar, nu mutând frontiera cu câțiva kilometri mai la est sau la vest se servește mai bine pacea. Ceea ce trebuie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
coordonarea lui André Breton) și Les Feuillets inutiles (Paris), sub pseudonimele Mihail Bara și In-Interim, poezii, proză, eseuri, recenzii și chiar unele traduceri. Dintre narațiunile publicate în revista Adevărul literar și artistic, Buțu și Jenică ,,propun o serie de portrete memorabile"8. Prima dintre acestea pare decupată din textele lui I. L. Caragiale, ficționalizând un raport atât de des întâlnit în textele marelui dramaturg: șef subordonat. Este printre puținele texte ale lui Blecher care nu vorbește despre boala fizică, ci despre o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă și apărarea integrității statului român. La interpelarea lui Nicolae Flefa din Cameră, din 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a răspuns în numele guvernului printr-un discurs memorabil, în care a declarat, în mod hotărât, că țara dorea să se rupă de orice legătură cu Poarta iar a doua zi și în Senat. Printr-o moțiune votată de Parlament a fost proclamată independența. Totodată s-a decis ca
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
un stâlp al țării, a strălucit din nou în 1877-1878 cum strălucite au fost toate faptele sale. I. Gh. Trofin, în, Studiul războiului ruso româno-turc, prezintă delegația română. Mihail Kogălniceanu și I. C. Brătianu la Congresul de la Berlin. Prin înflăcăratele și memorabilele lor discursuri-remarcă autorul-cei doi bărbați, au câștigat simpatia puterilor participante, însă față de intransigența Rusiei am fost obligați să cedăm cele trei județe din sudul Basarabiei. Activitatea lui Mihail Kogălniceanu ca ministru de externe al României este ilustrată de Nicolae Iorga
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
bizuie pe propriile sale forțe și să-și asume singură responsabilitatea și riscurile proclamării deschise a independenței. La 9/21 mai, interpelarea deputatului Nicolae Fleva, cu privire la notificarea de către marile puteri a independenței țării în numele guvernului Mihail Kogălniceanu, rostește acel discurs memorabil înscris cu litere de aur în cartea de istorie a României, în cursul căruia a declarat limpede și hotărât independența țării: „În stare de război, legăturile rupte - comunica omul politic - ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare 62
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Dunării era bombardat.; românii răspundeau bombardând Vidinul. În țară se cerea proclamarea imediată a războiului. La 29 aprilie 1877, Adunarea Deputaților vota o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României” iar la 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
1864 și a atitudinii Austriei în privința reformei agrare din 1864. Simultan, Alexandru Lapedatu apreciind secolul al XIX-lea, ca unul al deșteptării spiritului național, și-a apropiat pleiada marilor patrioți, revoluționari care au dat viață crezurilor naționale, tratând în studii memorabile figurile lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Câmpineanu, Mihail Kogălniceanu și Andrei Șaguna. Aplecarea spre asemenea teme și subiecte își are explicația în nevoia de a face cunoscute condițiile interne și externe în care românii au reușit, în ciuda forțelor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
stat (numit impropriu "organ", precum ziarele "organ de presă"). 55 Pentru o mai fidelă reproducere a ritualului, vezi James George Frazer, Creanga de aur, vol. IV, nr. 1043 din bpt, Minerva, 1980, pag. 160-161. 56 Asupra acestora a scris pagini memorabile. Vezi textul despre BIZUTAJ din Eros, Doxa&Logos (cunoscut versiuni (re)construite progresiv în 1995 și 2004). Varianta finală "Ambivalența practicilor de inițiere violentă", apărută în 2014 în Explorări...(Opera Magna, Iași, vezi pp. 153-243) cunoaște o eflorescență a corpului
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Auschwitz-ul eliberat de trupele sovietice este un prilej pentru narator de a-și amplifica portofoliul de personaje atinse de aripa ultrajului și a morții, aduse în vecinătatea abjecției, demenței și subumanului. Nu lipsesc figuri de copii și nici de femei, memorabile prin destin sau vocație, cum ar fi tânăra văduvă din Triest, dăruită trup și suflet îngrijirii bolnavilor, prostituata Flora, adolescenta Salina, traducătoare, dansatoare și dactilografă în serviciul armatei ruse. Armistițiul consemnează lunile de dinaintea păcii încheiate la 8 mai 1945, traseul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu se poate vorbi despre un spațiu lingvistic unitar, destrămarea acelui imperiu multinațional echivalează în opinia lui Magris cu prăbușirea unui spațiu cultural fecund, ascuns ulterior în spatele cortinei de fier. Descrierea acestui spațiu, resuscitarea operelor unor scriitori sau a unor memorabile creații artistice din fostul imperiu habsburgic au stat la baza reînvierii ideii de Mitteleuropa. Contribuția esențială la redescoperirea acestui continent cultural, o aduce Magris prin cartea sa "Danubio" (1986), tradusă inclusiv în limba română (Adrian Niculescu) în 1996 sub titlul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ideilor bulversând întreg veacul XX, cu ideologiile sale și pierderea identității omului, teme reperabile în întreaga operă a lui Claudio Magris; un naufragiu amintind de un alt autor care l-a înrâurit mult pe romancierul triestin, și care a descris memorabil această condiție de naufragiat a omului modern: Joseph Roth. Înainte de a muri în comă alcoolică în Parisul interbelic, a oferit pagini extraordinare (vezi lucrarea sa cea mai cunoscută, cvasiautobiografică, "Legenda sfântului băutor") privind pierderea de identitate pe care Roth a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]