KorAP: Find »[drukola/base=mire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...119 120 121 ...125 >

3,107 matches

Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele se șterge de șorțul miresei, iar mireasa de poala cămeșii mirelui". 222 Co-participația ritualică, înțeleasă ca integrare în social a noii familii, are loc la uncrop 223 (bulg. Ykpoп-băutură fierbinte), a doua zi, după masa

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele se șterge de șorțul miresei, iar mireasa de poala cămeșii mirelui". 222 Co-participația ritualică, înțeleasă ca integrare în social a noii familii, are loc la uncrop 223 (bulg. Ykpoп-băutură fierbinte), a doua zi, după masa mare, consacrarea legăturilor realizându-se prin muzică și dans: Noi jucăm și tropăim / Pământul să-l

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
cel mare, cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în cele patru părți ale pământului. Socrul cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în cele patru părți ale pământului. Socrul cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin "borta" colacului, în cele patru părți ale lumii 259. În timpul "îmbrobodirii", mireasa ține pe brațe "o pereche" de colaci de la

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-l azvârle în cele patru părți ale pământului. Socrul cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin "borta" colacului, în cele patru părți ale lumii 259. În timpul "îmbrobodirii", mireasa ține pe brațe "o pereche" de colaci de la masa mare și "o bucată de sare", pentru belșugul și rodul casei

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
și spor din rouă, din apă, din pășune, din pădure, de pe ogor." În ograda miresei, când lumea se prinde în hora numită "pyŭtoгak", mirele se rotește de trei ori după soare, privindu-l printr-un colac. La întoarcere, în calea mirilor iese mama feciorului de însurat și le aruncă un pumn de grâu în sân, zicând: "Să fiți cu îndemn la lucru, ca albina, / Îmbrăcați ca iarna, / Frumoși ca primăvara, / Înfocați ca vara, / Plini de roade ca toamna" 262. c. Înmormântarea

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
altarul casei", potrivit credinței că "din căldură și umezeală se nasc toate, așa și familia". Mireasa se stropea cu apă, însemnând că "ea intră curată în casa bărbatului său, cu care va împărtăși focul și umezeala" 297. La greci, mama mirelui o aștepta pe mireasă în prag, cu făclii aprinse 298. La slavi, ca simbol al fecundității, la intrarea în casa mirelui, mireasa era așezată, mai întâi, pe vatră.299 Aici, mireasa era primită cu pâine și miere și se aruncau

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
că "ea intră curată în casa bărbatului său, cu care va împărtăși focul și umezeala" 297. La greci, mama mirelui o aștepta pe mireasă în prag, cu făclii aprinse 298. La slavi, ca simbol al fecundității, la intrarea în casa mirelui, mireasa era așezată, mai întâi, pe vatră.299 Aici, mireasa era primită cu pâine și miere și se aruncau pe ea simbolurile pământului grăunțe de cereale, mac, mazăre semn al fecundității și al prosperității. Închinându-se zeilor, mireasa înconjura, apoi

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
tinerii căsătoriți se purificau prin apă și prin foc.300 La huțulii din Bucovina 301, la pețitul miresei (stárosti), gazda stă pe "colnicul prichiciului" (pe vatră), crezându-se că așa cum e "legat căminul, așa să se lege cuibul conjugal" ; "cneazul" (mirele) se așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda mediană, pentru "întări însoțirea novicilor aidoma grinzii". Când intră în casa mirelui, mirii nu au voie să se uite la cuptor, în vatră, "ca să nu le fie viața neagră

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
prichiciului" (pe vatră), crezându-se că așa cum e "legat căminul, așa să se lege cuibul conjugal" ; "cneazul" (mirele) se așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda mediană, pentru "întări însoțirea novicilor aidoma grinzii". Când intră în casa mirelui, mirii nu au voie să se uite la cuptor, în vatră, "ca să nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită la soare, pe fereastră. În momentul în care se așează pe masă "steagul", în spatele miresei stă o fetiță numită

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
pe vatră), crezându-se că așa cum e "legat căminul, așa să se lege cuibul conjugal" ; "cneazul" (mirele) se așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda mediană, pentru "întări însoțirea novicilor aidoma grinzii". Când intră în casa mirelui, mirii nu au voie să se uite la cuptor, în vatră, "ca să nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită la soare, pe fereastră. În momentul în care se așează pe masă "steagul", în spatele miresei stă o fetiță numită "svitūka

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită la soare, pe fereastră. În momentul în care se așează pe masă "steagul", în spatele miresei stă o fetiță numită "svitūka" (luminătoarea) care ține o lumânare la umărul miresei, lipită de "baltagul" mirelui, simbolizând calea cea bună a vieții. c. Înmormântarea În ritualul înmormântării, focul era venerat din cele mai vechi timpuri: incinerația era considerată "înmormântarea în cuptor"302, conferindu-i, astfel, mortului sacralitatea zeilor, prin împărtășirea cu focul primordial.303 Mai târziu

