12,524 matches
-
este mai mică, cu atât va face mai dificilă aprecierea nivelului lor de inteligență); b) codificarea Asociației Americane de Psihiatrie: - IQ = 68‑83 - întârziere mintală de graniță (la limită); - IQ = 52‑67 - întârziere mintală ușoară; - IQ = 36‑51 - întârziere mintală moderată; - IQ = 20‑35 - întârziere mintală severă; - IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): - IQ = 50/55‑70 - retardare mintală ușoară; - IQ = 35/40‑50/55 - retardare mintală moderată; - IQ
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mintală moderată; - IQ = 20‑35 - întârziere mintală severă; - IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): - IQ = 50/55‑70 - retardare mintală ușoară; - IQ = 35/40‑50/55 - retardare mintală moderată; - IQ = 20/25‑35/40 - retardare mintală severă; - IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; - retardare mintală de severitate nespecificată (se utilizează când există o mare prezumție de retardare mintală, dar inteligența persoanei nu poate fi evaluată prin teste standard
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
inteligența persoanei nu poate fi evaluată prin teste standard; spre exemplu, subiecți necooperanți, puternic destructurați sau care au vârste prea mici); d) codificare UNESCO, 1983: - întârziere mintală ușoară (IQ = 51‑66 Binet‑Stanford și IQ = 55‑69 Wechsler); - întârziere mintală moderată (IQ = 36‑50 Binet‑Stanford și IQ = 40‑54 Wechsler); - întârziere mintală severă (IQ = 20‑35 Binet‑Stanford și IQ = 25‑39 Wechsler); - întârziere mintală profundă (IQ sub 19 Binet‑Stanford și IQ sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
totally dependent child, TDC) - IQ = 0‑25/30; c) codificarea clinico‑psihometrică după OMS: - intelect de limită - IQ = 68‑85; - deficiență mintală ușoară (moroni) - IQ = 52‑67, nivel mintal 9,5 ani, vârsta socială de aproximativ 19 ani; - deficiență mintală moderată - IQ = 36‑51; - deficiență mintală severă - IQ = 21‑35, nivel mintal 3 ani, vârsta socială 3,5‑9,5 ani; - deficiență mintală profundă - IQ sub 20, nivel mintal 2 ani, vârsta socială 0‑3,5 ani. Dacă analizăm organizarea mintală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mintală de gradul I (deficiența mintală ușoară), concept sinonim cu debilitatea mintală (în context psihiatric) și insuficiența mintală, introdus în literatura de specialitate în 1909 de Dupré, are un înțeles ce acoperă intervalul cuprins între intelectul liminar și deficiența mintală moderată. Psihometric, se definește prin coeficientul de inteligență cuprins între 50/55-70/75, corespunzător mecanismelor operaționale ale gândirii specifice vârstei mintale de 7‑9 ani. Reprezintă o insuficiență mai mult sau mai puțin evidentă a dezvoltării inteligenței, lăsându-i individului posibilitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
inerție, instabilitate, inadaptare. Sintetizând, putem spune că persoanele cu deficiență mintală ușoară constituie grupa deficienților mintal recuperabili pe plan școlar, profesional și social, educabili, adaptabili la exigențele instrucției școlare și ale vieții sociale. Deficiența mintală de gradul II (deficiența mintală moderată și deficiența mintală severă), cunoscută în literatura psihiatrică de specialitate și sub denumirile de arierație moderată sau severă și întârziere mintală mijlocie, se situează sub raportul gradului deficienței între deficiența mintală ușoară și deficiența mintală profundă. Din punct de vedere
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
recuperabili pe plan școlar, profesional și social, educabili, adaptabili la exigențele instrucției școlare și ale vieții sociale. Deficiența mintală de gradul II (deficiența mintală moderată și deficiența mintală severă), cunoscută în literatura psihiatrică de specialitate și sub denumirile de arierație moderată sau severă și întârziere mintală mijlocie, se situează sub raportul gradului deficienței între deficiența mintală ușoară și deficiența mintală profundă. Din punct de vedere psihometric, este corespunzătoare vârstei mintale cuprinse între 2 și 7‑8 ani, respectiv unui coeficient de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ani, respectiv unui coeficient de inteligență cuprins între 20 și 50‑55. În funcție de criteriul psihometric au existat mai multe clasificări care, în intervalul cuprins între IQ 55‑50 și 25‑20, delimitau două categorii de deficiență mintală: a) deficiență mintală moderată - IQ = 35/40‑50/55 - subiecții din această categorie prezintă următoarele caracteristici: - pot dezvolta anumite deprinderi de comunicare în perioada copilăriei și pot atinge un grad de autonomie personală; - în urma unor intervenții educaționale sistematice pot dezvolta o serie de abilități
