3,297 matches
-
această Istorie. Am citit cu interes articolul lui Arent van Nieukerken: "Moralismul ironic al poeziei poloneze din secolul douăzeci" și am căutat unul care să-i răspundă, referindu-se la poezia noastră. Oare poezia lui Ion Barbu și, în general, modernismul românesc nu meritau mai mult? Culmea ironiei, în Index, la pagina indicată pentru Ion Barbu apare Eugen Barbu (!) În plus, din articolul lui Endre Bojtar: "Avangarda în literatura Europei Est-Centrale" lipsește inexplicabil numele lui Gellu Naum. Cu toate aceste obiecții
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
O asemenea teză cade cu zgomot la cel mai sumar examen critic, dar în epocă ea a servit partidei naționaliste ca un steag de luptă și un front de dispută cu europeniștii. Conflictul interbelic dintre Iorga și Lovinescu, tradiționalism și modernism, se vedea astfel reeditat, cu câteva trepte intelectuale mai jos și cu o compensatoare virulență de limbaj. Colecția revistei ,Săptămâna" o documentează abundent. Într-un astfel de cadru editorial și publicistic, studii precum cel semnat de Mircea Martin au funcția
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
poate, cele mai substanțiale capitole sunt acelea intitulate Organicism și estetism, respectiv Cucerirea tradiției - de la descoperire la invenție. Din ambele reiese poziția mediană a criticului pe tabla epocii sale. Între extremismul tradiționalist al lui Iorga, care absolutizează trecutul și respinge ,modernismul năvălitor", și extremismul modernist al lui Lovinescu, care are priză asupra actualității literare dar aruncă la coș tradiția națională, G. Călinescu caută și descoperă un sistem de valori pe care își așează Istoria. Preia de la N. Iorga ideea tradiției ca
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
termenul de ,după-modernism" sau ,post-modernism". El nu este pentru mine un slogan la modă pentru denotarea unei situații spirituale de pluralitate radicală, ci un ,termen de căutare" (termen euristic) pentru stabilirea acelor lucruri prin care se deosebește epoca noastră de modernism. Acest modernism a început către mijlocul secolului XVII, a intrat într-o criză profundă o dată cu Primul Război Mondial și și-a găsit sfârșitul definitiv o dată cu cel de-al Doilea Război Mondial și cu Holocaustul. ,Postmodernismul" este deci pentru mine un
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
după-modernism" sau ,post-modernism". El nu este pentru mine un slogan la modă pentru denotarea unei situații spirituale de pluralitate radicală, ci un ,termen de căutare" (termen euristic) pentru stabilirea acelor lucruri prin care se deosebește epoca noastră de modernism. Acest modernism a început către mijlocul secolului XVII, a intrat într-o criză profundă o dată cu Primul Război Mondial și și-a găsit sfârșitul definitiv o dată cu cel de-al Doilea Război Mondial și cu Holocaustul. ,Postmodernismul" este deci pentru mine un termen de
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
o criză profundă o dată cu Primul Război Mondial și și-a găsit sfârșitul definitiv o dată cu cel de-al Doilea Război Mondial și cu Holocaustul. ,Postmodernismul" este deci pentru mine un termen de epocă, ce trebuie să desemneze experiențele legate de criza modernismului (de aceea post-modernism) și căutarea de noi sinteze în teorie și practică (de aceea post-modernism). Pentru că în diferitele sfere ale vieții, experiența crizei a declanșat de mult căutarea noului sau noul a devenit de mult realitate. Dacă încercăm să vizualizăm
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
fi o cultură cu o mai mare orientare pluralisto-holistică. - Din punct de vedere al politicii reglioase, se profilează o lume postconfesională și interreligioasă. Acest lucru înseamnă: încet și anevoie, se dezvoltă o comunitate globală ecumenică multiconfesională. De schimbarea paradigmei de la modernism la postmodernism se leagă însă și o modificare fundamentală a valorilor (nu în mod necesar dispariția acestora), care promite o consolidare a viziunii etico-religioase asupra lumii: - de la o știință lipsită de etică la o știință responsabilă din punct de vedere
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
Dar dacă noua constelație postmodernă înseamnă o societate globală multireligioasă, atunci, o dată cu dispariția ideologiilor progresiste moderne, religia, și religia iudaică, ar trebui să obțină o nouă șansă. Dacă Holocaustul a fost pragul cel mai de jos și cel final al modernismului, formarea statului Israel este punctul de plecare și de abordare al postmodernismului. Pe cât de negativ rămân marcate religia și teologia iudaică a postmodernismului datorită catastrofei, Shoah, pe atât de pozitiv sunt ele marcate de renașterea unui stat evreu. însă această