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
piedica". Când copilul merge în picioare singur, ai casei rostesc "pomu´, pomu´" sau "copăcel, copăcel", "ca să crească și să stea ca un copăcel, drept în picioare" 326. b. Nunta Bradul nupțial, prin permanența sa, ocrotește viața nou întemeiată prin unirea mirilor. Asfel, casa mirelui și casa miresei sunt împodobite, în Bucovina, cu cetină verde de brad, iar în alte părți (cum ar fi în Dobrogea), înainte de cununie, doi feciori merg înaintea miresei, ducând un brad împodobit cu flori, hârtie poleită și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
merge în picioare singur, ai casei rostesc "pomu´, pomu´" sau "copăcel, copăcel", "ca să crească și să stea ca un copăcel, drept în picioare" 326. b. Nunta Bradul nupțial, prin permanența sa, ocrotește viața nou întemeiată prin unirea mirilor. Asfel, casa mirelui și casa miresei sunt împodobite, în Bucovina, cu cetină verde de brad, iar în alte părți (cum ar fi în Dobrogea), înainte de cununie, doi feciori merg înaintea miresei, ducând un brad împodobit cu flori, hârtie poleită și maramă, jucându-l

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
până la biserică, apoi îl aruncă peste biserică sau îl lasă în curtea bisericii 327. În Oltenia se spune că "așa cum frunzele acestui copac nu cad niciodată, ci sunt întotdeauna verzi, "înconjurând" fructul din mijlocul lor, tot așa să dea Domnul mirelui și miresii." 328Pentru a nu putea fi luat de cineva și dus la răspântii, risipindu-se astfel "casa" mirilor, "bradul de nuntă" era pus pe casă.329 Carul cu care mireasa își duce zestrea la casa mirelui era împodobit cu

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
așa cum frunzele acestui copac nu cad niciodată, ci sunt întotdeauna verzi, "înconjurând" fructul din mijlocul lor, tot așa să dea Domnul mirelui și miresii." 328Pentru a nu putea fi luat de cineva și dus la răspântii, risipindu-se astfel "casa" mirilor, "bradul de nuntă" era pus pe casă.329 Carul cu care mireasa își duce zestrea la casa mirelui era împodobit cu cetini de brad de care mireasa lega câte o năframă "cusută cu mâinile ei" 330 În toate regiunile unde

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
să dea Domnul mirelui și miresii." 328Pentru a nu putea fi luat de cineva și dus la răspântii, risipindu-se astfel "casa" mirilor, "bradul de nuntă" era pus pe casă.329 Carul cu care mireasa își duce zestrea la casa mirelui era împodobit cu cetini de brad de care mireasa lega câte o năframă "cusută cu mâinile ei" 330 În toate regiunile unde este prezent, "bradul de nuntă" înseamnă "veselie": "precum oricine se bucură de verdeața bradului, astfel să se veselească

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
lemn în care se înfig trei mere. Acest obicei al steagului nupțial este de origine slavonă, utilizat, mai ales, la slovaci și la sârbi, maghiarii adoptându-l de la sârbi. 340 La huțulii din Bucovina, se împodobesc două steaguri, unul pentru mire și unul pentru mireasă, făcute din "doi pomi de cedru". "Îmbrăcatul steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau cu ață albă, sură (gri) și roșie, cu spic de orz, în

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
și la sârbi, maghiarii adoptându-l de la sârbi. 340 La huțulii din Bucovina, se împodobesc două steaguri, unul pentru mire și unul pentru mireasă, făcute din "doi pomi de cedru". "Îmbrăcatul steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau cu ață albă, sură (gri) și roșie, cu spic de orz, în vârf legau un ciucure din boabe de călin, "îngrădit" cu un "ciochine" de ovăz. Marți și miercuri din săptămâna premergătoare nunții

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
lână sau cu ață albă, sură (gri) și roșie, cu spic de orz, în vârf legau un ciucure din boabe de călin, "îngrădit" cu un "ciochine" de ovăz. Marți și miercuri din săptămâna premergătoare nunții, oaspeții se adunau la casa mirelui pentru a petrece steagul la casa miresei 341. c. Înmormântarea Expresia "a-nchinat steagul" își are obârșia în obiceiul de a ridica un steag pe casă (Moldova), în turnul bisericii sau în clopotniță (Transilvania), atunci când moare un om. 342 La huțulii

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
se prinde bură au noroc, iar dacă nu se prinde nimic înseamnă că sunt lipsite de noroc. Altele pun punte peste o fântână, peste care se pune busuioc. Dacă în ziua de Anul Nou s-a prins promoroacă pe busuioc mirii vor fi bogați, iar dacă nu s-a prins vor fi săraci.363 Fetele din Cernăuți, în seara Anului Nou, înconjură, de trei ori, dezbrăcate, cofa (găleata) cu apă pusă în fața casei. După acest ritual, aduc o oglindă pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune la prăpuraș."88; " Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
inițiatic: "Noi tot răsăritu l-am colindat, / Pustiuri mari am călcat, / Munții cu piatră, / Pâraie cu apă, / Livezi cu popușoi, / Ș-am ajuns aici, la voi..., / Ș-amu să vă dăm de știre / Despre a noastră venire: / Că jupânului nostru mire / I-o venit vremea de-nsurat. În zori de zi s-o sculat, / Fața albă și-o spălat, / La icoane s-o-nchinat, / Apoi frumos s-o-mbrăcat /.../ Apoi flinta și-o-ncărcat, / Din bucium a buciumat, / Văile c-o răsunat, / Munții capu ș-o

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
va înflori / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi."166 Metaforele descriptive, urmate de circumstanțialele de scop, vizualizează integrarea în viața socială, trecând prin ritualul integrării în cosmic: "Nună mare, fii voioasă, / Că tu ai fină frumoasă, / Mirele un trandafir / Ca să-l porți sara la sân; / Miresuica o zmeurică / Ca s-o porți la cheutorică."167 Incantația profetică redefinește umanul din perspectivă cosmică, ambele tipuri existențiale renăscându-se sub povara sentimentului: "Cine-a făcut dragostea / Aibă trupul ca

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]