7,410 matches
-
acestui complex trebuie căutate în privațiunea de dragoste în perioada copilăriei (copii abandonați, copii lipsiți de dragostea maternă, copii înțărcați brusc, copii amenințați cu abandonul, cu trimiterea spre creștere la persoane ostile, dăruirea afectivă a mamei numai spre copilul proaspăt născut, etc.). De asemenea separațiile majore pot determina apariția acestui complex (divorțul, spitalizarea, intrarea la școală și internatul, moartea unui părinte). Se poate spune că îmbrățișarea constantă a mamei previne instaurarea acestui complex. Acest complex are mai multe forme de manifestare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Privire în lungul șoselei (Bradul lui Crinț), București, 1968; Iscusitul meșter Vreme, București, 1968; Cred în oameni, București, 1968; Cetatea de piatră, București, 1969; Asklepios și Hippolit, București, 1969; Diamantele, București, 1969; Ecto-bar, București, 1969; Voinicul cu cartea în mână născut, București, 1969; Cu ani în urmă, într-o noapte..., București, 1969; Mansarda, București, 1970; Căutați martorul, București, 1970; Hoțul perfect, București, 1971; Porumb crud, București, 1971; Alibi pentru eternitate, București, 1971; Legenda lui Avram Iancu, București, 1972; Teatru, București, 1972
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
aude în acest moment înștiințează Universul că tocmai apare un Buddha. În Lalitavistara și Nidănakathă narațiunea se întrețese cu o atmosferă ca de vis în fața miracolului: lumina se revarsă deodată în lume, pământul freamătă, o muzică suavă umple văzduhul. Abia născut, copilul este primit de zeitățile păzitoare ale celor Patru Regiuni. El face șapte pași spre nord și scoate un „răget” de leu, exclamând: „Sunt cel mai înalt din lume, sunt cel mai bun din lume, sunt cel mai bătrân din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
să se guverneze? Prin numeroasele mele călătorii în ambele Principate și prin diversele mele relațiuni cu toate clasele societății, am dobândit convingerea că aceste imputări nu trebuiesc adresate nici poporului în general, nici mie personal, ci mai ales acelora cari, născuți chiar în Principate, au pus mâna pe guvernul lor. Acești oameni cari, uitând situațiunea patriei lor, s-au dus să-și facă educațiunea politică și socială în străinătate, n-au alta în gând decât să aplice la dânșii și fără
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Medeea, în care juca celebra artistă dramatică italiană (1841-1919), aparținea dramaturgului francez Ernest Légouvé. Turneul a continuat cu Maria Stuart de Schiller, Dama cu camelii de Al. Dumas-fiul ș.a. până la 30 iunie/12 iulie 1875. 67. Ana (Anica) Davila (1836-1874), născută Racoviță, nepoată a lui Dinicu Golescu, murise accidental, la 13/25 ianuarie 1874, în laboratorul de la spitalul Colțea al soțului său, medicul Carol Davila, luând din greșeală o doză de stricnină în loc de chinină. Statuia care i s-a ridicat în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Maiakovski (m. 1930) sau a lui Gorki (m. 1936) se păstrează. Eu aș fi dat un exemplu și mai recent, cel al lui Hrușciov (m. 1970), despre care − cum rezultă dintr-o notă citită în „Le Monde” - tinerii maghiari născuți acum 18 ani nu știu nimic sau îl confundă cu persoane de alte meserii. C.ș. e convins că viitorul se va apleca asupra acestei literaturi polemice, pe care o ilustrează, ca asupra singurului document valabil. N-am fost de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care, după două ore de convorbiri cu scriitorul, vrea (îmi zice) să scoată „o carte”. Îl sfătuiesc să scrie mai întîi o evocare, să nu se lungească, să nu se dilueze. Neîndoielnic, prahoveanul Bogza are mistica Bucovinei, pe care eu, născut acolo, n-o am. Pe un exemplar din Cartea Oltului, i-a dat lui M.M. următoarea dedicație: „Dacă Oltul ar fi știut cît de frumoasă-i Bucovina și-ar fi mutat apele într-acolo”. Probabil asemenea „paratexte” entuziaste figurează și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și doriri de bine, M. Niculăiasa 7 (Lămășeni, 20.7.1986) Stimate tov. Eugen Dimitriu, Suceava În vederea reeditării lucrării ZONA FĂLTICENILOR - apărută la Ed. Litera În 1981, e nevoie să fie prezentați În conținut - la localitățile respective și oamenii aleși (născuți, formați) din această zonă geografică. Pentru aceasta, Vă rog să-mi trimiteți - nu cu prea mare Întârziere, 653 unele date biografice. Le aștept, Mihai Niculăiasa 5774 Lămășeni jud. Suceava Of. PTTR Rădășeni Notă informativă: Locul și anul nașterii .............................................. prenumele tatălui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