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
de versuri antum, Ora Fîntînilor apărut în 1964, doar cu cîteva zile înainte de stingerea sa din viață, i-a adus poetului Ion Vinea un prejudiciu ale cărui urmări încă nu s-au epuizat. Locul său de prim rang în evoluția modernismului liric românesc nu are parte nici acum de o recunoaștere plenară, cu toate că un Șerban Cioculescu nu șovăia a-l numi ,clasicul unor forme poetice moderne", adică un ,clasic" de două ori în răspăr, o dată pentru că se înscrie într-un parametru
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
o dată pentru că se înscrie într-un parametru al ebuliției novatoare, iar a doua oară pentru că se ivește la începuturile manifestării fenomenului în cauză. Glumind un pic, dacă luăm în considerare postmodernismul, acest concept atît de lax, drept un clasicism al modernismului, de ce nu l-am numi pe autorul Paradisului suspinelor un... postmodernist? Adevărul este că Ion Vinea învedera un temperament nu tocmai potrivit aventurii avangardiste, ci, dimpotrivă, unul interiorizat, pasiv, cu tangențe bacoviene. Visător cu toate farurile conștiinței poetice întoarse spre
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
autenticiști". A doua, pe "formaliști". Goethe, pentru care "în practică, matematica este o artă", sau Eminescu, la care Solomon Marcus descoperă "dantelării" algoritmice nu lipsite de un anume model sînt, în primul rînd, "totalizatori" de adevăruri. Premodernitatea încă recunoaște ceea ce modernismul orgolios va ști mai bine, dar va nega, anume că singura șansă a cunoașterii, cît timp se mai pune problema exhaustivității ei, este un soi de diletantism. Din "ospețele" amateur-ilor de odinioară, îndrăgostiți de studiile lor, modernitatea va face niște
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
cultură. "Referința", pe parcursul volumului (făcut, de altfel, din texte mai vechi, revăzute) se tot schimbă: Solomon Marcus trece de la matematizarea involuntară (ca la Creangă și, oarecum, la Sorescu, abordat dintr-o altă perspectivă, aceea a traducerilor), la principiile cvasi-matematice ale modernismului, la care autori foarte diferiți (Bacovia, Valéry, Ion Barbu, Nichita Stănescu - neomodernist) subscriu ca la un imperativ al timpului, ajungînd, în cele din urmă, la gustul pentru paradox și pentru identitate în ruptură, pentru un anume fel de "simplitate", în
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
și una estetică, permeabilă la sensurile adîncimii. Nu sînt măști ale omului, ci ale creației. Ne gîndim în speță la acel M. Beniuc al începuturilor sale, care aducea o pală de ozon montan în încăperile cu aer confinat ale unui modernism tras în fire prea subțiri, ostenit. Ca și poetul Cîntecelor de pierzanie, Vieru reîmprospătează motive și modalități aparent defazate, le animă printr-o sinceritate părelnic conjuncturală, în fond bizuită pe arhetipuri sufletești. Iată o cantilenă ce captează ecouri intemporale: "Pe
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
Conservator împotriva formelor fără fond din societate, din viața instituțională a epocii. Uneori acționau, ca Ț. Maiorescu, în amândouă planurile. Dar pot fi observate, cum au și fost, și alte potriviri de cadența între ideologiile politice și curentele din cultura. Modernismul este convergent cu doctrinele liberale, prin accentul pus pe sincronizare și pe progres. Nu doar Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, studiu istoric și sociologic, stă pe principii liberale, dar și istoria lui literară, la urma urmei, axată
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
ideologie literară este protocronismul? Poate fi postmodernismul judecat în aceiași termeni sau e mai mult decît atît? Efect al infiltrării mesajului naționalist în ideologia sistemului comunist, protocronismul s-a instituit inițial doar ca o atitudine culturală (ca și sincronismul în cadrul modernismului) transformîndu-se apoi într-o politică culturală, un instrument de ripostă, o diversiune politică pentru care cultura era doar un pretext. Un curent cultural e și/numai o ideologie? Pot fi ideologiile exclusiv instrumente de manipulare? Dacă nu se poate stabili
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
