3,083 matches
-
nevasta lui era murdară de sânge și o pedepsește tăindu-i mâinile. Creciuneasa merge la grajd cu mâinile tăiate. Domnul Hristos, blagoslovind-o, îi dă din nou mâini. Când a văzut-o Creciun cu mâinile la loc, le-a împărtășit musafirilor marea minune. Alte legende despre nașterea lui Hristos accentuează latura miraculoasă a evenimentului, pus în corespondență cu vegetalul. Astfel, în Pădurețul, Maica Domnului era o fată de împărat ce rămâne "grea din Sfântul Duh". Tatăl ei n-a crezut-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
treburile. Mama Soarelui își ceartă fiul, dar a doua zi, fură fata. Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă în locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele îi spune să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
încă socotit un semn prevestitor de moarte), ciocănitoarea, corbul și cioara (mai ales în previziuni meteorologice). Cocoșul prevestește ceasul rău, la miez de noapte, dar poate să dea de veste și că pragul casei poate fi călcat în curând de musafiri etc. S. Florea Marian, în Ornitologia poporană română 61, inventariază o multitudine de credințe și superstiții în centrul cărora se situează manifestările unor păsări care au puterea de a prezice anumite evenimente. Când cântă găina ca cocoșul nu-i a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se îndreptă fumul. Dacă flacăra se împrăștie, este semn că se va schimba vremea, iar dacă fumul se ridică, este clar că va fi vreme frumoasă. Dacă sar scântei din foc, atunci familia trebuie să se pregătească pentru primirea unor musafiri. Alte practici divinatorii au ca scop descoperirea ursitului. Dintre acestea, cele mai răspândite sunt cele din noaptea Sfântului Andrei și cele din noaptea Sfântului Vasile. La lumina lumânării, fetele privesc în oglindă sau în apă pentru a descoperi chipul bărbatului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divine. De pildă, se crede și astăzi că dacă fumul care iese pe coș coboară spre pământ, atunci se strică vremea; același lucru se întâmplă și dacă păsărelele stau zgribulite pe la ferestre: când cocoșul cântă în prag, înseamnă că vin musafiri, dacă sar scântei din foc primești vești, cântatul cucuvelei pe casă sau în preajma sa este semn de moarte etc.230 Diferitele forme divinatorii care se regăsesc în spațiul privat (mai cu seamă în zonele rurale) sunt expresia unei culturi tradiționale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se îndreaptă fumul. Dacă flacăra se împrăștie este semn că se va schimba vremea, iar dacă fumul se ridică este clar că va fi vreme frumoasă. Dacă sar scântei din foc, atunci familia trebuie să se pregătească pentru primirea unor musafiri. În comparație cu focul, pământul este utilizat mai puțin în practicile divinatorii. Cu toate acestea, el este departe de a fi ignorat. Sunt interpretate mișcările scoarței, pietrele, prezența mușuroaielor 245, pământul uscat și pământul umed. Rolul acestor elemente primordiale în întreg ansamblul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
anunța diverse vești: moarte, bucurie, iubire, schimbări de vreme, nenorociri, pace etc. Unele dintre aceste semne sunt valabile și astăzi: Când cântă cucuveaua pe casă sau în preajma ei prevestește moarte", " Cântatul cocoșului în prag sau la poartă arată că vin musafiri", " Dacă visezi porumbel este pace și dragoste", "Pasărea mai înseamnă și veste", "Zborul păsărilor poate arăta vremea"255 etc. Informațiile culese arată că, cel puțin în mediul rural, încă s-a mai păstrat o anume sensibilitate în observarea și interpretarea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pref. Darie Novăceanu, București, 1973; ed. îngr. Angela Martin, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1997; Antologie de poezie neerlandeza, olandeză și flamanda, îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare); Tirso de Molina, Seducătorul din Sevilla. Musafirul de piatră, București, 1973, Teatru, pref. A. Ionescu, București, 1975; José Martí, Versuri, pref. trad., București, 1974; Evgheni Baratânski, Lirice, București, 1974; David Kugultinov, Asemeni soarelui, pref. trad., București, 1975; Antologia umorului spaniol, București, 1975 (în colaborare cu Paul Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
