6,060 matches
-
mers până la a spune că românii au fost precreștini, adică un popor cu mentalitate creștină, Înainte chiar de recunoașterea istorică a creștinismului, care a găsit totuși În această zonă un tărâm prielnic dezvoltării. O altă direcție susține contrariul, afirmând că mitologia română nu poate fi decât necreștină și că, În consecință, reflectă substratul. O a treia direcție, susținută și În această lucrare, atestă că mitologia și practicile rituale sunt o sinteză integratoare a celor două straturi dac și roman, cu zestre
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
găsit totuși În această zonă un tărâm prielnic dezvoltării. O altă direcție susține contrariul, afirmând că mitologia română nu poate fi decât necreștină și că, În consecință, reflectă substratul. O a treia direcție, susținută și În această lucrare, atestă că mitologia și practicile rituale sunt o sinteză integratoare a celor două straturi dac și roman, cu zestre și influențe mitice, urmând ca mai târziu, odată cu Încreștinarea populației de pe aceste meleaguri, să se facă remarcate și În creștinism influențele arhaice păgâne, care
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mistice, asemănătoare extazurilor șamanice. În continuare se face un studiu de dendromitologie, cu referire În special la brad arbore cosmic. Al treilea capitol are În vedere meteorologia magică, prezintă unele ritualuri de producere a ploii, precum și problema misteriosului personaj al mitologiei române, Solomonarul, personaj care prin atributele sale duce la unele paralele cu alte personaje. Ultimul capitol urmărește originea unor ritualuri magice și legătura acestora cu unele sărbători creștine. Primele manifestări magico mitologice Își au originea În epoca pietrei, dar nu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
om sau zeu. Cultul acestui zeu presupunea, deci, credința În nemurirea sufletului și anumite rituri de tip inițiatic. După ce Îi Învață pe traci felul de viață ionian și 1 Herodot, Istorii, vol. IV, 93 94, cit. de Romulus Vulcănescu În Mitologia română, p. 109 11 moravuri mai alese decât cele din Tracia „ ca unul ce trăiește printre eleni și mai ales alături de omul cel mai Înțelept al Eladei, lângă Pitagora (..., pusese să i se facă o locuință sub pământ. Când locuința
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
să se folosească de un instrument, În mod special, toba. În timpul extazului este capabil să se transforme Într-un animal sălbatic și să lupte sub această Înfățișare. Ceea ce a relatat Herodot despre Zamolxis nu se inserează deloc În sistemul de mitologii și tehnici șamane. Dar faptul că unii cercetători antici l-au asociat pe acesta cu unele personaje caracterizate prin calități deosebite: coborîre În infern, inițiere, extaz, transă șamanică, eshatologie arată că Zamolxis aparține acestui mediu religios și cultural propriu tracilor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
alături de creștinism prin adăugarea unor elemente proprii acestei religii. 2.Dendromitologie Înfrățirea Între român și codru nu este o simplă metaforă poetică, ci o formă de coexistență, pădurea Îndeplinind pe lângă rolul de cetate vegetală și pe acela de sanctuar natural. Mitologia arhaică dacă și dacoromană a transmis mitologiei române, mitul codrilor și al pădurilor seculare cu arbori sfinți ce le domină. Din seria arborilor totemici, proveniți din arborii sacri, ar putea fi considerați bradul, paltinul, stejarul, alunul, deoarece aceștia au păstrat
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
acestei religii. 2.Dendromitologie Înfrățirea Între român și codru nu este o simplă metaforă poetică, ci o formă de coexistență, pădurea Îndeplinind pe lângă rolul de cetate vegetală și pe acela de sanctuar natural. Mitologia arhaică dacă și dacoromană a transmis mitologiei române, mitul codrilor și al pădurilor seculare cu arbori sfinți ce le domină. Din seria arborilor totemici, proveniți din arborii sacri, ar putea fi considerați bradul, paltinul, stejarul, alunul, deoarece aceștia au păstrat În datinile și tradițiile poporului român urme
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
stâlp pentru a lua din vârf Însemnele nunții: năframa, smocul de busuioc și plosca de vin, și a le Înmâna miresei. Prezența lui este considerată de bun augur, și cu efect fertilizator. Un rol important Îl deține bradul și În mitologia vieții, dar de asemenea, În riturile funerare, pus la capătul mormântului, ajutând ca arbore psihopomp la Marea Trecere a sufletului peste „Apa sâmbetei” și servind ca arbore de pomană sau pom. În zona Bucovinei, În cazul În care moartea survenea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Cu ocazia acestor ceremonii postume de nuntă se cântă cântece caracterizate prin simbolismul nupțial al morții (... În România, unele din aceste cântece, de exemplu -Bradul și zorile - au un caracter arhaic și sunt cu siguranță precreștine.” Un aspect important al mitologiei morții Îl constituie ceea ce se cheamă - Marea Trecere a sufletului din lumea aceasta În cealaltă. La această Mare Trecere participă pasărea sufletului, ca dublu al sufletului, sau prăjitura-suflet ce se dă de pomană În pomul mortului, de cele mai multe ori un
