5,723 matches
-
a „recapitula toate în Cristos” (Ef 1,10). Misticul nu are alt deziderat decât de a se asemăna din ce în ce mai mult cu cel cu care se întâlnește, cu Cristos, și de a mărturisi mărirea lui Dumnezeu în viața oamenilor. Aceste dimensiuni mistice, care îmbogățesc viața penitentului reconciliat cu Dumnezeu, indică în același timp și roadele unei astfel de experiențe și întâlniri sacramentale, roade care se materializează ulterior în existența concretă a aceluiași penitent. 1.4 Roadele experienței mistice sacramentale Numite și „roade
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața oamenilor. Aceste dimensiuni mistice, care îmbogățesc viața penitentului reconciliat cu Dumnezeu, indică în același timp și roadele unei astfel de experiențe și întâlniri sacramentale, roade care se materializează ulterior în existența concretă a aceluiași penitent. 1.4 Roadele experienței mistice sacramentale Numite și „roade ale unirii mistice”, aceste efecte sunt consecințele experienței mistice pe care penitentul a trăit-o în celebrarea reconcilierii sacramentale. Unii autori le prezintă grupate în trei categorii distincte: a) instaurarea unui nou raport cu creaturile. Penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața penitentului reconciliat cu Dumnezeu, indică în același timp și roadele unei astfel de experiențe și întâlniri sacramentale, roade care se materializează ulterior în existența concretă a aceluiași penitent. 1.4 Roadele experienței mistice sacramentale Numite și „roade ale unirii mistice”, aceste efecte sunt consecințele experienței mistice pe care penitentul a trăit-o în celebrarea reconcilierii sacramentale. Unii autori le prezintă grupate în trei categorii distincte: a) instaurarea unui nou raport cu creaturile. Penitentul care primește iertarea sacramentală și conștientizează această
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în același timp și roadele unei astfel de experiențe și întâlniri sacramentale, roade care se materializează ulterior în existența concretă a aceluiași penitent. 1.4 Roadele experienței mistice sacramentale Numite și „roade ale unirii mistice”, aceste efecte sunt consecințele experienței mistice pe care penitentul a trăit-o în celebrarea reconcilierii sacramentale. Unii autori le prezintă grupate în trei categorii distincte: a) instaurarea unui nou raport cu creaturile. Penitentul care primește iertarea sacramentală și conștientizează această experiență mistică ajunge să trăiască o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
efecte sunt consecințele experienței mistice pe care penitentul a trăit-o în celebrarea reconcilierii sacramentale. Unii autori le prezintă grupate în trei categorii distincte: a) instaurarea unui nou raport cu creaturile. Penitentul care primește iertarea sacramentală și conștientizează această experiență mistică ajunge să trăiască o atitudine originală față de natură și de creaturi, reușind să le privească cu o semnificație aparte, pe care, până în acel moment, nu le-o atribuia acestora. El observă lucrurile din jurul său într-un sens nou al creației
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care îl are cu natura în Cântecul Creaturilor, unde toate elementele cosmice sunt egale în demnitate, ajungând la stadiul de „soră și frate” în raport cu ființa umană. Penitentul, ajutat de harul sacramental și de îndemnurile confesorului, va putea trăi aceeași atitudine mistică față de lumea înconjurătoare, el însuși începând practic un alt mod de viață, cu adevărat mai bogat; b) trăirea iubirii lui Dumnezeu în realitatea aproapelui. După o astfel de experiență mistică, penitentul iertat crește în dragoste creștină, fiind capabil de mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramental și de îndemnurile confesorului, va putea trăi aceeași atitudine mistică față de lumea înconjurătoare, el însuși începând practic un alt mod de viață, cu adevărat mai bogat; b) trăirea iubirii lui Dumnezeu în realitatea aproapelui. După o astfel de experiență mistică, penitentul iertat crește în dragoste creștină, fiind capabil de mai mult efort și interes în practicarea acestei atitudini caritative față de cel de lângă el. El descoperă o nouă calitate a aproapelui, de „purtător de esență divină”, adică de Dumnezeu, față de care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însăși salvează, ci însuși Cristos. Dacă mistica creștină „izvorăște, crește și se consumă în ambientul vital al sacramentelor, unde credința ne introduce și ne face să participăm”, atunci, mistica nu poate fi decât în mod vital sacramentală. De aceea, „viața mistică creștină nu se poate deschide decât în ambientul sacramental, care este noul paradis presărat cu râuri de har, în care se naște noul Adam”. Autorul acestui eveniment este însuși Dumnezeu, care, prin harul sacramental, se autocomunică cu toată iubirea ființei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
