3,272 matches
-
Salvarea la transportarea asiguraților accidentați, și că în plus, Casa de Asigurare București va acorda aceeași sumă, ca subvenție, în anul financiar 1936/1937. „Cu această ocazie - se menționează în aceeași adresă de răspuns - vă rugăm să dispuneți ca orice meseriaș accidentat, cu fracturi, să fie transportat numai la spitalul de accidente de muncă și mecanoterapie din Calea Floreasca, fiind organizat ca spital de urgență și înzestrat pentru asistență medicală a fracturilor din câmpul muncii”[2]. Așadar spitalul era organizat pe
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Era membru activ al Societății de chirurgie, raportor la mai multe Congrese naționale, cu multe articole publicate în revista Chirurgia. Alături de el, chirurgul și ortopedul Amzulescu. Aici am avut ocazia să întâlnesc și să văd la lucru, un foarte bun meseriaș: dr. Zorel Filipescu. Destinul a vrut însă altfel cu mine. În 1949, prin reforma învățământului, Facultatea de Medicină s-a rupt în două și eu am ajuns la Facultatea de pediatrie, am devenit - ca atare - pediatru. Cum îmi făcusem o
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
DRUMEȘ, Mihail (pseudonim al lui Mihail Dumitrescu; 26.XI.1901, Ohrida, Macedonia - 27.II.1982, București), romancier și dramaturg. Este fiul sârboaicei Despina (n. Gero) și al meseriașului macedonean Vasile Dimitrie (devenit Dumitrescu după ce s-a stabilit în România). Era elev la liceul din Balș când scotea o revistă școlară, „Licăriri” (1915-1916), în care publica versuri și proză semnate Mihai V. Demetrescu. După război, își continuă studiile la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
mesianismului iudaic și a apocalipsei milenariste care stătea după deal gata să pape toate neamurile ne-tăiate împrejur, ba și pe cei din clocitoarea lui Iahwe care s-au dat cu Neamurile. Împăratul ca mare preot al cultului mitraic, fiind meseriaș în mînuit spada și scutul le-a pus-o zurbagiilor în bot cu un edict în anul 197 prin care îi poftea să stea blînd altfel îi liniștește el pe vecie. Atît le-a trebuit înfierbîntaților, au pornit fără zăbavă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o nouă credință care să îi mîntuie și să îi salveze de la întuneric, arătîndu-le că Iisus este Hristosul și nu poate fi o biserică a lui Pavel, una a lui Apolo și una a lui Hristos! Ca să vezi, chiar și meseriașii în plăsmuiri se mai temeau de adevăr! Faptul că acest Apolo propovăduiește evanghelia iar Saul îl consideră frate în credință și în răspîndirea scrierilor ticluite de ei, arată că și el a fost apostol chiar dacă dogma creștină nu l-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
strict descriptiv, accesibil spectatorului standard mediu, singurul interesant pentru propaganda politică, în Faleze de nisip e vorba de un muncitor asupra căruia se năpustește din senin un intelectual. Chirurgul Theo nu e un activist de partid, e un intelectual, bun meseriaș, care s-a îmburghezit - vezi lista de obiecte cu care venise pe plajă, radiocasetofon dublu, brățară, cruciulițe, bani, totul însumând zeci de mii de lei -, s- a înstrăinat de popor pentru că e un arivist feroce, un individualist insensibil la problemele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Dacă la început doctrina liberală, aplicând principiile de mai sus, a cuprins din ce în ce mai multe țări, polarizând societatea fiecăreia în două extreme, a celor avuți și a celor săraci cu o pătură de mijloc formată din funcționari, intelectuali și mici întreprinzători (meseriași), cu timpul aceste aspecte se vor accentua, ceea ce avea să adâncească discrepanțele dintre clasele și păturile sociale. Aceste discrepanțe vor genera conflicte ce vor alimenta permanent frământările sociale. Adăugând acestor stări de lucruri și faptul că liberalismul în expansiune depășește
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
, Alexandru (8.X.1929, Vașcău - 1.X.1996, București), poet și traducător. Este fiul Ștefaniei (n. Todan) și al lui Nicolae Andrițoiu, mic meseriaș. După școala primară urmată la Vașcău și Liceul „Samuil Vulcan” de la Beiuș, absolvit în 1948, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, pe care o părăsește după doi ani (în 1951), fiind trimis la Școala de Literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
de la Bârlad, nr. 2‐3 - septembrie 1970. Ioan C. Dimitriu - Bârlad, născut la 17 mai 1890 în Bârlad, unde urmează Liceul Codreanu, apoi în anii 1907 - 1910 urmează Academia de Arte Frumoase din București * 36 Breslașul Breslașul, organ independent al meseriașilor dorohoieni, apare de două ori pe lună, sub direcția unui comitet, începând din octombrie 1909, cu următoarele ziceri alăturate frontispiciului: „Prin muncă la belșug"; „Prin citire la lumină", dar și povața: „Nu e totdeauna bine să spunem tot ce avem