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
omenirea, pe de altă parte, arborele recompensei divine sub care e Întinsă masa cu toate bunătățile, după cum consemnează tradiția populară. Datinile și credințele populare au asociat aproape fiecărei plante, oricât de infimă, umilă și aparent inutilă, un rol În economia mitologiei populare. Dendromitologia a oferit magiei numeroase posibilități de exercitare și diversificare a registrelor de practici și ritualuri. Una din caracteristicile creștinismului țărănesc al românilor este prezența a numeroase elemente religioase „păgâne”, arhaice. „Este vorba de o nouă creație religioasă proprie
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ritual și elemente de cult ortodox: preotul, dascălul, purtători de steag, Închipuiți de fetele din cortegiul funerar. Paralel cu aceste rituri au existat unele obiceiuri mai vechi de provocare a ploii care țin, de asemenea, de apă, Însă din perspectiva mitologiei creștine populare: furtul, noaptea, al unei cruci din cimitir de femei despletite și zvârlirea ei pe apă, ori furtul unei toace de lemn și aruncarea ei În fântână. 3. Solomonarul Așa numiții ktistai sau skistai, un ordin călugăresc al dacilor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sau creștine.” Pe lângă respectarea unor zile sfinte datorită motivației creștine, există și alte motive ce țin de un timp Îndepărtat. În cadrul anumitor sărbători descoperim unele ritualuri păgâne cu practici specifice unor perioade când creștinismul nu se impusese. O caracteristică a mitologiei legate de sărbători o constituie fantezia populară care a operat În voie creând numeroase legende despre sfinți, multe prezentându-i pe aceștia ca având caractere umane comune. În creația folclorică și legendele despre sfinți sunt de o diversitate derutantă chiar
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
bogăție de practici rituale, de elemente de magie care au fost ulterior Îmbogățite cu moștenirile romane. Numărul moșteniriolor geto-dace și daco romane, În tradiția populară, este mare. Este suficient să ne gândim la practicile magice legate de cultul morților și mitologia funerară, apoi la riturile agrare, la obiceiurile sezoniere și la alte credințe magice. Am observat că toate practicile la care ne-am referit au origini vechi. De exemplu, numele roman de „Diana” ascunde o zeitate autohtonă, cultul ei rezistând și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
au prezentat instituțiile europene ca pe surse ale răului, ca pe apărătoare ale intereselor marilor puteri ce vor să asuprească țările mici; iv. mesaje incompatibile cu principiile europene (xenofobe, antisemite, iredentiste); v. cele ce au creat și au întreținut anumite mitologii legate de politicile publice ale UE. b. Mesajele implicite: i. susținerea sau pasivitatea față de lansarea și întreținerea unor proiecții revolute incompatibile cu valorile europene (mesajele iredentiste, xenofobe etc.); ii. compromiterea unor termeni specifici europenismului (democrație, proprietate ș.a.). iii. alianța cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
uităm că regimul comunist a venit pe un teren politico-ideologic propice și a făcut posibilă întreținerea unor proiecții pe care politicienii le întrețin printr-un efort sisific. Lucian Boia (2011, 388) arăta că regimul comunist "a preluat și exacerbat o mitologie de secol XIX pe care ne-a lăsat-o moștenire". De asemenea, să nu uităm că democrația românească se afla în suferință încă din 1938, de la instaurarea dictaturii carliste, boala agravându-se cu instaurarea statului legionar. Mesajul democratic a fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
consum interzise imensei majorități a românilor. Și, la fel, ea a rămas până azi, fiindcă mizeria continuă". Există opinii diferite ale liderilor politici față de prezența ideii europene în societatea românească. Pe de o parte sunt cei ce deplâng absența unei mitologii necesare realizării unei solidarități europene, iar de cealaltă parte sunt cei ce susțin că în România este o întreagă mitologie despre Europa care blochează tocmai europenizarea. În prima categorie se încrie chiar Ion Iliescu, un om politic pentru care Europa