pînă la sfîrșit o caracteristică definitorie a vieții noastre literare, iar consecințele sale n-au încetat să se simtă în definitiv pînă în momentul de față” (p. 203) Dar marea nedumerire apare, de fapt, în primele pagini ale cărții: cum modernismul este un termen doar periodizant și „fără relevanță estetică”, el ar trebui schimbat cu... manierismul. Autoritatea unor Robert Curtius sau Hocke aduși imediat în discuție nu e de-ajuns pentru a schimba din doar cîteva fraze numele unui curent cultural
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
ar fi putut apărea la fel de bine și în această nouă carte. Autoarea ne spune că postmodernismul s-ar fi readaptat noilor contexte socio-culturale și că „în lipsa unei denumiri mai mult sau mai puțin consacrate, am numit cultura divertismentului post / post modernism, știind foarte bine că termenul îi va face să se încrunte pe pomofobi. L-am ales, însă, pentru că exprimă foarte bine noua paradigmă culturală care prinde contur.” (p. 16) Însă această așa-zisă nouă paradigmă culturală este redusă doar la
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
proza postmodernă românească, la origine o teză de doctorat dedicată analizei postmodernismului și postmoderniștilor români în accepția lor de acum clasică - Școala de la Tîrgoviște și optzeciștii, dar și unei foarte pertinente sinteze de teorie a postmodernismului (inclusiv în relație cu modernismul, a cărui ultimă formă de manifestare o vede în textualismul francez). Multe din ideile dezvoltate în Strategiile subversiunii (despre canon și anticanon în romanul românesc postbelic, despre statutul autorului, obsesia corporalității, identitate-alteritate, chiar și cele despre narativ și descriptiv în
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
întoarcem spre alte texte, le anexăm, pornind tocmai de la text. O ultimă întrebare: care sunt proiectele dvs., la ce lucrați acum? Lucrez foarte mult asupra problemei intertextualității, pentru că este o explorare infinită, iar în acest moment lucrez și asupra naturii modernismului. O fac, desigur, pentru că am fost invitat să cercetez aceste probleme și mi-am făcut un obicei din a nu da înapoi din fața nici unei provocări.
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora. ● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă). ● Identificarea unor particularități și realizarea de conexiuni între epoci culturale și ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiționalism, modernism). ● Compararea și evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural. ● Compararea unor idei și atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiași teme literare. ● Relevarea specificității limbajului literar în raport cu limbajul altor arte. III
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului și ale clasicismului; simbolismul; tradiționalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică și epică). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism: subiectiv și obiectiv; - elemente de compoziție în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrină literară privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică); - Junimea și junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiționalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu Notă. Textele
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiție, refren, relații temporale și spațiale, romantism, român (tipuri), secvență narativă, secvență poetică
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Danemarca. - A.Bournonville. Baletul în Rusia, înființarea școlilor imperiale și regale de dans. Coregrafi. - P.I.Ceaikovski și noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din pădurea adormită", "Lacul lebedelor", "Spărgătorul de nuci". - Marius Petipa, personalitate artistică și creatoare. 5. Precursorii modernismului și contribuția lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze 6. S.Diaghilev și "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreți, baletele. 7. Perioada experimentală în baletul contemporan. - suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar și neoclasicismul. 8. Expresionismul german
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
romantică, simbolista), pe baza identificării caracteristicilor acestora. ● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca). ● Identificarea unor particularități și realizarea de conexiuni între epoci culturale și ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiționalism, modernism). ● Compararea și evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural. ● Compararea unor idei și atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiași teme literare. ● Relevarea specificității limbajului literar în raport cu limbajul altor arte. III
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]