milostivirii lui Dumnezeu și restabilirea unei noi relații Trăind în mod concret experiența milostivirii lui Dumnezeu, alături de iertarea păcatelor, penitentul primește însăși viața lui Dumnezeu. Acest lucru se întâmplă datorită jertfei lui Cristos, la care se adaugă meritele întregului Trup Mistic al lui Isus Cristos, adică Biserica, și mijlocirea rugăciunilor și a penitențelor tuturor sfinților. Prin iertare, distanța dintre penitent și Dumnezeu s-a modificat, penitentul fiind acum în comuniune cu viața Trinitară, pentru că a primit un flux de iubire veșnică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin acțiuni particulare pe care Duhul Sfânt le înfăptuiește în lumea intimă a sufletului omului. În acest sacrament, omul continuă să se întâlnească cu Creatorul său și să primească darurile sale. El parcurge un drum ascetic și trăiește o experiență mistică cu însuși Dumnezeu, într-o manieră unică și originală în spațiul sacramental. El realizează că Ființa Supremă, cu care se întâlnește, se propune pe sine însăși în mod obiectiv și total ca pe un dar și nu ca pe o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
efectele concrete care survin în urma dialogului sacramental. Prin însăși celebrarea sa, sacramentul oferă haruri creștinului. Însă, există și un plan secundar în care pot fi actualizate roade ce țin de dispoziția și modul de trăire al penitentului. Trăirile ascetice și mistice constituie experiențe inedite în spațiul sacramental. Apoi, cunoașterea lui Dumnezeu, prin autocomunicarea sa, devine un moment deosebit și un efect ce este oferit de celebrarea adecvată a reconcilierii. Alături de acestea, există consecințe psihoterapeutice pe care sacramentul le oferă penitentului iertat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ale Grădinarului, din coșurile rafturi străvechi, aflate în biblioteci subterane, din inima universului său, adevărată Atlantidă, ezoterică, abundență de istorii încă neelucidate, unde ochiul se încarcă de sare și dă drumul vălătucilor de gânduri, în timp ce, pe insula noastră, într-o mistică stare, / Îngerul umblă, pe aripi, cu manuscrise de sare. Singurele ființe care străbat - de obicei, doar metonimic - acest univers sunt, în afară de perechea amintită, fluturii, melcii sau îngerii. În Arta Grădinarului - într-o tonalitate adeseori psalmică, în care-și formulează crezul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
naturală în care se insinuează elemente antropice, făcând parte din recuzita lumii care-i influențează eului liric acțiunea de cunoaștere și de autocunoaștere: iarba (Brocarturi fără capăt cu frunză ni se țes - aluzie la pânză Penelopei), frunza (frunza-n zboru-i mistic), copacii, nisipul - sugestie a șubrezeniei, a instabilității (Nisipurile arse ca limba altor ere / Vor înălța-n ceasornic uitatele poteci...) -, candelabrele, clepsidrele (Iubita mea, nisipul se tot zbate / Să lunece-n clepsidră fără noi...), candelele, pendulele, cupele, potirele, Sfioasele pahare cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cu timpu-n rădăcină, / Eu curg încet prin frunze-nspre lumină... În plus, vitraliile, în care luna ne-a cules, ogivele, element de construcție specific arhitecturii gotice, frecvent amintite, subliniază și ele măreția sentimentului căruia adesea îi sunt martore: Feronerii ușoare în mistice ogive / Se-arată rar mirărilor duium...; Potecile sub talpă subțiri a disperare / Mai roase de la pasul ce gândul l-a-nsoțit / Vor lumina-n vitralii și-n false calendare, / Când sunetul de toacă va înfrunzi la schit. Ochii, pleoapele, gura, genunchii, trupul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nu ies din primăvară!?... A sosit ora, femeie!, ca tăiosul capăt al lumii să mi se oprească-n rărunchi, iar muștele să atace cerul, lemnul cărnii să se răzvrătească pe cruce, să se rupă sigiliile, să mi se aducă trandafirul mistic, să fiu Înecat deodată În sudoarea divină a poetului necunoscut. Au adus ananghia și au prăvălit-o În grădină fără să cunoască regulile luptei. Ne-au poruncit să ridicăm boala din pămînt. Unii au citit din eclesiast, alții din poemele
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Parcă nu aș prefera o grădină cu o singură specie de flori, îl acuz pe Ilarion, filozof-poet (el își scrie opera numai în truisme metaforice) de partizanat, de adept al unui curent la modă în vremea lui, nazismul, fascismul, naționalismul mistic și ortodoxismul exacerbat (A se vedea doctrina legionară). Să militezi pentru o ideologie care a stăpânit Evul Mediu, și care a făcut atâtea victime, nu mi se pare o poziție creștinească. Decăderea dogmelor n-a fost un lucru rău. Omenirea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
