4,567 matches
-
Îmbinând informația geografică, istorică, politică și etnografică. O amplă istorie a românilor a rămas neterminată, cuprinzând doar partea veche, privitoare la origini (până În secolul al XIII-lea), tratată cu neînchipuită erudiție. Pe turci, prințul Îi cunoștea la fel de bine ca pe moldovenii săi. Își petrecuse tinerețea la Constantinopol, În cea mai cosmopolită capitală a vremii; studiase În grecește, dar Învățase totodată turca, araba și persana. A scris și un tratat despre muzica turcească. Nici un european nu s-a apropiat atât de mult
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
starea de spirit, deși nu am aici motive de tulburare, nu aș putea să spun că sunt prea liniștită, fiindcă mă gândesc mereu ce ar putea să se Întâmple sau să nu se Întâmple acolo și ... iaca așa, cum spun moldovenii. În tot cazul, mă bucur de o stare de spirit mai bună, pot spune, atâta timp cât sunt scutită de a vedea anumiți oameni și anumite lucruri, care mă scandalizează și mă revoltă. Nici nu Îndrăznesc să te Întreb ce mai este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
solicitat să predau ore de lb. germană, pentru care am stăruit să nu se scoată din program. După 2 ani de funcționare am avut la bacalaureat 17 eleve și elevi, care au ales lb. germană. Președintele comisiei, Prof. univ. Ifrim (moldovean) stand de vorbă cu ei, mi-a comunicat aprecierea elevilor: „Îl stimăm și-l iubim...”. A fost cea mai frumoasă... decorație pentru mine. Acum cu „Șezătoarea”! D na Prof. Maria-Luiza Ungureanu, directoare de liceu În București, scriitoare, are multe și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
color de care am discutat. Eu am propus ca imediat după mata să se prezinte În cadrul aceleiași manifestări, un ciclu de fotografii artistice (peisagii, natură statică plastică și decoruri florale), de către un prieten local al meu, dr. Cheptea Pavel (tot moldovean), lector la Inst. de Arte Plastice din Cluj. Îl veți cunoaște la mine. S-a căzut de acord ca să se trimită o adresă din partea Rectoratului sau a Consiliului ns. sindical, către Muzeul județean Suceava sau direct conducătorului acestuia (adică directorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se aseamănă și se atrag. O demonstrează și exodul mai puțin turistic al basarabenilor spre Portugalia, o „nebunie” asumată în speranța unui câștig pentru familiile lor abandonate. Însă orice ar face, oricât ar încerca să-și schimbe soarta, din nefericire, moldovenii rămân în bătaia amenințării Răsăritului. Marele vecin al portughezilor este... Oceanul Atlantic, cu care e mult mai ușor să întreții relații bazate pe sinceritate și respect reciproc. Mă apropii de peretele din sticlă ce desparte sala de așteptare a aeroportului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
probabil inevitabilă, pentru că după destrămarea imperiului, confrații scriitori din fostul centru imperial n-au prea auzit exprimate din partea scriitorilor basarabeni opțiuni clare, pro-occidentale, nici n-au prea mai existat de atunci ocazii pentru discuții. Rușii sunt mirați să afle că „moldovenii” vor în Europa, pentru că noi nu i-am obișnuit cu atitudini demne. Cu balticii e altceva, ei și-au afișat întotdeauna diferența, și-au respectat memoria istorică, nu s-au rezumat la exaltarea unor atribute folclorice, pe când niște pălmași din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
imperialiste debitate de Varlamov la Madrid, este una rece-protocolară. Îi aud vorbind mereu lucruri care mă contrariază, de aceea, dialogul nostru se amână. Scriitorul gruzin Giorgi Achwlediani, fost rugbist, mi-a spus că Varlamov înnebunește când ne aude pe noi, moldovenii, discutând în engleză cu cei din țările baltice. Păi, e simplu, balticii refuză să vorbească cu noi rusește (estonianul Juri Ehlvest ne-a rugat să discutăm cu el numai în engleză), iar cei mai tineri dintre ei nici nu cunosc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a preluat Asociația de la Maria, Tofan a șters „românii” din denumire (deși, dacă vroia să simplifice formula, trebuia să elimine particula „moldo” - un rudiment al ocupației sovietice). „De ce ai făcut-o?”, l-am întrebat. „E greu să rezolvi ceva cu moldovenii, d-apoi cu românii”, îmi răspunde el cu o ușoară jenă și neplăcere. Nu vreau să merg cu gândurile prea departe în legătură cu actualul președinte al Asociației moldo-letone. Îmi pare totuși un om cumsecade și dornic de comunicare. Tot de la Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
