3,149 matches
-
al V-lea a încercat să intervină în procesul politic în timpul celui de-al doilea război mondial, amenințând cu abdicarea. Regele Gustaf al VI-lea Adolf îl succedează pe tatăl său în 1950 și este considerat în general ca un monarh constituțional care s-a ținut departe de problemele politice și de controverse. În 1954, o comisie regală se ocupa de problema unei reforme constituționale. Pe de-o parte Actul de Guvernare din 1809 ar fi putut fi adaptat la realitatea
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
rămână în mare parte ca înainte, dar să dețină doar o funcție simbolică, fără nicio putere politică. Un vot dublu al Parlamentului, care a avut loc în 1973 și 1974, a instituit un nou Act de Guvernare. Funcțiile și îndatoririle monarhului, așa cum sunt specificate în noul Act constituțional din 1974, includ o poziție de conducere a consiliului special de cabinet care se ține de fiecare dată când are loc o schimbare de Guvern, însă monarhul nu deține nici o putere executivă în ceea ce privește
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
Act de Guvernare. Funcțiile și îndatoririle monarhului, așa cum sunt specificate în noul Act constituțional din 1974, includ o poziție de conducere a consiliului special de cabinet care se ține de fiecare dată când are loc o schimbare de Guvern, însă monarhul nu deține nici o putere executivă în ceea ce privește guvernarea statului. La 1 ianuarie 1975, un nou Act de Guvernare ("1974 års regeringsform" în suedeză) l-a înlocuit pe cel din 1809 ca parte a Constituției Suediei, transformând astfel Consiliul de Stat ("Statsrådet
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
iar Primul Ministru îi numește și-i destituie pe ceilalți miniștri. Proiectele de lege care trec prin Parlament devin legi fără sancțiune regală: primul ministru sau oricare ministru al cabinetului poate semna În numele Guvernului ("På regeringens vägnar" în suedeză). Astfel, monarhul a pierdut orice putere executivă formală, devenind o figură de stat doar într-un mod simbolic și reprezentativ. Acesta, deși este menționat ca Șef al statului ("Statschefen" în suedeză) în Actul de Guvernare din 1974, nu este nici măcar șef executiv
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
Actul de Guvernare din 1974, nu este nici măcar șef executiv nominal. Actul de Guvernare din 1974 garantează persoanei care deține funcția de rege sau regină imunitate absolută împotriva acuzațiilor penale (nu și civile) atâta timp cât aceasta rămâne în funcție. În consecință, monarhul nu poate fi urmărit penal și nu trebuie să ofere explicații pentru acțiunile sale, fie ele oficiale sau private, pe parcursul procedurilor judiciare. Niciunul dintre ceilalți membri ai familiei regale sau angajați ai curții regale nu beneficiază de aceeași imunitate. La
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
nu trebuie să ofere explicații pentru acțiunile sale, fie ele oficiale sau private, pe parcursul procedurilor judiciare. Niciunul dintre ceilalți membri ai familiei regale sau angajați ai curții regale nu beneficiază de aceeași imunitate. La cererea purtătorului de cuvânt al Parlamentului, monarhul deschide sesiunea anuală a Parlamentului ("Riksmötets öppnande" în suedeză). Monarhul prezidează de asemenea și Consiliul de Cabinet ("Skifteskonselj" în suedeză) pe parcursul unei sesiuni în care se instaurează noul Guvern ca o consecință a unor alegeri generale sau în care au
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
oficiale sau private, pe parcursul procedurilor judiciare. Niciunul dintre ceilalți membri ai familiei regale sau angajați ai curții regale nu beneficiază de aceeași imunitate. La cererea purtătorului de cuvânt al Parlamentului, monarhul deschide sesiunea anuală a Parlamentului ("Riksmötets öppnande" în suedeză). Monarhul prezidează de asemenea și Consiliul de Cabinet ("Skifteskonselj" în suedeză) pe parcursul unei sesiuni în care se instaurează noul Guvern ca o consecință a unor alegeri generale sau în care au loc schimbări majore de cabinet. Un alt consiliu prezidat de
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
prezidează de asemenea și Consiliul de Cabinet ("Skifteskonselj" în suedeză) pe parcursul unei sesiuni în care se instaurează noul Guvern ca o consecință a unor alegeri generale sau în care au loc schimbări majore de cabinet. Un alt consiliu prezidat de monarh este Consiliul de Informații ("Informationskonselj" în suedeză) care se reunește aproximativ de patru ori pe an pentru a-i fi prezentate regelui informații, în afară de cele pe care le primește de la miniștri în cadrul audiențelor individuale sau prin alte mijloace . În mod
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
oficial, este responsabilitatea primului ministru de a-l informa pe rege în legătură cu afacerile statului; eșecul de a face acest lucru în urma dezastrului din Oceanul Indian din 2004 (soldat cu mule victime suedeze), i-a adus multe critici Primului Ministru Göran Persson. Monarhul este și președintele Consiliului consultativ pentru afaceri externe (Utrikesnämnden în suedeză), un consiliu care permite Guvernului să-l informeze pe șeful statului și pe reprezentanții partidelor din opoziție din Parlament despre afacerile externe într-o manieră confidențială. Deși monarhul nu
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
Persson. Monarhul este și președintele Consiliului consultativ pentru afaceri externe (Utrikesnämnden în suedeză), un consiliu care permite Guvernului să-l informeze pe șeful statului și pe reprezentanții partidelor din opoziție din Parlament despre afacerile externe într-o manieră confidențială. Deși monarhul nu mai este Comandatul suprem al Forțelor Armatei (högste befälhavare în suedeză), cum era când Actul de Guvernare din 1809 era în vigoare, Regele Carl al XVI-lea Gustaf își menține rangul de onoare de amiral în marina suedeză și