pagină propusă de investigator: Kir Ianulea "de viță sunt arvanit" "Nu-ți mai spun cîte și mai cîte am pătimit, prin atîtea depărtări, pe mări și pîn țări" "ziafeturi peste ziafeturi, zi și noapte; chef și tămbălău cu zeci de musafiri și de lăutari" "...a dat într-o zi cu unghiile de fundul lăzii" "s-a pornit după împrumuturi" "se clatină rău Kir Ianulea [...] i s-a scurtat omului creditul de tot" Craii de Curtea-Veche "De viță sunt însă străin" "treizeci
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și așa se obține coșul. Pe un platou se pune un pat de orez și se întinde, peste el se pune coșul și în coș se pune pieptul călit cu smântână și se decorează cu roșii. Este o surpriză pentru musafirii tăi preferați. CREVETI CU FICAT DE GASCA Un ficat de gâscă, fasole, puțină zeamă de pește, ulei de măsline, usturoi, dovlecel, creveți, unt și o roșie Punem ulei de măsline în tigaie, apoi adăugăm ficatul la prăjit. Punem creveți și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu toate casele regale europene, spre marea sa dezamăgire, Olanda și Franța s-au aliat cu guvernul instaurat de Cromwell în 1654. Vreme de alți șase ani Carol s-a confruntat cu sărăcia, cu umilința de a fi acceptat ca musafir la curțile regale europene și cu neputința de a interveni în politica Angliei. Moartea Lordului Protector a mai adus o rază de speranță pentru mișcarea regalistă, amplificată tot mai mult de evidenta incapacitate a lui Richard Cromwell de a stăpâni
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Omul nu știa că Vatel făcuse o comandă către toate orașele port din Franța. Vatel mai așteaptă, însă nu apar alți furnizori; crede că nu va mai primi pește. Din acest dialog putem să ne imaginăm sumele cheltuite pentru distracția musafirilor. Nobilii care îl aveau musafir pe Ludovic al XIV-lea se confruntau de multe ori cu o problemă: pe de o parte trebuiau să-i asigure acestuia și curții regale tot confortul necesar. Era o cheltuială serioasă, deoarece 2000 de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
făcuse o comandă către toate orașele port din Franța. Vatel mai așteaptă, însă nu apar alți furnizori; crede că nu va mai primi pește. Din acest dialog putem să ne imaginăm sumele cheltuite pentru distracția musafirilor. Nobilii care îl aveau musafir pe Ludovic al XIV-lea se confruntau de multe ori cu o problemă: pe de o parte trebuiau să-i asigure acestuia și curții regale tot confortul necesar. Era o cheltuială serioasă, deoarece 2000 de invitați echivalau cu populația unui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se confruntau de multe ori cu o problemă: pe de o parte trebuiau să-i asigure acestuia și curții regale tot confortul necesar. Era o cheltuială serioasă, deoarece 2000 de invitați echivalau cu populația unui mic orășel. Iar toți acești musafiri erau persoane de rang înalt, ale căror pretenții erau dintre cele mai excentrice. Însă, în același timp, gazdele regelui trebuiau să adopte un lux moderat, care sa uimească suveranul, dar în același timp să nu-i stârnească gelozia. Nimeni nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și așa se obține coșul. Pe un platou se pune un pat de orez și se întinde, peste el se pune coșul și în coș se pune pieptul călit cu smântână și se decorează cu roșii. Este o surpriză pentru musafirii tăi preferați. CREVETI CU FICAT DE GASCA Un ficat de gâscă, fasole, puțină zeamă de pește, ulei de măsline, usturoi, dovlecel, creveți, unt și o roșie Punem ulei de măsline în tigaie, apoi adăugăm ficatul la prăjit. Punem creveți și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
președintele său G. Tutoveanu și Virgil Duicule scu, secretar, și consemnată în pagină. Ziarul a publicat rubrici variate în conținut și formă: informații, apel către învățători, din străinătate, anunțuri de publicitate, cugetări, proverbe și maxime străi ne ca acestea: „Stăpânirea, musafirul Și soția, și copilul Ei cer numai să le dai Nu te‐ntreabă dacă ai”! Directorul de la „Uniune”. dl A. Ionescu nu era altul decât dl căpitan Aurel Ionescu, președintele local al UNAFL Bârlad. 204 Uniunea Națională Uniunea Națională, foaie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mine să îi disprețuiesc, abia le aștept sfărșitul total! Încă nu, încă nu și Roșul începu să rădă cu o putere ce sperie norii albaștri. Imediat lacrimile lor trimiseră o ploaie rece pe Pămănt. Aici sus: Gavriel privi uimit la musafirii neașteptați. Nu putu decăt să șoptească: Credeam că este ziua mea liberă.... Timp dragule, timp, noi nu avem zile îl corectă meticulos Roșul. Dar ce spun eu? Cu acordul tău încurănd vei avea zile întregi? Deci? Ce zici? Te tentează