URSS-ului. Aproape de hotel, ne întâlnim cu scriitorii polonezi. Yuri Andruchovych, ucraineanul de la Ivanovo-Frankovsk, e mereu cu ei, îi cam evită pe conaționalii săi de la Kiev, la fel cum András Kovács se ține mereu cu scriitorii din Ungaria, iar noi, „moldovenii”, cu cei din România. Afinități elective și opțiuni (geo)politice implicite. Seara e liniștită și caldă. Încercăm să urcăm pe un vaporaș care circulă pe râul Fontanka până spre Neva, dar e foarte scump. În urma noastră, contaminați de același „chef
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de ce să-și oculteze identitatea. Dacă nu o face șeful statului, ex-șef al serviciilor secrete, ce ar avea de ascuns un simplu agent? Vigilența „organelor” a rămas aceeași. Chiar dacă la Biblioteca Nekrasov, în acea după-amiază, eram doi belaruși și un moldovean, coechipieri în Trenul Scriitorilor și, cum spuneam, doi foști „compatrioți” de URSS. Sau poate tocmai de aceea. După un discurs rostit de șefă, care ne înșiră palmaresul și trâmbițează despre „bravele tradiții” ale sanctuarului pe care îl păstorește, ne vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
acest roman: va muri chiar informatorul, după ce va preda comanditarului toate informațiile. Crima se va întâmpla la Berlin, iar asasinul se va întoarce în țara sa, o țară din fostul lagăr socialist. Îl rugăm să nu ne facă pe noi, moldovenii, ucigași ai președintelui rus. Râde... Nu, nu s-a gândit la noi, știe că moldovenii sunt pașnici. De altfel, scriitorii din Trenul Literaturii vor figura în roman cu nume schimbate. A observat cu atenție echipa noastră și a înțeles că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
întâmpla la Berlin, iar asasinul se va întoarce în țara sa, o țară din fostul lagăr socialist. Îl rugăm să nu ne facă pe noi, moldovenii, ucigași ai președintelui rus. Râde... Nu, nu s-a gândit la noi, știe că moldovenii sunt pașnici. De altfel, scriitorii din Trenul Literaturii vor figura în roman cu nume schimbate. A observat cu atenție echipa noastră și a înțeles că aceștia nu ies bine deloc într-un „portret de grup”. Chingiz știe câte cupluri s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că Rușilor le place foarte mult doina moldovenească... Cântecul acesta e cântecul național "într-adevăr, zic ei... Și apropos de asta, Gr. C. îmi spune că între Ruși a auzit o poveste de un rămășag între un drac ș-un Moldovean: să se poarte pe rând unul pe altul în spate, cel din spate să cânte, și să se vadă care a putea cânta mai mult până ce cellălalt n-a mai putea. A cântat dracul până ce și-a isprăvit traista și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mânie. Mai am, că de-abia am început. Și cântă, și cântă până ce Diavolul, nebunit, zvârle pe Moldovan din spate. Omul a căzut cu dosul la pământ așa de tare, încât i-au plesnit bumbii de la cămașă. De-atuncea umblă Moldovenii cu pieptul descheiat... Clopotele dela mănăstire... Pădurea de stejar... Romanii... Eri, am văzut pe părintele Cernăuțanu. Pe colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
firește, a se face o nouă rânduială. O listă de trădători și suspecți a ieșit la iveală, cu execuțiile de rigoare. Perchezițiile și confiscările au început din nou... Toate aceste lucruri se petreceau la o zvârlitură de băț peste Nistru. Moldovenii de dincoace aveau din nou spectacol care de doi ani de zile se repetă necontenit. Iampolul e o mică icoană a stărilor de lucruri din întreaga Ucraină. Nu-i de mirare când se aud vești despre convoiuri de nenorociți care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ars mănăstirea. "Maica Domnului" cea adusă dela Moscova încă înainte de ocupația rusească, de fiecare dată a fost găsită neatinsă în cenușă, cu fața la pământ... Văd livezile, viile, lanul de grâu îngustat de expropriere. Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dubălărie mătușă moșneag pe brînci Ioane al meu! aesta aiasta zice (cântă) icea (aici) chizeș nouă (haine) maiu orătenie rânză rărunchiu plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28 Aug. Vazcău. Munteni în straie albe, cu înfățișare de Moldoveni. Populație curat românească. 29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