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
Armatei (högste befälhavare în suedeză), cum era când Actul de Guvernare din 1809 era în vigoare, Regele Carl al XVI-lea Gustaf își menține rangul de onoare de amiral în marina suedeză și general în armată și în forța aeriană. Monarhul și membrii familiei regale au un număr variat de îndatoriri reprezentative oficiale și neoficiale atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Monarhul și familia sa joacă un rol central în vizitele de stat, iar alți membri ai familiei
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
rangul de onoare de amiral în marina suedeză și general în armată și în forța aeriană. Monarhul și membrii familiei regale au un număr variat de îndatoriri reprezentative oficiale și neoficiale atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Monarhul și familia sa joacă un rol central în vizitele de stat, iar alți membri ai familiei regale pot de asemenea reprezenta țara în străinătate. Multe dintre zilele drapelului național suedez au legături directe cu familia regală; printre acestea regăsindu-se
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
regelui (30 Aprilie), a reginei (23 Decembrie) și a prințesei moștenitoare (14 Iulie). Niciuna dintre aceste zile ale drapelului nu sunt zile libere. Premiul Nobel este probabil ceremonia cea mai cunoscută pe plan internațional la care participă familia regală suedeză. Monarhul este cel care înmânează premiile în numele Fundației Nobel celor care au adus contribuții excepționale omenirii în domenii precum fizică, chimie, literatură, medicină sau economie. Titlul complet al monarhului suedez în perioada 1544-1973 includea: În suedeză: Med Guds Nåde Sveriges, Götes
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
cea mai cunoscută pe plan internațional la care participă familia regală suedeză. Monarhul este cel care înmânează premiile în numele Fundației Nobel celor care au adus contribuții excepționale omenirii în domenii precum fizică, chimie, literatură, medicină sau economie. Titlul complet al monarhului suedez în perioada 1544-1973 includea: În suedeză: Med Guds Nåde Sveriges, Götes och Vendes Konung ( Cu harul lui Dumnezeu, Regele suedezilor, al goților și al vandalilor) În latină: Dei Gratia Suecorum, Gothorum et Vandalorum Rex În unele cazuri, denumirea Suecorum
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
Bavaria, Jülich, Kleve și al Comitatului de Berg. Pe parcursul domniei Casei Holstein-Gottorp (1751-1818), a fost utilizat titlul de Moștenitor al Norvegiei ("Arvinge till Norge"). După ce Norvegia a intrat într-o uniune personală cu Suedia ca urmare a războaielor napoleoniene, titlul monarhului includea Rege al Norvegiei. Odată cu încoronarea sa, Carol al XVI-lea Gustaf, a ales doar Rege al Suediei (Sveriges Konung) ca titlu. Această alegere se reflecta și în motto-ul său personal: "För Sverige, i tiden". Titlul uzual al moștenitorului
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
parte din familia regală este Medalia Majestății Sale Regele. Palatele Regale (incluzând Palatul Regal din Stockholm, Palatul Drottningholm, Palatul Haga, Palatul Rosendal, Palatul Ulriksdal, Palatul Rosersberg, Palatul Tullgarn și Castelul Gripsholm) sunt proprietăți ale statului suedez și sunt la dispoziția monarhului, aranjament care există de la începutul secolului al 19-lea. Există de asemenea și reședințe care sunt deținute în mod privat de către familia regală, precum Palatul Solliden, situat pe insula Öland, o cabană în Storlien în provincia Jämtland și Vila Mirage
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
sau la Familia Regală, regele fiind cel care ia deciziile în mod exclusiv în această privință. Actul de succesiune din 1810 prevede regulile care asigură linia de succesiune și desemnează moștenitorul legitim al tronului suedez. Articolul 4 precizează că atât monarhul cât și membrii Familiei Regale trebuie să fie în permanență creștini protestanți ai credinței pure evanghelice (membri ai Bisericii Suedeze). O rescriere a Actului, aplicată în 1980, a schimbat în mod fundamental regulile de succesiune făcând posibil accesul la tron
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
Riviera suferiseră de pe urma celui de-al Doilea Război Mondial și fuseseră vândute, după ce fuseseră împărțite în apartamente separate. Noii proprietari au început să-l decoreze cu numeroase opere de artă, precum cele realizate de Niki de Saint Phalle, portrete de monarhi, multe busturi, inclusiv cel al reginei Maria Antoaneta, si au transformat, astfel, Negresco într-un hotel-muzeu, care găzduia în cele din urmă 6.000 de obiecte de artă franceză.. Jeanne Augier a tapițat liftul principal cu catifea roșie ce conținea
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
al III-lea al Spaniei și nepot pe linie feminină a reginei Maria I a Portugaliei și a Braziliei. Sebastian a primit titlul de "Infante al Portugaliei și Braziliei". Pentru că era un descendent îndepărtat (strănepot) pe linie masculină a unui monarh spaniol, el nu a primit la naștere titlul de "Infante al Spaniei".<br> Totuși, în 1824 a primit acest titlu de la unchiul matern, regele Ferdinand al VII-lea al Spaniei. Portugalia a fost în război civil din anul 1826, când
Infantele Sebastian al Portugaliei și Spaniei () [Corola-website/Science/333459_a_334788]
-
calitatea de membru al Curții Imperiale. La 24 august 1884, înnobilarea automată a fost abrogată din statutele Ordinului Coroanei de Fier (Decretul Ministerului de Interne KK), precum și din cele ale Ordinului Leopold. Ca Mare Maestru al Ordinului a figurat mereu monarhul domnind.