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
grave leziuni"... Echidistant, într-un alt articol „Facem politică?" ziarul dezvăluie un fapt de viață: „...Mai multe persoane din localitate, și în primul rând puternicii zilei, ne acuză că prin coloanele ziarului nostru, noi nu căutăm a apăra atât interesele meseriașilor, cât a slăvi pe oarecare persoane politice, bineînțeles în opoziție cu Dlor. Aceasta și-au luat-o dlor din faptul că în două numere de ziar am arătat că Prințul D.P. Moruzi s-a interesat de soarta meșteșugarilor, pentru care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în slavă persoana Prințului Moruzi, fiind răsplătiți pentru aceasta. De datoria noastră e să arătăm că noi nu facem politică, spre a ridica în slavă persoane sus puse, noi am mulțumit numai Prințului Moruzi și am căutat a-l arăta meseriașilor așa cum este: nobil, dezinteresat și iubitorul clasei de jos. Și am 37 făcut aceasta numai pentru că Dsa a fost singurul de aici, care s-a interesat de soarta noastră și a plecat urechea la tânguirile noastre jalnice. Ceilalți? Ne-au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
știu a simți durerile altora. Nu s-au găsit însă asemenea oameni"... Acum și reversul, încrustat în aldine la „Portrete": ,,A ocupat și s-a ocupat de multe în oraș și în județul nostru. Când l-am cunoscut întâi era meseriaș ca și noi toți. Dar dorul de a trăi fără să muncească l-a făcut să se lase de meserie și să bată scările celor mai mari, pentru a-i da o slujbă. Și de... să se scape de el
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au pus mai mare peste cei ce aprind felinarele. Păcatul însă urmărește pe oameni, și într-o bună dimineață, oarecare denunțuri făcute de un amic al dsale, au făcut să se constate multe. Și... iată-l trimis la plimbare. Iar meseriaș, iar luptător înfocat. S-a mai găsit un oscior bugetar peste câteva luni și pentru el. L-au pus intendent la azilul săracilor. Cam nepotrivit post dar, de... face! Semne particulare ale personajului: de râde, un ochi îi plânge. Pe când
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
luptător înfocat. S-a mai găsit un oscior bugetar peste câteva luni și pentru el. L-au pus intendent la azilul săracilor. Cam nepotrivit post dar, de... face! Semne particulare ale personajului: de râde, un ochi îi plânge. Pe când era meseriaș, visa înființarea „unui grup al meseriașilor", cum zicea el. Acum... Semnătura: Lucifer. După aceste două articole, potrivite și cu situația noastră de astăzi, când parlamentarii și revoluționarii ne dau spectacole destule, iată și titlul altor materiale din „Breslașul": „Din durerile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un oscior bugetar peste câteva luni și pentru el. L-au pus intendent la azilul săracilor. Cam nepotrivit post dar, de... face! Semne particulare ale personajului: de râde, un ochi îi plânge. Pe când era meseriaș, visa înființarea „unui grup al meseriașilor", cum zicea el. Acum... Semnătura: Lucifer. După aceste două articole, potrivite și cu situația noastră de astăzi, când parlamentarii și revoluționarii ne dau spectacole destule, iată și titlul altor materiale din „Breslașul": „Din durerile noastre" de M. Vasiliu; „Prin luptă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
potrivite și cu situația noastră de astăzi, când parlamentarii și revoluționarii ne dau spectacole destule, iată și titlul altor materiale din „Breslașul": „Din durerile noastre" de M. Vasiliu; „Prin luptă la izbândă" de Gh.D. Ferman; „Casa de ajutor a Corporației meseriașilor" de dr. Dinder; „Tot săracul plătește scump" de Kârjă; „Suferințele Moldovenilor" etc. Se publicau și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului" de Ioan Popovici, sculptor polietor; „Luxul" de N.V. Ostafi, cântăreț. „Foița" ziarului „Breslașul" publica un serial: „Educație 38 religioasă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dornescu Constantin era avocat, fost prefect, iar Mihai Bally, agricultor, fost deputat. Mai figurau pe listă: doctor B. Șechter, Dumitru D. Tănăsescu, avocat, fost prim-ajutor de primar, Emanoil Fluture, comerciant, fost ajutor de primar, Theodor Oprișan, agricultor, Costică Cocoș, meseriaș, Sterian Dumbravă, avocat, Petru Nechifor, avocat etc. Fiind un ziar în campanie electorală, cuprindea comunicate, lămuriri, îndemnuri, informații, în acest sens, dar și articole: „Program comunal” de Sterian Dumbravă, „Dreptatea cere o datorie” de I.V. Balmuș, „O lămurire” de M.