spațiu mare doar singur, să nu fie totul În ordine și reparate la timp. Vă dau acuma date succinte despre Smaragda, Tudor-Alexandru, copiii mei și Remus Mărgineanu, ginere, toți au activitatea legată de artă, literatură și cultură. Smaragda Olteanu-Mărgineanu, actriță. Născută la Timișoara În anul 1942. Toată școala la București, Liceul Iulia Hasdeu, Institutul de Artă Teatrală „I.L. Caragiale”, București, seria 1964. Roluri de prestanță și dramă. Reproducem caracterizări din presa engleză: Piesa „Pinochio la Veneția” de Robert Coover: „... Jocul actoricesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
familia mea vreau să fie doar menționate În scrisorile mele, cine știe când, cineva va avea nevoie de ele, nu trebuie numai decât publicate. Le amintesc ca să fie menționate. Mi-ați scris de soția fiului meu. Da, este Gabriela Olteanu, născută Lungu, originară, familia, din satul de lângă Roman, satul Mogoșești. Este licențiată În Litere a Universității din București. Pictează, icoana adusă la Târzia de ea este pictată. A avut mai multe expoziții la Amsterdam și În alte localități din Olanda. Ca să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
eu nu am spus nici da nici nu, Îmi era drag și nu m-aș fi despărțit. Acum că sunt bătrână și nu am nici un fel de moștenitor care l-ar interesa, m-am gândit că locul Nastasiei Cichirdic 324, născută Ciudin ar fi tot la Fălticeni, unde a trăit și a dat unele ajutoare orașului natal. A făcut cișmeaua din fața prefecturii (nu știu dacă mai este), a făcut un cămin de bătrâni și a ajutat la repararea bisericei Adormirea, dând
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la o expoziție Schweitzer. Dacă-i aflați adresa de la vreo rudă, veți afla de la ea multe amănunte despre Rubin, pictor de talent fără școală, ca și Todirel Tatos. Verișoarele erau mândre de el. Cât privește pe Doina Bucur (Florica Ionescu, născută Pursch) știu că a dat vreo 2 concerte la Flt. sub egida „Ligii”, că era violonistă virtuoasă și că mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui Ciurea, de la care puteți afla mai multe). Tatăl ei Oscar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca să aveți pregătită și o „enumerare” a personalităților culturale, artistice și științifice provenite sau având contacte cu zona „Băii” - Fălticeni, Suceava și apoi ceva similar despre nordul Moldovei: Botoșani, Dorohoi, Iași, Hârlău etc. (C. Petrescu, 700 D na Geta Dimitriu, născută Tomovici, originară din Fălticeni, fusese măritată În tinerețe cu un ofițer, unchi al profesorului George Țanu. Divorțată, s-a recăsătorit. Ea a locuit pe aceeași stradă cu mine și o cunoșteam de când era elevă la Liceul de fete, fiind cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
civil. Un oraș încremenit, în ghearele iernii, cu case în care caloriferele par corpuri de frigider, o capitală înecată în beznă, lipsită de apă caldă, o metropolă care se visează, în amețeli bolnăvicioase, buricul mapamondului, dar în care copiii abia născuți mor de frig, la câteva ore ori zile, în care bolnavii așteaptă tremurând ziua operației, în care să funcționeze curentul, căldura și apa; un oraș în care aparate de milioane de dolari nu pot funcționa sub temperaturile firești; în care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
veghea și imboldul creator, adică demiurgic, precum din hăul primordial a apărut creația, viața. Premiul „Sebastian Costin”, decernat În „capitala eternă”, Ierusalim, poartă numele unui distins poet român imigrat și decedat În Israel. El este conferit, prin grija văduvei poetului, născută și ea În România și domiciliată În Israel, de un juriu „internațional”, putem spune. Un grup de scriitori și intelectuali de limbă română, adică din diverse locuri mai mult sau mai puțin exotice ale lumii. O reunire prin literă și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
liric al lui Schultz, specific copilăriei, ultim tărâm paradisiac al libertății. Lumea kafkiană rămâne situată În absurdul legilor restrictive, misterioase ale unei realități epice Înșelătoare. Singularizată, flămândă de sens și semnificație, rătăcind În absurditatea plată a Înlănțuirilor hazardate, a Întâmplărilor născute una din alta și, toate, din pântecele grotesc al realului, conține, la fiecare pas, capcanele inculpării, stranietatea testărilor, inevitabilitatea sentinței, ordonate de o tenebroasă autoritate fără apel. Olume În care libertatea este suspectă și frivolă, desfigurarea momentană a unui cod
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