orice caz d-sa e ceea ce se chiamă "un băiat bun" și nu se supără; pe când d. Mihalache care e șef și grav, s-ar fi supărat. NACAZURI BASARABENE ... Dar Basarabia constituie și o chestie importantă internă nu numai externă. Moldovenii de acolo își văd de treburi și de nevoi. Și au și năcazurile pe care le avem cu toții în restul regatului. Parcă noi ne bucurăm de o administrație ideală, după războiu? Ei bine, frații noștri se bucură de slujbași și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tirmite pe cardinalul Balbo în Boemia, Ungaria, Polonia pentru a obține o coaliție contra Păgânilor. Papa trimite emisar până la Uzun Hasan. 1470 Ștefan a bătut Brăila dela 1470 la 1473 urmează o serie de incursiuni și lupte între Munteni și Moldoveni 1473 Ștefan pune pe Laiotă. Atunci ia pe Doamnă și Domniță. Laiotă trădează. 1474 Ștefan duce pe Basarab cel tânăr. 1472 Ștefan ia pe Maria de Mangop Prinții de Mangop (Paleologi) erau rude cu cei dela Trapezunt, care și ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ouă, de care aveau pline căruțele și le aveau așezate cu vârful în jos așa de bine, că umblau pe ele fără să le strice. II. Reichersdorf Chronographia Moldaviae publicată în Tesaur de Monumente istorice a lui Papiu Ilarian. Armele Moldovenilor sunt ca și ale Ungurilor, adică lănci militare (suliți) ceva mai scurte, și scuturi, și săbii de rezbel care deasemeni nu se prea deosebesc de ale ungurilor. * II. Domnul Petru-Rareș ține pe socoteala sa 3000 de călăreți, care îl însoțesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acelor păduri și munți și izbesc deodată din toate părțile, în fruntea, mijlocul și coada oastei inamice, și mai cu seamă nopțile nu lasă de loc în pace pe inamic prin neîncetate năvale și prăzi. * V. Veranțiu Armele principale ale Moldovenilor sunt: scutul, sulița, săgeata, ca la Tătari. Armătură solidă nu are nimeni. Puțini din cei mai avuți au za și coif de oțel. Dar în loc de armătură îmbracă fiecare o haină de in, umplută cu bumbac în grosime de 3-4 degete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
culori diferite apoi cu lanțuri de gât și cu alte asemeni ornamente care toate se lasă în jos de la umărul stâng peste piept sub brațul drept până la coapse, cu o pungă de pănură, cu câțiva galbeni într-însa. * V. Veranțiu ... Moldovenii țin morțiș la straele lor, și cu moarte se pedepsește la ei oricine ar adopta ori îmbrăcăminte, ori sabie, sau orice alt asemenea de la Turci sau altă națiune. * Militarii se chiamă și voinici. * La rezbel se luptă mai mult călări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copii de casă, scapă la M-rea Bistriței. Amărât, se desparte și de copiii de casă, ca să rămâe singur. Cu doi cai din care unul al italianului Gritti (pe care acesta încălecase când la Mediaș cercase să scape în tabăra Moldovenilor. A fost însă ucis.). Pleacă, singur, trist, noaptea, pierde un cal cu scule și bani. După patru zile de rătăcire, zdrobit se culcă, și în timpul somnului și cellalt cal fuge. Singur, pe jos, în furtună și ploae, rămâne cu capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Asară, la adunarea de la Uniunea Scriitorilor, m-am întâlnit cu Emilian Bâcov de la Chișinău. Miercuri 16 dechembrie. A venit la mine Emilian Bâcov cu care am stat îndelung de vorbă despre frământările de la Chișinău în ce privește limba moldovenească despre care unii moldoveni ar vrea s-o diferențieze de cea românească, pentru nu știu ce interese. Încercările de a da drept limbă deosebită moldoveneasca, expresii și cuvinte rostite provincial, e lipsită de seriozitate. Eminescu și Creangă sunt înțeleși de moldovenii din Republica Socialistă Moldovenească mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
limba moldovenească despre care unii moldoveni ar vrea s-o diferențieze de cea românească, pentru nu știu ce interese. Încercările de a da drept limbă deosebită moldoveneasca, expresii și cuvinte rostite provincial, e lipsită de seriozitate. Eminescu și Creangă sunt înțeleși de moldovenii din Republica Socialistă Moldovenească mai bine decât bucureștenii, cărora, pentru Creangă, li se dă un glosar explicativ. Gazetarii de la Moldova Socialistă notează rostirea provincială pentru az, aista, etc., adăugând neologisme moștenite de la presa românească și lăsând la o parte cuvântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]