KorAP: Find »[drukola/base=mortalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...119 120 121 ...431 >

10,770 matches

Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419

T, în timp ce activitatea fizică, consumul moderat de alcool și un bun status al folaților și al vitaminemiei B12 sunt factori de protecție. Subiecții cu un nivel înalt al homocisteinemiei, definit ca > 15 µmol/l, au un risc crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculară, de depresie și de tulburări cognitive la înaintarea în vârstă, iar femeile au densitatea minerală osoasă scăzută și un risc mai mare de osteoporoză (32). Posibilitatea de corecție a hiperhomocisteinemiei prin suplimentare vitaminică a reprezentat o direcție promițătoare de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
24.210 pacienți din 8 trialuri randomizate controlate, care a demonstrat că intervențiile de reducere a nivelului de homocisteină prin suplimentarea vitaminelor B, singure sau combinate, în variate doze, au eșuat în prevenția infarctului miocardic, AVC ului sau în reducerea mortalității totale, în cazul indivizilor expuși la risc sau cu boală cardio - vasculară definită (33). b) Proteina C reactivă (PCR) este unul dintre cei mai studiați markeri ai inflamației, studiile clinice prospective demonstrând că este un predictor puternic și independent al

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
interesului pentru studierea relației bidirecționale depresie - boală cardiovasculară, frecvent întâlnită la populația geriatrică. Argumentele sunt reprezentate atât de faptul că depresia este cea mai frecventă tulburare psihică la bolnavii peste 65 de ani, cât și de asocierea sa cu o mortalitate mai mare și cu prognosticul afecțiunilor cardiovasculare. Depresia a fost demonstrată ca factor de risc independent pentru boală coronariană și mortalitate (38) și, de asemenea, pentru riscul de insuficiență cardiacă la vârstnicii cu hipertensiune sistolică izolată (39). Vârstnicii depresivi au

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
este cea mai frecventă tulburare psihică la bolnavii peste 65 de ani, cât și de asocierea sa cu o mortalitate mai mare și cu prognosticul afecțiunilor cardiovasculare. Depresia a fost demonstrată ca factor de risc independent pentru boală coronariană și mortalitate (38) și, de asemenea, pentru riscul de insuficiență cardiacă la vârstnicii cu hipertensiune sistolică izolată (39). Vârstnicii depresivi au o mortalitate mai mare față de cei fără depresie. Cardiovascular Health Study, un studiu prospectiv observațional adresat persoanelor peste 65 de ani

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
mare și cu prognosticul afecțiunilor cardiovasculare. Depresia a fost demonstrată ca factor de risc independent pentru boală coronariană și mortalitate (38) și, de asemenea, pentru riscul de insuficiență cardiacă la vârstnicii cu hipertensiune sistolică izolată (39). Vârstnicii depresivi au o mortalitate mai mare față de cei fără depresie. Cardiovascular Health Study, un studiu prospectiv observațional adresat persoanelor peste 65 de ani, a dovedit că inactivitatea fizică și depresia sunt predictori independenți ai mortalității la această cohortă (40). Datorită particularităților legate de vârstă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
cu hipertensiune sistolică izolată (39). Vârstnicii depresivi au o mortalitate mai mare față de cei fără depresie. Cardiovascular Health Study, un studiu prospectiv observațional adresat persoanelor peste 65 de ani, a dovedit că inactivitatea fizică și depresia sunt predictori independenți ai mortalității la această cohortă (40). Datorită particularităților legate de vârstă, depresia este frecvent asociată cu inactivitatea fizică, dovedită a fi un mediator între tulburarea psihică, evenimentele cardiovasculare și mortalitate. Un argument suplimentar în acest sens ar fi acela că pacienții cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
ani, a dovedit că inactivitatea fizică și depresia sunt predictori independenți ai mortalității la această cohortă (40). Datorită particularităților legate de vârstă, depresia este frecvent asociată cu inactivitatea fizică, dovedită a fi un mediator între tulburarea psihică, evenimentele cardiovasculare și mortalitate. Un argument suplimentar în acest sens ar fi acela că pacienții cu boală coronariană și depresie înrolați într un program de reabilitare cardiovasculară, bazat pe antrenamentul fizic la efort, au experimentat diminuarea simptomelor fără utilizarea medicației antidepresive (41). Vulnerabilitatea cardiovasculară

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
la indivizii vârstnici care prezintă simultan depozite numeroase de amiloid și fenomenul de hiper - intensitate a substanței albe, care susțin teoria unei „duble lovituri” în patogeneza demenței simptomatice la populația geriatrică (44). Creșterea PWV aortice este un predictor independent de mortalitate și morbiditate cardiovasculară, dar limitele de definire a valorilor de referință sunt diferite la vârstnici. Un studiu din 2008, pe o populație cu vârsta cuprinsă între 60 și 75 ani, a stabilit că valorile normale pentru acest parametru sunt cele