nor. În jur, spațiu gol și arid. Mi-am amintit de un tablou cu ramă albă pe care-l văzusem undeva. Uitasem unde, în schimb fiecare amănunt al lui îmi era viu în minte. Mai ales copacul. Un copac aproape mistic, semănând cumva cu acele siluete ale lui El Greco despre care nu știi niciodată dacă se roagă sau se lasă devorate de extazul lor. Rădăcinile copacului erau acoperite cu smocuri de iarbă și licheni. De fapt, era singura vegetație adevărată în
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Tia Șerbănescu și Bruno Mazzoni, de la Șerban Foarță, Adriana Babeți, la Adriana Bittel, Vlad Zografi și Răzvan Pe trescu), pe subiecte de aceeași varietate: analiza Evangheliilor și rostul lui Maiorescu, Plumbul bacovian și teatrul lui Mihail Sebastian, lectura în cheie mistică a Jocului secund și trucuri narative în dialogurile lui Platon, Orbitorul lui Cărtărescu, antisimbolismul lui I.L. Caragiale, „bunătatea intelectuală“ a lui N. Steinhardt... M-am bucurat să mă regăsesc printre destinatari, sub titlul Ce înseamnă paseist?, și - suferind de lipsa
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și dimineața, când ne făceam „raportul de gardă“, nu pritoceam întâi de toate evoluția lui Van Gogh de la realismul plebeiano-rural către Montmartre, floralitatea niponă și exploziile de la Arles, ori formidabilii ochi roșii de plâns ai călugăriței lui Simon Marmion, Mielul mistic al lui Van Eyck și altele ase menea. Nu. Ce ne obseda era (ca și la Praga) normalitatea. Cuvântul ce revine înnebunitor, ca dureroasă utopie, în toate relatările de călătorie ale românilor. Confortul urban, pragmatismul concesiv, suplețea integratoare a vieții
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sunt, oare, americanii atât de vulnerabili când au o clipă de răgaz? Nicăieri n-am întîlnit o asemenea contradicție. Pe de o parte, "materialismul îmbibînd totul", cum zicea Whitman ("Ura! Trăiască știința pozitivă! demonstrația exactă!"). Pe de altă parte, mitinguri mistice uriașe. Poate că isteria pragmatismului american nu e decât o soluție pentru a scăpa de umbra chinuitoare a Judecății de Apoi! Mai precis, nu cumva "reușita" americană e un "remediu", nu un "scop"? în fond, multe s-ar explica prin
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Judecătorii cinstiți. Asta nu vă spune nimic? Aveți, oare, asemenea lacune de cultură? Totuși, dacă ați citit ziarele, v-ați aminti că în 1934 a fost furat la Gand, din catedrala Saint-Baven, unul din panourile capodoperei lui Van Eyck, Mielul mistic. Panoul acela era cunoscut sub numele de Judecătorii cinstiți. Înfățișa câțiva judecători veniți călare să se roage Mielului sfânt. A fost înlocuit cu o foarte bună copie, căci nimeni n-a mai putut găsi originalul. Ei bine, iată-l! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
În primul rând, pentru că nu-i al meu, ci al patronului de la "Mexico-City", care e cel puțin tot atât de vrednic să-l aibă ca și episcopul de Gand. În al doilea rând, pentru că nimeni din cei ce se perindă prin fața Mielului mistic nu ar putea distinge copia de original și, prin urmare, nimeni nu are de suferit din vina mea. În al treilea rând, pentru că, în acest fel, sunt deasupra tuturor. Oamenilor le sunt înfățișați spre admirație judecători mincinoși, iar eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Casa frumoasă, luxul domol, ordinea odihnitoare și profilul neted al Elenei - toate i se păreau destinate lui. Era un rai regăsit. Cum nu mai avea emoții fizice • -■ odată cu hemoptizia își pierduse ultimul vestigiu de umanitate •- se simțea acum un amant mistic. Cu ascultare socotea chiar și boala lui binevenită pentru acest rol. I se părea că nu se poate ca Elena să nu aibă și ea pentru dânsul un astfel de sentiment ideal, fără nici un regret pentru trecut. Elenei îi era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
le vedea mereu luminoase, luminându-l, făcându-l să vadă mai departe, mai profund, mai uman fenomenele vieții, apropiindu-l astfel mai autentic de Divinitatea dătătoare de elan, ideal, vis, transcendență, viață. Îndumnezeirea, teandrizarea, nu e un concept iscodit de misticii creștini: Dionisie Areopagitul, Nichifor Crainic, etc., e perspectiva cu acces al fiecăuia de a face din modul divin de a trăi, stilul organic purificator, ziditor, suitor prin tot ceea ce simțim, gândim, înfăptuim. Devenirea noastră trebuie să aibă sens ascendent, transcendent
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
a numelor proprii din comedii și schițe, sugerând nu doar extracția lor socială, apartenența la un grup, ci și caracterul, nivelul intelectual ori filosofia intrinsecă de viață. Benignul existențial, derizoriul, tragicul intempestiv definesc substanța acestor proze fără metafizică, fără fior mistic, fără mister, dar colorate vioaie, brutal-realiste, chiar naturaliste pe alocuri și convingătoare ca ’’respirări ’’ vitale. Autorul scrie cu lejeritate despre oriceîi cade sub ochi și în oglinda memoriei afective, consemnând - uneori cu precizie jurnalistică - faptele neașteptate ori banale ale existenței
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]