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dr.Munteanu și Al Rășcanu, G.C.Vântu și C.G Damaschin - scrie în nota la carte (“Tipografiile... p.77) Gr. Crețu. 65 (Detalii în “Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, TipoMoldova Iași, p.162166). * Gazeta Cooperativei Meseriașilor Gazeta Cooperativei Meseriașilor anul I, număru l 1 apare la 2 februarie 1914, iar la 9 martie 1914 - al doilea număr. Redacția și administrația în strada Ștefan cel Mare numărul 22 Bârlad. Primul număr este tipărit la Tipografia N.P. Pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Al Rășcanu, G.C.Vântu și C.G Damaschin - scrie în nota la carte (“Tipografiile... p.77) Gr. Crețu. 65 (Detalii în “Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, TipoMoldova Iași, p.162166). * Gazeta Cooperativei Meseriașilor Gazeta Cooperativei Meseriașilor anul I, număru l 1 apare la 2 februarie 1914, iar la 9 martie 1914 - al doilea număr. Redacția și administrația în strada Ștefan cel Mare numărul 22 Bârlad. Primul număr este tipărit la Tipografia N.P. Pe iu Bârlad, iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
destinate publicării Statutului și a Actului Constitutiv al Cooperativei de consum „Lemnul și fierul” cu sediul în Bârlad. La primul număr s‐a publicat și „Dare de seamă de interesul ce l‐a depus dl. C.M. Gheorghiu, maistru‐patron tâmplar, meseriașilor Bârlădeni”. * 66 Gazeta Palodei Gazeta Palodei socială, politică și economică. Este continuatoarea Gazetei de luni , având ca direc tori și proprietari pe: Leiwy Segal și A.F. Scânteie. Gazeta de luni se transformă în Gazeta Palodei, „alegere fericită făcută de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Stere aflat în fruntea Partidului Țărănesc”. Deci semnul electoral „Crucea” se ridică împotriva „Secerei”, dar învinge „Steaua ”în... șase raze ... Numărul 1 apare la 7 februarie, numărul 2 la 15 februarie iar numărul 3 la 22 februarie 1922. * 80 Glasul meseriașilor Glasul meseriașilor anul I, numărul 1 apare ca organ al meseriașilor de toate breslele, la 26 octombrie 1912, sub conducerea unui comitet, administrator delegat însărcinat cu funcția de director - I.C. Pastia, avocat și agricultor. Scopul gazetei - spune redacția - „se va
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în fruntea Partidului Țărănesc”. Deci semnul electoral „Crucea” se ridică împotriva „Secerei”, dar învinge „Steaua ”în... șase raze ... Numărul 1 apare la 7 februarie, numărul 2 la 15 februarie iar numărul 3 la 22 februarie 1922. * 80 Glasul meseriașilor Glasul meseriașilor anul I, numărul 1 apare ca organ al meseriașilor de toate breslele, la 26 octombrie 1912, sub conducerea unui comitet, administrator delegat însărcinat cu funcția de director - I.C. Pastia, avocat și agricultor. Scopul gazetei - spune redacția - „se va vedea din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ridică împotriva „Secerei”, dar învinge „Steaua ”în... șase raze ... Numărul 1 apare la 7 februarie, numărul 2 la 15 februarie iar numărul 3 la 22 februarie 1922. * 80 Glasul meseriașilor Glasul meseriașilor anul I, numărul 1 apare ca organ al meseriașilor de toate breslele, la 26 octombrie 1912, sub conducerea unui comitet, administrator delegat însărcinat cu funcția de director - I.C. Pastia, avocat și agricultor. Scopul gazetei - spune redacția - „se va vedea din cuprinsul ei” dar îl spune și direct: „să arătă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cerem cu insistență suprimarea Legii meseriilor, care ca un jug apasă asupra grumazilor noștri, să dăm de gol toate meschinăriile politice ce se fac pe seama noast ră...” „Punerea în aplicare a actualei legi a meseriilor au fost amendați peste 200 meseriași cu amendă care se ridică între 80 și 1.000 lei” - spune ziarul care și‐ a propus să apară la 1 și 15 a fiecărei luni. În cuprins mai deosebim: „Legea robiei și a sugrumării meseriașilor”, „Meseriașii și alegerile”; „Ajun
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost amendați peste 200 meseriași cu amendă care se ridică între 80 și 1.000 lei” - spune ziarul care și‐ a propus să apară la 1 și 15 a fiecărei luni. În cuprins mai deosebim: „Legea robiei și a sugrumării meseriașilor”, „Meseriașii și alegerile”; „Ajun g atâtea minciuni. Poporul cere dreptate”; „Nu lăsa lucrul de azi pe mâine”, informații, glume, îndemnuri, publicitate. Redacția și administrația str. Speranței nr. 4 Bârlad. Format 33x24 cm., costă anual 2 lei, iar pentru plătiții înainte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]