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aude sau dacă repetă cuvântul greșit, examinatorul se apropie treptat, repetând probele cu aceeași intensitate a vocii. Perceperea vocii obișnuite între 8 și 6 m presupune existența unui auz normal, între 4 și 1 m presupune o diminuare ușoară sau moderată a auzului, iar sub 1 m presupune o pierdere accentuată de auz; dacă distanța de examinare este mai mică de 1 m, există riscul ca examinatul să perceapă vibrații, și nu sunete. Examenul cu ajutorul vocii indică numai gradul leziunii, dar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în fața interlocutorului. Capacitățile expresive includ vorbirea, gesturile și expresiile faciale; capacitățile interactive includ contactul vizual și luarea cuvântului pe rând în conversații; capacitățile perceptive includ auzul și văzul, care pot fi limitate de deficiențele senzoriale. Când există un deficit cognitiv moderat/sever, persoanele nu mai pot utiliza informațiile senzoriale pe care le primesc și nu mai găsesc modalități eficiente de exprimare. Folosirea computerelor stimulează dezvoltarea sensibilității conștiente și oferă modalități de substituție pentru exprimarea elevilor care nu vorbesc. Vorbirea sintetizată (folosirea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
paratonie - deficiență motrice caracterizată prin tulburarea tonusului muscular, imposibilitatea relaxării voluntare a musculaturii și imposibilitatea contracției voluntare a mușchilor, întâlnită la persoanele cu deficiență fizică sau de intelect alături de alte sindroame neurologice. pareză - deficit motor parțial, de intensitate ușoară sau moderată; paralizie parțială, incompletă, manifestată prin diminuarea forței musculare care permite mișcări de amplitudine redusă; poate avea mai multe forme: hemipareză (este afectată o jumătate a corpului), monopareză (afectat un singur membru/segment), parapareză (afectate membrele inferioare) și tetrapareză (sunt afectate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
că majoritatea nașterilor cu acest sindrom au loc în lunile mai‑octombrie. 2. Frecvența oscilează între 1/1.000 și 1/2.000 de băieți, iar numărul femeilor purtătoare poate fi substanțial mai mare. Băieții afectați prezintă un retard mintal moderat sau sever. Fetele pot fi de asemenea afectate, însă prezintă o simptomatologie mai puțin gravă. 1. Această tulburare a fost descrisă de Jacobs și colaboratorii săi în anul 1959, iar frecvența este de 1/1000 din numărul de nou‑născuți
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la clinica sa cu o combinație de grave deficiențe de vorbire marcate de anormalități în interacțiunea socială și o înclinație spre comportamente stereotipice, repetitive și ritualistice. Acești 11 copii au fost primii copii diagnosticați cu autism infantil. 1. O estimare moderată a incidenței autismului este de aproximativ 4‑5/10.000 indivizi. Totuși, estimările recente urcă până la 10/ 10.000. Dacă ar fi să facem o comparație, cea de‑a doua rată, de 10/10.000, este aproximativ egală cu rata
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
greșită utilizare a lui în intenția de a avea acces la fișierele secrete ale firmelor. Pentru o ușoară controlabilitate a sistemului se recomandă constituirea unor așa-zise profiluri ale violatorilor sistemului. Ele sunt realizate pe utilizatori, tipuri de utilizatori (ocazionali, moderați, puternici) și lucrările foarte importante din sistem. Profilul unui singur utilizator rezidă în evidențierea unor aspecte ce pot să conducă la ușoara descoperire a vinovatului. Ele se referă la înregistrarea codului de identificare a utilizatorului și tipul lui; numărul și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
autorului de a afla unele legi estetice precise, el putând fi considerat, în acest sens, un precursor al lui Mihail Dragomirescu. Cel mai important dintre principiile sale stabilește însușirile jocului estetic, care, pentru a provoca frumosul, trebuie să fie proporționat, moderat și armonic. Idealul estetic al lui P.-F. se vădește a fi de natură junimistă, foarte apropiat de cel al lui Titu Maiorescu. SCRIERI: Cântece voinicești despre zile din bătrâni, Bârlad, 1870; Fundament de filosofie, Iași, 1871; Romeo, Iași, 1873
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
, revistă apărută la Ploiești, bilunar, între 25 octombrie 1934 și iulie 1935, purtând subtitlul „Socială- culturală-literară”. Publicația are ca prim-redactor pe Ionel Tudosie și se definește printr-un naționalism moderat. Colaborează protoiereul Nae Vasilescu, Nic. M. Pârvulescu, I. A. Bassarabescu, D. I. Topciu, Ath. N. Păunescu, A. Fulga (Constantin Apostol), Ștefan Mateescu ș.a. De un umor involuntar dă dovadă Ionel Tudosie amintind de „glasul lui Candiano-Popescu, revoluționarul conducător de ieri”, prezent
PRAHOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288997_a_290326]
-
un „debut semnificativ” de I. Negoițescu, deși criticii de la „Scânteia” și „Scânteia tineretului” îl acuzaseră pe tânărul poet de lipsă de originalitate și talent. Apropiat de poezia lui Gellu Naum și de scrisul altor avangardiști, R. va practica un suprarealism moderat, diafan la prima vedere, populat de „corbi albi”, de un „diavol îmbrăcat în alb” etc., culoarea albă desemnând până și atitudinea rebelă și nonconformistă: „Casa avea de mult două intrări/ fiecare începea cu una/ până să le înveți pe amândouă