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ale liderilor politici față de prezența ideii europene în societatea românească. Pe de o parte sunt cei ce deplâng absența unei mitologii necesare realizării unei solidarități europene, iar de cealaltă parte sunt cei ce susțin că în România este o întreagă mitologie despre Europa care blochează tocmai europenizarea. În prima categorie se încrie chiar Ion Iliescu, un om politic pentru care Europa a fost ceva clar până în '89. În opinia fostului președinte al României, discuția despre noua Europă este cantonată în amănunte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pauperitate și de impulsuri emigraționiste masive..." (Severin și Andreescu 2000, 286). Ne putem imagina cum percepe o Europă astfel prezentată un om de rând. Este ușor de remarcat ralierea celor doi politicieni la opiniile vehiculate în Occident cu privire la "deficitul de mitologie" al Europei, specific tranziției de la sistemul statelor națiuni spre cel de factură federativă. Montserrat Guibernau (1996, 114) susținea ideea potrivit căreia "creatorii noii Europe vor fi nevoiți să studieze 'tendințele europene comune' și să proiecteze un mit al originii, să
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să creeze o nouă identitate. Totuși, și mai important, va trebui ca ei să descopere un țel comun, un proiect capabil de mobilizare a energiilor cetățenilor europeni". De cealaltă parte, un autor precum Adrian Marino constata tocmai cantonarea într-o mitologie ce blochează realizarea Europei la noi. El deplângea faptul că s-au făcut destule speculații pe tema "valorilor europene", "spiritului european" și "mentalității europene", apărând o adevărată "mitologie europeană", dar "specific națională", ce ar trebui "demistificată": "numai în felul acesta
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cealaltă parte, un autor precum Adrian Marino constata tocmai cantonarea într-o mitologie ce blochează realizarea Europei la noi. El deplângea faptul că s-au făcut destule speculații pe tema "valorilor europene", "spiritului european" și "mentalității europene", apărând o adevărată "mitologie europeană", dar "specific națională", ce ar trebui "demistificată": "numai în felul acesta ne vom integra efectiv 'Europei', cândva, dar în mod real și fără iluzii. Să transformăm deci 'Europa' dintr-un mit într-o realitate locală, pozitivă. Trebuie aruncată peste
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în cele ale PRM, care încercase o schimbare la față pe care a abandonat-o imediat) s-a susținut până la sațietate necesitatea integrării europene. Au început să apară explicații cu privire la avantajele și consturile integrării, însă acestea au fost insuficiente, astfel încât mitologiile negative au dominat. Un gest politic ce a dat speranța europenizării României a fost condamnarea comunismului de către Președintele Băsescu. Din păcate, această condamnare s-a redus doar la discursul în Parlamentul României (bruiat de către cei "grav afectați"), măsurile ce ar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
precum "baroniada" sau "agamania". 2004-2008 Alianța D.A. a) semnarea Tratului de aderare la UE (2005); b) condamnarea comunismului de către Președinte, susținută de partidele de guvernământ; c) slaba comunicare către populație a problemelor europene, fapt ce a dus la apariția unei mitologii negative. Alianța D.A. a) tratarea cu indolență a realizării obligațiilor asumate în vederea aderării, fapt ce a dus la alertarea liderilor europeni; b) antrenarea în disputa dintre Președinte și Premier. c) tratarea cu superficialitate a actului desemnării lui Varujan Vosganian pentru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în disputa dintre Președinte și Premier. c) tratarea cu superficialitate a actului desemnării lui Varujan Vosganian pentru funcția de comisar european. PDSR Discurs și gesturi politice politicianiste în contextul conflictului cu Președintele Băsescu. PRM: a) mesaj antieuropean; b) întreținerea unei mitologii negative cu privire la integrare; c) opozițis deschisă, cu manifestări violente în Parlament, față de condamnarea comunismului. După 2008 PDL și UDMR a) reașezarea relațiilor cu Republica Moldova; b) relansarea și susținerea ideii de reformă constituțională. PDL și UDMR a) neîndeplinirea obligațiilor pentru intrarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
empirical evidence from a new joiner", in Romanian Journal of European Affairs, vol 10, nr. 4/2010. Gherghina, Sergiu; Jiglău, George; Pecican, Ovidiu; Pop, Flore. 2008. UE către reforma constituțională și consens, Cluj Napoca: Editura Dacia. Girardet, Raoul. 1997. Mituri și mitologii politice, Iași: Editura Institutul European. Guibernau, Montserrat. 1996. Nationalism: The Nation-State and Nationalism in the Twentieth Century, Cambridge: Polity Press. Hix, Simon. 2008. What's Wrong with the European Union and How to Fix it, London: Polity. Holmes, Leslie. 2004
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Măștile puterii, Machiavelli, Frederic II, Mussolini Mitul statului, Ernst Cassirer Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Sergiu Gherghina
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]