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
de 10% au avut o prevalență a bolii cardiace de 61,8%, comparativ cu 32,5% la cei cu amplificare mai mare de 30% (46). La indivizii foarte vârstnici, indexul de augmentare scăzut este, de asemenea, un predictor puternic al mortalității. Evaluarea acestui parametru ar putea fi de folos în estimarea riscului, îmbunătățirea diagnosticului și a strategiilor terapeutice la această categorie de bolnavi, spre deosebire de valorile înalte ale tensiunii arteriale, care nu s au asociat cu un risc mai mare de mortalitate

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
mortalității. Evaluarea acestui parametru ar putea fi de folos în estimarea riscului, îmbunătățirea diagnosticului și a strategiilor terapeutice la această categorie de bolnavi, spre deosebire de valorile înalte ale tensiunii arteriale, care nu s au asociat cu un risc mai mare de mortalitate sau de boală cardiovasculară majoră la populația foarte vârstnică (47). Grosimea intimă-medie carotidiană se asociază cu factorii tradiționali de risc, cu prevalența bolii cardiovasculare și cu implicarea altor teritorii arteriale în procesul aterosclerotic. Acest indice este crescut la vârstnicii diabetici

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
arteriale periferice, existând o relație de tip invers între severitatea scăderii IGB și factorii de risc sau boala cardiovasculară clinică (51). Ghidurile actuale indică valori ≤ 0,9 sau ≥ 1,4 ca semnalând un risc înalt de evenimente cardiovasculare și de mortalitate, independent de prezența simptomelor de arteriopatie sau de alți factori de risc (indicație de clasă I și nivel de evidență A) (52). Valorile mari ale indicelui sugerează prezența vaselor fibrotice și/sau calcificate, necompresibile la membrele inferioare, frecvent întâlnite la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425

unor patologii extracardiace ce necesită inter - venții chirurgicale (deci evaluări cardiovasculare prealabile), trebuie admis că necesarul de ecocardiografii la vârsta a treia este mult mai mare decât cel mediu al populației generale. Patologia cardiovasculară reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate în cadrul populației și, în condițiile în care populația vârstnică devine un segment demografic tot mai important, cunoșterea particularităților legate de evaluarea cardiologică a acestei categorii dobândește o importanță aparte. Particularități ale semiologiei ecocardiografice a vârstnicilor sănătoși Aparatul cardiovascular al vârstnicului

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
arteriale. Aceste modificări structurale poartă numele de arterioscleroză, proces diferit de ateroscleroză. Velocitatea undei de puls, index al rigidității arteriale, crește cu vârsta, atât la bărbați, cât și la femei. Rigiditatea arterială (RA) este un predictor independent al morbidității și mortalității cardiovasculare, precum și al mortalității totale în populația generală. Pe măsură ce pereții arteriali devin mai rigizi, se produce creșterea presiunii arteriale sistolice centrale, presiunea arterială diastolică scade și presiunea pulsului crește (22). Amiloidoza senilă are drept cauză depunerea extracelulară a fibrilelor de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
poartă numele de arterioscleroză, proces diferit de ateroscleroză. Velocitatea undei de puls, index al rigidității arteriale, crește cu vârsta, atât la bărbați, cât și la femei. Rigiditatea arterială (RA) este un predictor independent al morbidității și mortalității cardiovasculare, precum și al mortalității totale în populația generală. Pe măsură ce pereții arteriali devin mai rigizi, se produce creșterea presiunii arteriale sistolice centrale, presiunea arterială diastolică scade și presiunea pulsului crește (22). Amiloidoza senilă are drept cauză depunerea extracelulară a fibrilelor de amiloid pro - venite din

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427

profil lipidic anormal (2). La pacienții vârstnici, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, fiind urmate de bolile neurologice și de cele psihiatrice (3). Vârsta înaintată reprezintă atât un predictor puternic pentru apariția BCI, cât și un factor responsabil de mortalitate și morbi - ditate la pacienții cu patologie cardiovasculară. Hipertensiunea arterială (HTA), insuficiența cardiacă și BCI sunt foarte frecvente la această categorie de vârstă. Mai mult, bolile cardiovasculare la vârstnici sunt frecvent asociate cu alte condiții medicale, astfel încât 80% dintre persoanele

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
și statusul funcțional odată cu revascularizarea miocardică (4). Decizia de a revasculariza un vârstnic este însă complexă și trebuie să ia în considerare și frecvența mai mare a complicațiilor periprocedurale, modificările fiziologice legate de vârstă, fragilitatea pacienților și asocierea comorbidităților. Totuși, mortalitatea prin BCI a înregistrat un declin semnificativ după 1970, inclusiv la pacienții vârstnici, semnificând astfel că această boală letală uneori nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii (5). 15.2. Epidemiologie În Statele Unite aproximativ 80% dintre decesele prin boli cardiovasculare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
scăzut (16). Tratamentul disli- pidemiei este justificat chiar și la vârste înaintate, deși nu există dovezi din trialuri mari care să ateste eficacitatea hipolipemiantelor în prevenția primară a evenimentelor coronariene. Evidențele disponibile demonstrează beneficiul în prevenția recurențelor și în scăderea mortalității la cei care au avut deja un eveniment cardiovascular (17). Hipertensiunea sistolică izolată, forma dominantă de HTA la vârstnici, prin creșterea marcată a presiunii pulsului, se asociază cu un risc cardiovascular semnificativ crescut, în special pentru infarct miocardic. Pacienții foarte