au adus-o la strălucirea de acum. Aici, în această așezare de oameni clădiți din alt aluat, la 11 Noiembrie 1907, vede lumina zilei Nicolae Petrașcu, în satul Sâmbăta de Sus, din părinți țărani. Tatăl, Vasile, mama, Eugenia. Primul lor născut, Nicolae a fost dat „la carte”, Vasile a fost dat și el la școală și a ieșit învățător, iar Gheorghe a rămas „pe curte” cum se spune, țăran în sat. Arborele genealogic al lui Nicolae Petrașcu, nu este format pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Berlin într-o editură, în primul refugiu în Germania. Declarație Subsemnatul Nicolae Petrașcu, de profesiune profesor secundar, declar următoarele: Sunt născut în Comuna Sâmbăta de Sus, Jud. Făgăraș în 11 noiembrie 1907, Am părinți țărani, Vasile Pătrașcu și Eugenia născută Râmboiu. Am făcut școala primară în comuna natală urmând 5 clase. în 1919 m-am înscris la liceul „Radu Negru” din Făgăraș, unde am și terminat școala secundară până la sfârșit, afară de clasa VI care am făcut-o la liceul din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
câteva zile înainte marchează subiectul, producându-i stări pur și simplu de nerecunoscut pentru cei apropiați. Aceste manifestări parcurg o creștere continuă, ajungând la paroxism în momentul exploziei autodistructive. Din relatările membrilor familiei și a prietenilor apropiați (soția, Livia Petrașcu, născută Banea, cumnatul Mitu Banea, cumnata Ancuța Bânda, născută Banea, fiul cel mare, Mihai Petrașcu, prietenul Gheorghe Brahonschi și alții) nu au putut observa nici o modificare de comportament în conviețuirea zi de zi cu membrii familiei sau în întâlnirile cu prietenii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pur și simplu de nerecunoscut pentru cei apropiați. Aceste manifestări parcurg o creștere continuă, ajungând la paroxism în momentul exploziei autodistructive. Din relatările membrilor familiei și a prietenilor apropiați (soția, Livia Petrașcu, născută Banea, cumnatul Mitu Banea, cumnata Ancuța Bânda, născută Banea, fiul cel mare, Mihai Petrașcu, prietenul Gheorghe Brahonschi și alții) nu au putut observa nici o modificare de comportament în conviețuirea zi de zi cu membrii familiei sau în întâlnirile cu prietenii apropiați. Dacă cercetăm studiul ARFF.AS (1983) Cognition
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
30 iulie 1964 la familia unei verișoare de-a noastră, care locuia la Sibiu, ea fiind din Sâmbăta de Sus. Am primit un telefon de acasă, din Str. Croitorilor nr. 8, unde locuiam în casa mătușii noastre, farmacista Ancuța Bânda, născută Banea, mama și cei doi fii. Ni s-a spus că au venit din închisoare tata și unchiul Mitu și să venim acasă să-i vedem. Se auzise în societatea noastră că s-au eliberat închisorile și că toți deținuții
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al „profesorului” și în această calitate a consemnat momente și situații, mai întâi în memorie și apoi în scris, care vor rămâne în istoria reală a acelui timp, pentru eternitate și care se regăsesc și în paginile cărții. Ancuța Bânda, născută Banea, cumnata lui Nicolae Petrașcu mi-a relatat cu toată acuratețea și precizia unui farmacist (ea însăși fiind de profesie farmacistă) amănuntele morții lui. O simțeam în timp ce povestea, cum suferea efectiv, vibrând de durere pentru tot ce se întâmplase. Dacă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
supușenie străină (art. 7). În ceea ce privește pe evrei, se poate observa că, tratatul minorităților a extins considerabil dreptul de a obține cetățenia română. Astfel, de unde Decretele-Legi din 1918 și 1919, nu acordau acest drept decât așa numiților evrei pământeni, adică celor născuți și crescuți în țară art. 7 din tratatul minorităților nu prevede altă condițiune pentru acordarea cetățeniei decât faptul de a domicilia în țară în momentul aplicărei tratatului. În acest mod au putut deveni cetățeni români, în afară de evreii așezați de mai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
premilitară, se vor înscrie la Centrele sau subcentrele premi litare pe raza cărora domiciliază. Instruirea și întrebuințarea acestora, se va face după normele ce se vor da de către Inspectoratul General al Pregătirei Premilitare. VIII. EVREII ÎNCORPORABILI CTG. 1941 - 1946 - Evreii născuți în anii 1919 - 1924 (inclusiv), vor fi înscriși în controalele armatei la Cercurile Teritoriale respective pe raza căruia s’au stabilit definitiv și vor fi recrutați în intervalul dela 15 - 31 Octomvrie 1944. - Recrutarea se va face de către Comisia prevăzută
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la Dresda. Era protestantă, de cultură germană și franceză. A moștenit de la părinți o casă și o vie la Baziaș. Aici îl cunoaște pe tânărul ofițer de grăniceri Petre Dumitriu. Limba lor comună a fost, la început, franceza. Primul lor născut, Petru, viitorul prozator, este botezat în religia tatălui (ortodox). La fel al doilea copil, Carolina (Lia), născută în 1926, la Turtucaia, în Cadrilater. În privința limbii, mama - fire voluntară - tranșează: „Copiii mei sunt copiii soțului meu; el e român, copiii vor
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]