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
alte orătănii, cu arbori și flori, mai ales crini și trandafiri) și al împrejurimilor târgului de sub munte, cu zile ploioase sau însorite, vegetație, cai, mărunte sălbăticiuni etc. Cele mai multe dintre poezii sunt pasteluri, iar sentimentele precumpănitoare se înscriu într-un registru moderat: nostalgia blândă și bucuria măsurată a contemplării cotidianului, a concretului, comentată afectiv de visare. Apar uneori discrete, eterate sugestii erotice. Tot pasteluri, asemănătoare celor domestic-provinciale, sunt poemele-cărți poștale, care evocă impresii de călătorie (Paris, Napoli ș.a.), atmosfera unor orașe, grădini
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
sfârșesc de căzut / în lumina roșie a iernii” (O dimineață). Alături de „naivitate” apar notele expresioniste în formule care au rolul de a declanșa memoria culturală a cititorului (Gheorghe Perian). Critica sesizează acum o relativizare a modalităților poetice și o aliniere moderată, prudentă la canonul postmodernismului. Pe traseul a două motive, singurătatea și melancolia, un splendid poem încheie cartea: „Ca să fiu sincer / nici cu trupul / nici cu sufletul n-am ajuns la vreo concluzie // Dar dacă lumina s-ar putea sfâșia / un
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
, gazetă politică și literară apărută la București, bisăptămânal, între 5 decembrie 1857 și 11 mai 1861. Comparabil ca răspândire cu „Românul”, acest periodic de orientare liberală, dar reprezentând liberalismul moderat și critic al lui Vasile Boerescu, militant de la 1848 și ziarist cu vocație, a impus un alt stil jurnalistic și o altă judecată a evenimentelor decât gazeta lui C. A. Rosetti. La N. redactori responsabili au fost V. Boerescu (până la
NAŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288361_a_289690]
-
pentru HTA secundară, de regulă reno-vasculară sau reno-parenchimatoasă. Hipertensiunea apărută la tânăr sau la vârstnic sugerează de asemenea HTA secundară. • Pacientul prezintă poliurie nocturnă persistentă? Poliuria nocturnă (a nu se confunda cu polakiuria nocturnă a prostaticului) este sugestivă pentru IRC moderată/avansată. Poliuria diurnă și nocturnă se întâlnește în faza poliurică a IRA. • A prezentat reduceri ale volumului urinar? Anuria brusc instalată sugerează o boală renală obstructivă. Oliguria rapid instalată poate indica insuficiență renală acută. Oliguria progresivă se poate întâlni în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pe termen lung. A. Proteinuria (PU) persistentă are o semnificație patologică deosebită: semnalizează de regulă o boală renală cronică; în nefropatiile tubulo-interstițiale cronice și nefropatiile vasculare, proteinuria este de obicei modestă (< 1 g/24 ore). în bolile glomerulare, proteinuria este moderată (1-3 g/24 ore) sau, frecvent, severă (> 3 g/24 ore - de rang nefrotic); proteinuria este un factor de prognostic major al evoluției afecțiunii renale; cu cât proteinuria este mai mare la debut (și rămâne considerabilă în ciuda tratamentului antiproteinuric), cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
renale către insuficiență renală cronică (IRC) și a IRC către stadiul terminal este mai mare; pacienții cu proteinurie persistentă, indiferent de cauza acesteia, prezintă un risc cardiovascular crescut (risc mai mare de morbiditate cardiovasculară sau deces prin boli cardiovasculare); proteinuria moderată poate fi singurul semn, subclinic, al unei nefropatii cu evoluție torpidă, dar cu potențial de evoluție spre insuficiență renală cronică. B. Proteinele prezente în urina normală și în cea patologică provin din trei surse majore: • proteine plasmatice filtrate în mod
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cantitatea de proteine prezentă în urina/24 de ore, PU se clasifică în: proteinurie ușoară (0,3-1g/24h), întâlnită de regulă în nefropatiile tubulo-interstițiale (inclusiv pielonefrita acută), dar și în IRA intrinsecă sau în faza de remisiune a glomerulopatiilor; proteinurie moderată, de rang subnefrotic (1-3 g/24h), se întâlnește în nefropatii tubulo-interstițiale (depășind însă rareori 2 g/24h), dar mai ales în glomerulopatii neînsoțite de sindrom nefrotic; proteinuria moderată definește, de asemenea, remisiunea parțială a sindromului nefrotic proteinuria severă (>3 g
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și în IRA intrinsecă sau în faza de remisiune a glomerulopatiilor; proteinurie moderată, de rang subnefrotic (1-3 g/24h), se întâlnește în nefropatii tubulo-interstițiale (depășind însă rareori 2 g/24h), dar mai ales în glomerulopatii neînsoțite de sindrom nefrotic; proteinuria moderată definește, de asemenea, remisiunea parțială a sindromului nefrotic proteinuria severă (>3 g/24h) este însoțită, de regulă, de celelalte elemente ale sindromului nefrotic, fiind cel mai des întâlnită în glomerulopatii, dar și în afecțiuni sistemice de tipul amilodozei sau diabetului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]