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
coronariene apare la persoanele vârstnice cu factori de risc multipli, aparent doar ușor modificați. Riscul absolut și relativ de evenimente coronariene poate fi calculat utilizând un scor derivat din studiul prospectiv Framingham, utilizând factorii majori de risc coronarian (26). Reducerea mortalității prin BCI chiar și în rândul populației vârstnice justifică efortul aplicării măsurilor de prevenție și la această categorie de vârstă. În plus, aplicarea acestor măsuri se însoțește și de reducerea AVC și a insuficienței cardiace. Așadar, factorii majori de risc

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
afecțiunilor cardiace (și îmbracă forme diferite - dispnee de efort, dispnee de repaus, dispnee paroxistică nocturnă culminând cu edemul pulmonar), cât și a celor extracardiace (boli ale cutiei toracice, afecțiuni pulmonare restrictive sau obstructive, anemii, obezitate). Infarctul miocardic se caracterizează prin mortalitate crescută la vârste înaintate, justificată de comorbiditățile frecvent asociate, leziunile coronariene mai severe, utilizarea mai redusă a terapiilor cu dovezi de creștere a supraviețuirii postinfarct (aspirină, betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, proceduri de revascularizare). În Registrul de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430

și țară. Aproximativ 14% din populația Europei are peste 65 de ani, și se așteaptă la dublarea acestui procent până în 2050. În țările vestice, vârstnicii (≥ 75 de ani) reprezintă între 22 și 37% dintre pacienții cu infarct miocardic acut (IMA), mortalitatea în rândul acestei categorii de pacienți fiind mai mare de 50%, în relație de directă proporționalitate cu vârsta (1,2). Conform așa-zisului „paradox al raportului tratament-risc foarte înalt”, pacienții vârstnici sunt frecvent subtratați, atât în cazul patologiei acute, cât

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
perioadă au evidențiat o intensificare a ratei tratamentului conform recomandărilor ghidurilor actuale la pacienții vârstnici, cu impact favorabil atât asupra prognosticului pe termen scurt, cât și pe termen lung. În cazul în care au fost aplicate recomandările conform ghidurilor actuale, mortalitatea, morbiditatea și calitatea vieții în rândul vârstnicilor au fost comparabile cu cele înregistrate la tineri (5,6). O limitare importantă în intensificarea măsurilor terapeutice la vârstnici este reprezentată de lipsa trialurilor clinice randomizate, limita de vârstă fiind frecvent un criteriu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
de vârstă fiind frecvent un criteriu de excludere (1). Sindromul coronarian acut (SCA) reprezintă principala cauză de deces la vârstnici, peste 80% dintre decesele prin infarct de miocard înregistrându-se la această categorie de vârstă. Octogenarii au o rată de mortalitate la 2 ani, dublă față de septuagenari (33% versus 17%, p < 0,001), vârsta reprezentând un factor de risc independent (7,8). Principalii determinanți sunt reprezentați de incidența ridicată a comorbidităților, boala coronariană extinsă, rezerva cardiacă diminuată și profilul trombogenic particular

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
tânăr, cu repercusiuni importante asupra funcției sistolice globale. La pacienții cu vârsta peste 60 de ani se obiectivează mult mai frecvent o fracție de ejecție ventriculară stângă (FEVS) < 55%, iar FEVS < 35% reprezintă un factor de prognostic negativ independent pentru mortalitatea pe termen scurt și mediu (14,16,18). La fel ca și la tânăr, ecocardiografia poate fi utilă în diagnosticul diferențial, depistarea complicațiilor, aprecierea remodelării și estimarea rezervei contractile (14). Imagistica nucleară, imagistica prin rezonanță magnetică și tomografia computerizată reprezintă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
18.4.2.2. Clopidogrel Trebuie asociat aspirinei la pacienții cu STEMI, indiferent dacă aceștia primesc terapie de reperfuzie sau sunt tratați conservator. Studiul CLARITY-TIMI 28 a arătat că asocierea clopidogrelului la terapia fibrinolitică și la aspirină reduce cu 20% mortalitatea de cauză cardiovasculară, reinfarctizarea sau ischemia recurentă cu necesar de revascularizare, la 30 de zile. Nu s-a înregistrat o creștere a incidenței AVC sau a complicațiilor hemoragice (20). Bazându-se pe studiile CLARITY-TIMI 28 și COMMIT, asocierea clopidogrelului cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
28 de zile, fără doză de încărcare (clasă IIa B). Doza de încărcare de 300 mg, urmată de doza de întreținere de 75 mg/zi, poate fi administrată pacienților cu vârste până la 75 de ani (clasă I B), cu reducerea mortalității sau reinfarctizării, fără diferențe semnificative în ceea ce privește complicațiile hemoragice. La pacienții supuși angioplastiei primare se recomandă o doză de încărcare de minim 300 mg, urmată de 75 mg/zi (20,22). Utilizarea dublei antiagregări determină o creștere a ratei complicațiilor hemoragice

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]