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
cu boturile în mâncare, au ridicat ochii cercetători și nările fremătând spre intrusul care le tulbura masa, vrând sa-i vadă intențiile, dar să și simtă dacă plutește cumva în aer vreun iz de măr sau de zahăr în palma musafirului neinvitat. Mi-era dor când și când de caii din Băneasa, unde învățasem să călăresc dintr-o ambiție de a mă apropia cât mai mult de animalele alea frumoase, care, nu zic că nu îmi inspirau și un pic de
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cădeam din uimire în uimire, cum de pricepe cuvinte întregi, că știe de întins rufe și de dus gunoiul și de curățat aspiratorul, participând cu entuziasm la tot felul de treburi casnice. Și știe și altele, de pildă își întâmpină musafirii cu un întreg discurs și nu poți vorbi de el fără să ciulească urechile. Câte seri am oftat la unison numai eu și el știm, și nu se lasă dus de lângă mine orice ar fi, e în stare să stea
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ușor să frecventezi saloanele puternicilor lumii, stînd aparent pe picior de egalitate cu ei, să fii înconjurat cu atenții pentru că ești temut, știind bine că, îndată ce ai ieșit pe ușă, stăpînul casei se va simți obligat să se scuze în fața musafirilor că are relații cu "golanii de la ziare". Și nu e deloc ușor să fii obligat să te pronunți prompt și totodată convingător asupra tuturor subiectelor cerute de "piață", asupra tuturor problemelor imaginabile ale vieții, fără să cazi pradă nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Îl țintuiau acum pe pictor. - Știu ce zici. Mi-am văzut soția murind. Faulques nu voia să se arate stupefiat, nici să-și dezvăluie emoțiile. Dar ceva i se citea probabil pe chip, fiindcă zărise iar gaura neagră din gura musafirului. - S-a Întâmplat la câteva zile după ce mi-ai făcut poza, a continuat acesta. Dumneata nu m-ai zărit, dar În după-amiaza aceea eram pe șoseaua care duce la Borovo Naselje. Când am auzit explozia, m-am gândit la unul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Se codise o clipă, ca și cum, șovăind Între „cadavru” și „trup”, ar fi optat pentru ultima vorbă. Era pitoresc, a hotărât Faulques, modul, Între cuviincios și Învechit, În care Își căuta cu grijă unele cuvinte, cu pauze În căutarea termenului precis. Musafirul a dus, În fine, paharul la gură, neluându-și privirile de la interlocutorul său. Amândoi au mai tăcut nițel. - Îmi pare rău, a spus Faulques. Nu-mi aminteam de dumneata. - E normal. Păreai foarte afectat. - Nu vorbesc despre Borovo Naselje, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
locul exact. Nu cu un deget, ci cu mâna deschisă; Faulques a dedus de aceea că rana fusese mare. A Încuviințat cu vagă simpatie. - Un șrapnel? - Un glonț de 12,7. - Mare baftă ai avut. Nu voia să spună că musafirul nu murise din pricina rănii, ci că fusese lovit când răniți mai puteau fi scoși din Vukovar. Când sârbii blocaseră și poteca, nimeni nu mai putuse ieși din orașul Încercuit. Și, la căderea lui, toți prizonierii mobilizabili fuseseră uciși. Inclusiv răniții
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
punctul de vedere al celui care a obținut-o s-a format În urma unei experiențe intense și că această imagine e zațul final, apogeul unui lung proces personal, profesional și artistic. - Eu aveam douăzeci și șapte de ani, a spus musafirul, netezind foaia cu palma. A spus-o pe un ton neutru, fără nostalgie și melancolie, dar Faulques nu i-a dat atenție. Vorba „artistic” Îi șovăia În memorie, trezindu-i o nemulțumire retrospectivă. În meseria noastră, spusese cândva Olvido (stând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ușor adusă de spate, privind jur-Împrejur cu prudența unui vânător În apropierea prăzii, chiar Înainte de a se Întoarce spre el, zâmbind cu o gingășie feroce, ușor distrată și parcă absentă, cu nările dilatate și ochii sclipind, gata să plângă adrenalină. Musafirul a luat paharul de pe masă și, ținându-l ridicat o clipă, l-a pus iar În locul unde stătuse, fără să guste. — Păi, eu Îmi aduc aminte foarte bine când mi-ai făcut poza. Deși fiecare avea circumstanțele lui, a adăugat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]