Ordinul Coroana de Fier (Austria) () [Corola-website/Science/333489_a_334818]
-
și Cruce de Cavaler. Marea Cruce a putut fi acordată, ca expresie celei mai mari favori, cu brilianți. În cei 110 de ani au beneficiat numai 55 de personalități de această onoare. Ca Mare Maestru al Ordinului a figurat mereu monarhul domnind. Prin decretul din 23 ianuarie și 23 februarie 1860, a urmat introducerea decorației de război pentru toate clasele, ca recunoaștere pentru dobândire de curaj și angajament în fața inamicului. Aceasta a constat din două ramuri de laur încrucișate și îndoite
Ordinul Leopold (Austria) () [Corola-website/Science/333502_a_334831]
-
și a fost primul dintre capii familiei Hasmoneilor care a emis monede pe care apare titlul de rege, în greacă „Basileos”. Pentru a sublinia concentrarea puterii în mâinile sale a încetat baterea de monede pe care era menționat alături de numele monarhului, numele Sfatului numit Sanhedrinului, Gerousia sau Hever Hayehudim. Aceasta reflecta îndepărtarea acestei adunări de la conducerea țării sau, cel puțin, restrângerea puterii și influenței ei. Pe monedele pe care regele e numit mare preot, apar semne tradiționale: o cunună și, circumscrisă
Alexandru Ianai () [Corola-website/Science/330002_a_331331]
-
nu la Yanay, ci la Irod cel Mare. Răsunetul succesului campaniilor militare al lui Alexandru Ianai a fost umbrit de conflictele interne dintre farisei și saducei Fariseii pretindeau creșterea atribuțiilor Sanhedrinului și separarea funcției de mare preot de cea a monarhului. Liderul partidei fariseilor era învățatul Shimon Ben Shatah,care, după tradiție, ar fi fost cumnatul regelui. Ianai, însă, prefera tabăra rivală, a Saduceilor, pe care o conducea, de altfel, în virtutea funcției de mare preot. Despotismul regelui, războaiele lui neîncetate, privilegiile
Alexandru Ianai () [Corola-website/Science/330002_a_331331]
-
ostilă a regelui față de farisei și fata de Sanhedrin, i-a atras lui Ianai ura poporului. Displăcea și accentuarea elenizării păturii aristocrate, care în frunte cu regele, adoptase manierele, îmbrăcămintea, armele și tacticile militare, și tipicul ceremoniilor care erau specifice monarhilor elenistici. Acest lucru era interpretat ca o trădare a principiilor inițiale ale primilor Hasmonei, preotul Matityahu și fiii săi Macabei. Odată, în vreme ce slujea ca mare preot in Templul din Ierusalim, oamenii au aruncat aspupra lui cu fructe de chitră (etrog
Alexandru Ianai () [Corola-website/Science/330002_a_331331]
-
numai de Josephus, ci și de un manuscris de la Marea Moartă. Chiar dacă cifrele sunt considerate mult exagerate de cercetătorii din vremea noastră, ele dovedesc gravitatea problemelor cu care era confruntată în acea perioadă societatea din regatul iudeu. În fața represiunii din partea monarhului, fariseii, sau poate cei mai fanatici dintre ei, nu se dăduseră înapoi de la a apela la ajutorul Siriei seleucide de sub conducerea lui Demetrios al III-lea. Ulterior, dându-și seama de greșeală, s-au alăturat luptei cu sirienii. Shimon Ben
Alexandru Ianai () [Corola-website/Science/330002_a_331331]